ANALIZA. Efectele pandemiei asupra elevilor: "copiii care luau nota 6 inainte, iau acum 4"

de Laura Galescu la 23 Nov. 2021
0 comentarii
Fii primul care comenteaza
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

ANALIZA. Efectele pandemiei asupra elevilor: "copiii care luau nota 6 inainte, iau acum 4"23Nov.2021

Decalajele de invatare ale elevilor, comparate cu situatia de dinaintea pandemiei, au fost expuse de catre profesorul universitar Dragos Iliescu, expert in testare internationala.


Stim deja ca deciziile din pandemie au produs decalaje de invatare pentru elevi, dar cat de mari sunt acestea? Cum arata situatia scolilor la aproape doi ani de cand a inceput pandemia?
 

Dragos Iliescu afirma ca avem suficiente date acum pentru a ne uita la efecte si a facut o analiza, la Digi24, pe care o redam mai jos:
 
 
"Cu siguranta avem suficiente date acum pentru a ne uita foarte bine la efecte. Sunt mai multe institutii care au lucrat si au pus astfel de date acum pe masa, in curand intr-o saptamana o sa iasa un raport mare al OECD, exact aceeasi organizatie care organizeaza testele PISA, cu ocazia carora ne lamentam noi atat de mult o data la trei ani, care o sa evalueze impactul primului an de pandemie asupra educatiei pe un esantion foarte mare de tari si o sa vedem ce-o sa spuna ei, nu o sa spuna neaparat de bine. in Romania avem cateva date din acest punct de vedere, noi le-am mai pus de masa – si cand zic noi, ma refer acum la un proiect, altul decat cel de la universitate – si datele astea sunt foarte ingrijoratoare din mai multe puncte de vedere.
 
In primul rand arata decalaj. Arata ca, de principiu, avem un decalaj si suntem in pozitia foarte fericita de a fi putut sa masuram esantioane reprezentative de copii, de elevi ai Romaniei, de la clasa I pana la clasa a XII-a, inainte de pandemie, dupa primele 6 luni de pandemie, dupa primele 12 luni de pandemie, dupa primele 18 luni de pandemie si tot asa, si poti sa compari acest esantion reprezentativ si vezi decalaj. Deci mediile sunt mai joase, putem sa discutam cat de mare este decalajul acesta.
 
Poate ca nu este extraordinar de mare cand spui 18%. 18% dupa un an de pandemie nu este groaznic, se putea si mai mare, putea fi la 50%.
 
Pe de alta parte Romania nu statea oricum foarte bine, acei 18% inseamna ca o cincime au pierdut, in medie. Mai ingrijorator este ca in competentele educationale aceasta pierdere este decontata diferential: anumiti copii, anumite populatii, anumite grupuri deconteaza diferential aceasta pierdere.
 
Sunt grupuri in care aproape nu se vede aceasta pierdere, unele grupuri au fost poate mai protejate in fata acestui asalt si sunt altele care au fost extrem de vulnerabile. In mod normal grupurile care erau vulnerabile sunt si mai vulnerabile la aceasta adversitate, ceea ce e de bun simt fiindca erau vulnerabile dintr-un motiv anume si motivul acela nu s-a schimbat. Si vorbesc aici, in mod special, de grupurile dezavantajate care provin din medii defavorizate unde diferenta aceasta este masiva pe criterii de statut socioeconomic. Si aici oricum noi aveam o diferentiere foarte mare la PISA si la orice alt tip de test international comparativ, din acest punct de vedere. Deci asta este un lucru groaznic, asta inseamna ca cei care aveau nevoie de mai multa grija din partea noastra sunt cei care au primit de fapt si mai putina grija din partea noastra. si cei care erau in risc oricum de a fi pierduti, au fost cu siguranta pierduti. 
 
Ce inseamna 18% decalaj? Asta inseamna ca elevii care luau 10 inainte, iau 8 acum si copiii care luau 6 inainte, iau 4 acum, adica pierd 20% din nota. Asta e explicatia simplificata, dar in realitate interpretarea este ca daca te uiti la dificultatea unei probleme si la care este volumul din populatia scolara care poate rezolva problema aceea, volumul este cu 20% mai mic.
 
