Iata cum arata un model de test la Citire/Lectura:
Model de Test Pisa Citire
GRAFFITI
Cele doua scrisori sunt luate de pe Internet si se refera la graffiti. Graffiti este un gen de pictura ilegala sau de scriere pe pereti sau oriunde in alta parte. Refera-te la aceste scrisori pentru a raspunde la urmatoarele intrebari.
"Sunt neagra de suparare deoarece peretii scolii sunt curatati si redecorati pentru a patra oara pentru a scapa de graffiti. Creativitatea este admirabila dar oamenii ar trebui sa gaseasca modalitati de a se exprima care sa nu impuna societatii cheltuieli suplimentare.
De ce sa daunezi reputatiei tinerilor pictand graffiti acolo unde este interzis sa o faci? Artistii profesionisti nu isi insira picturile pe strada, nu-i asa? in loc de asta, ei cauta fonduri si castiga faima prin expozitii legale.
Dupa parerea mea, cladirile, gardurile si bancile din parc sunt si ele opere de arta. Este chiar jalnic sa strici arhitectura cu graffiti si mai mult decat atat, aceasta metoda distruge stratul de ozon. Sincer, nu pot sa inteleg de ce acesti artisti criminali se mai obosesc daca “operele lor de arta” sunt mereu indepartate imediat."
Helga
"Gusturile nu se discuta. Societatea este invadata de comunicare si reclama. Lozincile companiilor, nume de magazine. Afise mari suparatoare pe starzi. Sunt ele acceptabile? Da, cele mai multe. Sunt graffiti acceptabile? Unii oameni spun da, altii nu. Cine plateste pretul pentru graffiti?
Cine plateste in final pretul pentru reclame? Buna intrebare. Consumatorul.
Persoanele care pun panouri publicitare va cer permisiunea? Nu. Atunci pictorii de graffiti ar trebui sa faca la fel? Nu este totul doar o problema de comunicare – propriul tau nume, numele gastilor si opere de arta mari pe strada?
Ganditi-va la hainele cu dungi si cadrilate care au aparut in magazine cu cativa ani in urma. si la costumele de ski. Modelele si culorile erau furate direct chiar de pe peretii inflorati. E chiar amuzant ca aceste modele si culori sunt acceptate si admirate dar graffiti care au acelasi stil sunt considerate ingrozitoare.
Sunt vremuri grele pentru arta."
Sofia
Intrebarea 1: Scopul fiecarei scrisori este:
Sa explice ce inseamna graffiti.
Sa prezinte o parere despre graffiti.
Sa demonstreze popularitatea graffiti-urilor.
Sa spuna oamenilor cat de mult se cheltuie pentru indepartarea graffiti-urilor.
Intrebarea 2: Helga se refera la “cheltuielile” pe care graffiti le impune societatii. Una dintre acestea este costul indepartarii graffiti-urilor din locurile publice. La ce alta “cheltuiala” se mai refera Helga?…………………………………………………………………………………………………….
Intrebarea 3: De ce se refera Sofia la reclama? …………………………………………………………………………………………………………………
Intrebarea 4A: Cu care dintre cele doua autoare esti de acord? Explica-ti raspunsul folosind propriile cuvinte pentru a te referi la ceea ce se spune intr-una sau in ambele scrisori…………………………………………………………………………………………………………………
Intrebarea 4B: Putem discuta despre ce spune o scrisoare (continutul ei). Putem discuta despre felul in care este scrisa o scrisoare (stilul ei). Indiferent cu care scrisoare esti de acord, in opinia voastra, care crezi ca este mai buna? Explica-ti raspunsul prin referire la felul in care una sau ambele sunt redactate………………………………………………………………………………………………………………….
"CANCO Companie de productie Serviciul de personal
CENTRUL PENTRU MOBILITATEA INTERNA SI EXTERNA
Ce este CMIE?
CMIE este prescurtarea pentru Centrul pentru Mobilitatea Interna si Externa, o initiativa a Serviciului de personal. Un numar de angajati ai acestui serviciu lucreaza la CMIE, impreuna cu membri ai altor servicii si cu consultanti in probleme de cariera din afara. CMIE este disponibil pentru a ajuta angajatii in cautarea unui alt loc de munca in interiorul sau in afara Companiei de productie Canco.
Ce face CMIE?
CMIE sprijina angajatii care au in vedere in mod serios un alt loc de munca, indeplinind urmatoarele activitati:
Baza de date privind locul de munca in urma unui interviu cu angajatul, informatia este inclusa intr-o baza de date care pune in legatura pe cei care cauta locuri de munca cu ofertele de locuri de munca la Canco si la alte companii de productie. indrumare Potentialul angajatului este explorat prin discutii care sa contina schimburi de idei privind cariera.