Urbanul are o cadere foarte mica, in mod special urbanul mare, in mod special grupurile din urbanul mare care vin din familii afluente, care aveau oricum resursele sa compenseze aceasta cadere… Fac o paranteza pentru a contura fenomenul care exista in Romania – in mare fenomenul este acesta: Romania nu se achita de obligatia pe care o are fata de viitorii sai cetateni, fata de elevi care sunt acum in scoala, in mod cert nu se achita, ofera o educatie de foarte proasta calitate. Ai in anumite contexte parinti care sunt totusi interesati de educatia propriilor copii si iau educatia propriilor copii in mana, mai mult sau mai putin: scoala privata, compensatie prin alte tipuri de educatie, meditatii, cum le zicem de cele mai multe ori sau alte tipuri de ajutor pe care il pot da. Simplul fapt ca stii ca educatia este mai importanta si petreci mai mult timp cu copilul, sau ca faci teme cu el sau ea si ca discutati aspecte care sunt importante pentru educatie sau teme care sunt interesante despre societate si civism, lucrurile astea se imprima in mod pozitiv asupra prestatiei copilului respectiv. Aceste categorii inregistreaza scaderi minimale 3 – 4%, nu mai mult. 
 
Iar asta era valabila si inainte de pandemie, asa functiona educatia inainte de pandemie, de ce ar functiona in pandemie altfel? Parintii care au fost interesati si care au avut si resursele au putut sa faca ceva pentru a compensa.
 
Ne lamentam ca nu avem coeziune sociala, e evident cand contractul social este rupt. Ce observam in partea cealalta sunt scaderi de 40 – 50% si, in anumite categorii defavorizate, dezangajare completa.
 
Alienarea fata de scoala este principalul predictor, spunem in cercetare, pentru abandonul scolar. stim ca stam foarte prost cu abandonul scolar, iar acesta a crescut imens acum, in pandemie. Mecanismul e relativ usor de inteles. L-as explica mai degraba din perspectiva pe care o ai atunci cand esti angajat fata de ceva, fata de un om politic sau fata de o echipa de fotbal, de exemplu sau orice alt lucru la care tii. Cum te comporti fata de acel lucru la care tii: in primul rand esti un mesager al acelui lucru, vorbesti de bine lucrul respectiv, cand cineva vorbeste de rau langa tine sari si-l aperi, stai sa vezi ca nu-i chiar asa, nu am facut acum o sa faca pe viitor, dar daca usor-usor te dezangajezi devi cinic fata de acel obiect, nu-ti mai pasa de acel lucru.
 
Ce se intampla cu un copil cand e angajat fata de scoala? Ii pasa, se implica, merge cu entuziasm, gaseste lucruri relevante pentru el si pentru viitorul lui, ii respecta de pe profesor si ii vorbeste de bine, ii place o materie sau alta, sau toate, cumva scoala este un loc in care merge cu placere fiindca face si alte lucruri in afara de scoala – socializeaza cu prietenii, are o echipa de baschet si asa mai departe. Cand te dezangajezi, ce se intampla? Devii cinic si carcotas, nu-i respecti pe profesori, nu gasesti nimic in scoala si esti convins ca scoala nu e importanta pentru viitorul tau si dezvoltarea ta, asta inseamna ca nu mai are sens sa stai acolo si o sa te lasi de scoala si n-o sa inveti. 
 
La finalul celor 12 clase ce fel de cetateni vor iesi din scoala? In Romania nu discutam despre asta, discutam despre impactul pandemiei asupra educatiei si despre decalajul pe care l-a provocat, nu cred ca sunt multi cetateni care s-ar mira cand ar auzi ca exista un decalaj, ce se pune pe masa este decalajul in competentele academice, adica in cunostinte si competente de matematica, de limba romana, de biologie si de alte lucruri de genul acesta fiindca exista cumva in continuare aceasta reprezentare sociala partial corecta, dar incompleta cu siguranta, ca scoala asta trebuie sa-ti dea si doar asta trebuie sa-ti dea. Evident ca scoala are si alt rol, are si alta menire, iti spune pe masa roluri despre ce inseamna un cetatean, ce inseamna cetatenie activa, modele de comportament, de etica si asa mai departe. Pe toate acestea tot in scoala le-am deprins din foarte multe puncte de vedere. Daca din punct de vedere al competentelor educationale academice mai suntem unde suntem, in pandemie, aceasta parte de dezvoltare sociala si emotionala s-a dus complet fiindca nu poti sa discuti despre modele de comportament social si civic la distanta.
 
Ceea ce ne va arata raportul OECD de peste o saptamana este ca da, peste tot s-au dus, acolo unde scoala inchisa. De-aia e nevoie sa te duci sa te vezi acolo, sa te duci fizic la scoala, in online nu poti sa transmiti modele de comportament decat mult, mult mai greu spre deloc. Evident, nu conteaza cat de multa matematica l-ai ajutat pe copilul tau sa recupereze, in conditiile in care el nu a avut ocazia sa dispute teme importante pentru momentul lui in dezvoltarea emotionala cu colegii si cu profesorii sai".
 
Despre testarea standardizata initiala realizata de Inspectoratul Judetean Iasi
 
"Un numar de inspectori vizionari au spus ce ar fi daca noi am face o radiografie de genul asta sistemului. Nu este promovata de la centru si nu stiu daca va dati seama cat de greu e sa faci in educatia din Romania ceva ce este formal si nu e promovat de la centru. E un risc masiv pentru oamenii care au facut asta, in carierele lor. Poti sa faci multe lucruri informale, la mica intelegere, care nu sunt avizate de centru, dar lucruri formale, cum ar fi sa testezi intreaga populatie scolara unui judet, e dificil. Dar profesorii din Iasi au facut-o, au facut un test, (…) pentru toata materia scolara. Au facut acest test si l-au aplicat tuturor copiilor din toate scolile rural-urban si in momentul ala au putut sa compare. Exista un termen, nu stiu cum s-ar traduce in romana, responsabilitate zicem de cele mai multe ori, dar in engleza are putin are o alta nuanta accountability. Aceste testari standardizate iti dau acest tip de responsabilitate pentru ca atunci cand faci acest gen de testare, sigur ca tu testezi elevii pana la urma, si poti sa dai un feedback elevului, iar profesorul poate personaliza interventia, dar tu poti la fel de bine sa compari scoli. Poti la fel de bine sa compari profesori intre ei. si asta a aratat testul, iar brusc acum putem sa vedem cat de performanta este, cel putin in judetul Iasi, educatia in urban, rural, la anumite clase, la anumite scoli.
 
Concluziile sunt exact cum ma asteptam, ca exista acel decalaj intre urban si rural.
 
Ne mai arata ceva testul asta: e dat in pandemie, ei nu au dat un test similar inainte de pandemie, dar cat de bine s-au priceput ei ca profesori si sunt profesori cu experienta acolo si profesori foarte cunoscuti in Romania, au facut ca testul sa fie mediu ca dificultate, deci nu este un test extrem de dificil, ci un test la care ei au avut o asteptare rezonabila ca orice copil sa iau o nota de 5. Si ce au vazut este ca acum, in mijlocul pandemiei, testand materia ultimului an, adica acelui an de pandemie, scoli intregi nu au trecut de 5. Deci nu cativa copii, scoli intregi nu au trecut de nota 5", a declarat profesorul Dragos Iliescu.

 
Inregistrarea cu profesorul Dragos Iliescu o puteti viziona aici.

Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite prin WhatsApp si Email!

0 comentarii
Fii primul care comenteaza
Va place acest articol ?
Dati o nota de la 1 la 5 !
Rating:
Nota: 5 din 1 voturi
Citeste mai multe articole pe aceeasi tema:

analiza educatieanaliza scoala in pandemiedecalaje invatamantefectele pandemiei asupra copiluluiscoala in pandemiescoala onlineelevi mediul rural


x

Lasa un raspuns




Evaluarea Nationala si Bacalaureat - 33 de Teste Rezolvate pentru pregatirea in clasa
Iti oferim GRATUIT Raportul Special

Evaluarea Nationala si Bacalaureat - 33 de Teste Rezolvate pentru pregatirea in clasa
 
Citeste GRATUIT toate informatiile despre invatamantul primar, gimnazial si liceal.

Adauga mai jos adresa ta de email si primesti Raportul Gratuit
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentului UE 679/2016
eNews Portal INVATAMANT
Evaluarea Nationala si Bacalaureat - 33 de Teste Rezolvate pentru pregatirea in clasa
Iti oferim GRATUIT Raportul Special

Evaluarea Nationala si Bacalaureat - 33 de Teste Rezolvate pentru pregatirea in clasa
 
Citeste GRATUIT toate informatiile despre invatamantul primar, gimnazial si liceal.

Adauga mai jos adresa ta de email si primesti Raportul Gratuit



26 de Teste rezolvate pentru Evaluarea Nationala si Bacalaureat - Matematica si Romana
Va oferim GRATUIT Raportul Special
26 de Teste rezolvate pentru Evaluarea Nationala si Bacalaureat - Matematica si Romana


Primiti zilnic pe e-mail, ultimele stiri si subiecte din invatamant.

Aboneaza-te la Newsletterul GRATUIT si fii informat!
Da, doresc să descarc GRATUIT cadoul si să primesc informaţii despre produsele, serviciile, evenimentele etc. oferite de Rentrop & Straton
Termeni si conditii de utilizare a site-ului Nota de informare
Evaluarea Nationala si Bacalaureat - 33 de Teste Rezolvate pentru pregatirea in clasa
Iti oferim GRATUIT Raportul Special

Evaluarea Nationala si Bacalaureat - 33 de Teste Rezolvate pentru pregatirea in clasa

 
Citeste GRATUIT toate informatiile despre invatamantul primar, gimnazial si liceal.

Adauga mai jos adresa ta de email si primesti Raportul Gratuit
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
Atentie: veti primi in fiecare zi un newsletter gratuit cu ultimele noutati din invatamantul gimnazial si liceal!
x