Cursuri - sunt organizate cursuri (in colaborare cu departamentul pentru informare si pregatire) in functie de solicitarile privind locul de munca si planificarea profesionala. Proiecte de reorientare profesionala CMIE sustine si coordoneaza proiecte pentru a ajuta angajatii sa se pregateasca pentru noi cariere si noi perspective. Mediere CMIE actioneaza ca un mediator pentru angajatii care sunt amenintati cu concedierea in urma restructurarii si ii sprijina in gasirea unor noi locuri de munca atunci cand este cazul.
Cat costa CMIE?
Plata este determinata prin consultare cu serviciul unde lucrezi. Un numar de servicii la CMIE sunt gratuite. De asemenea, ti se poate cere sa platesti cu bani sau cu ore lucrate.
Cum functioneaza CMIE?
CMIE sprijina angajatii care au in vedere in mod serios un alt loc de munca in interiorul sau in afara companiei. Acest proces incepe prin depunerea unei cereri. O discutie cu un specialist in probleme de personal poate fi de asemenea utila. Este evident ca trebuie sa discuti cu acesta mai intai despre dorintele tale si despre posibilitatile interne privind cariera. Specialistul cunoaste abilitatile tale si este la curent cu perspectivele evolutiei in interiorul sectiei tale. Contactul cu CMIE este facut in orice caz prin intermediul specialistului in probleme de personal. El sau ea inmaneaza cererea in numele tau, dupa care esti invitat la o discutie cu un reprezentant CMIE.
Pentru mai multe informatii Departamentul de personal iti poate oferi mai multe informatii.”
Foloseste anuntul de la un departament de personal de pe pagina pentru a raspunde intrebarilor care urmeaza.
Intrebarea 1: In conformitate cu anuntul, de unde ai putea obtine mai multe informatii despre CMIE?
Intrebarea 2: Enumera doua feluri prin care CMIE ii ajuta pe oamenii care isi vor pierde locul de munca din pricina restructurarii departamentului
DARUL
Oare de cate zile statea ea asa, privind apa rece si murdara care spala malul, se intreba ea. Isi amintea cu greu cand a inceput ploaia, care trecuse spre sud, peste mlastina, lovind acoperisul casei. Raul incepuse si el sa creasca, intai incet, ca apoi sa inceteze. De la ora la ora a adunat suvoaie si balti inundand zonele joase. Noaptea, cat a dormit, raul a inconjurat-o, si a inundat drumul, lasand-o singura, barca luata de ape, iar casa plutind ca un bustean in deriva. Acum, apa ajungea pana la scandurile date cu smoala de pe pilonii casei. si inca urca.
Cat vedea cu ochii spre varfurile copacilor de pe malul opus, mlastina era o vasta intindere de apa batuta de rafale de ploaie iar raul, pierdut undeva in departare. Casa ei cu parterul in forma de barca fusese construita tocmai pentru o asemenea inundatie daca ar fi fost sa vina, dar acum era veche. Poate ca scandurile de dedesubt erau in parte putrezite. Poate cablul care lega casa de batranul stejar urma sa se desprinda si o s-o lase sa se invarteasca in deriva in josul raului, la fel cum se dusese si barca.
Nimeni nu putea sa vina acum. Putea sa strige dar fara nici un folos, nimeni n-ar auzi-o. De-a lungul si de-a latul mlastinii altii se luptau si ei sa salveze ce puteau, poate chiar vietile lor. Ea vazuse o casa intreaga plutind pe alaturi, atat de tacuta ca-si aminti de o veghe la o inmormantare. S-a gandit cand a vazut-o ca stia a cui casa fusese. Era trist s-o vezi cum trece in deriva, dar proprietarii trebuie sa se fi salvat pe un teren mai inalt. Mai tarziu, cand ploaia si intunericul se intetisera, a auzit ragetul unei pantere in susul raului.
Acum, casa ei parea ca tremura ca o fiinta vie. Se intinse sa prinda o lampa care aluneca de pe noptiera langa pat si o puse intre picioare ca sa nu se mai rastoarne. Apoi, scartaind si troznind din greu, casa se smulse din lut si incepu sa pluteasca, pocnind ca un dop, impinsa in voia raului. Ea apuca strans cu mana marginea patului. Clatinandu-se dintr-o parte in alta, casa se rasuci pe toata lungimea ei. intai se auzi zguduitura si geamatul vechilor butuci dupa care urma o pauza. incet, curentul i-a dat drumul si a lasat-o sa se rasuceasca cu un zgomot aspru, oprind-o pe loc. Ea si-a tinut rasuflarea si a stat mult timp simtind leganarea inceata. intunericul se furisa prin ploaia neintrerupta si ea adormi cu capul pe mana, tinandu-se de pat.
Candva in timpul noptii ragetul o trezi, un sunet atat de inspaimantator incat sari in picioare inainte de a se trezi. in intuneric, se impiedica de pat. Zgomotul venea de afara, dinspre rau. Auzea ceva miscandu-se, ceva mare care facea un zgomot infundat, de parca ceva s-ar fi frecat. Putea fi o alta casa. Apoi acel lucru ciudat a lovit, nu frontal, ci alunecand de-a lungul casei ei. Era un copac. A auzit crengile si frunzele care treceau luate de ape, lasand in urma doar zgomotul ploii si al valurilor, acum atat de constant de parca faceau parte din liniste. Ghemuita in pat, aproape ca adormise cand auzi un alt raget, de aceasta data atat de aproape incat avea impresia ca era in aceeasi camera. Cu ochii atintiti in intuneric ea se retrase usor in pat pana cand mana atinse forma rece a pustii. Apoi, asezandu-se pe vine peste perna, isi puse pusca pe genunchi. “Cine e acolo?” striga.
Raspunsul a fost un raget repetat dar mai putin ascutit, sunand obosit dupa care linistea goala se asternu. Ea se ghemui rezemandu-se de pat. Orice ar fi fost 45 acolo, ea il putea auzi miscandu-se pe veranda. Scandurile scartaiau si ea putea distinge sunetul obiectelor rasturnate. Pe zid se auzi o zgarietura de parca cineva ar fi incercat sa intre inauntru. Acum stia ce era, o pisica mare lasata de copacul dezradacinat care trecuse inainte. Venise cu inundatia, un dar.
Inconstient isi trecu mana peste fata si peste gatul incordat. Pusca se 50 rostogoli peste genunchi. Nu vazuse niciodata o pantera in viata ei. Auzise alte persoane povestind despre ele si auzise ragetele lor indepartate, parca suferinde. Pantera racaia din nou zidul, facand sa zangane fereastra de langa usa. Atat timp cat pazea fereastra si tinea pantera inchisa intre zid si apa, totul era in regula. Afara animalul incetase sa zgarie cu ghiarele pe usa exterioara ruginita. Din cand in cand scheuna si maraia.
Cand in sfarsit se crapa de ziua, lumina de-abia patrunzand prin ploaie ca un alt fel de intuneric, ea inca mai sedea pe pat incordata si infrigurata. Mainile ei, obisnuite sa vasleasca pe rau, o dureau de cat tinuse arma. Ea de-abia isi ingaduia sa se miste de frica oricarui zgomot ce putea sa agite pantera. teapana, ea era una cu miscarea casei. Ploaia parea ca nu se va opri niciodata. Prin lumina cenusie putea vedea suprafata apei maturata de ploaie si in departare formele cetoase ale varfurilor copacilor inecati. Acum pantera nu mai misca. Poate ca plecase. Lasand de o parte pusca, ea se dadu jos din pat si se indrepta fara nici un zgomot spre fereastra. Era inca acolo, ghemuita la marginea verandei, uitandu-se la stejarul de care era priponita casa, ca si cand isi cantarea sansele de a sari pe o craca. Nu i se mai parea asa de infricosatoare acum cand o putea vedea, cu blana aspra plina de crengute, cu flancurile supte si coastele la vedere. Ar fi putut usor sa o impuste acolo unde statea agitandu-si coada lunga. Tocmai se intorcea sa-si ia pusca cand pantera se rasuci. Fara nici un semn prevestitor, fara sa se lase pe vine si sa-si incordeze muschii, sari pe fereastra spargand un geam. Ea cazu pe spate inabusindu-si un tipat si punand mana pe arma, trase un foc prin fereastra. Nu mai putea sa vada pantera, dar o ratase. Aceasta incepu din nou sa se plimbe. Putea sa-i zareasca capul si spinarea arcuita trecand prin fata ferestrei.
Tremurand, ea se retrase si se intinse pe pat. Zgomotul constant al raului si al ploii, frigul patrunzator, o istovisera. Se uita spre fereastra si tinea pusca pregatita. Dupa ce astepta mai multa vreme, ea se duse din nou la fereastra sa se uite. Pantera adormise cu capul pe labele din fata ca o pisica de casa. Pentru prima data de cand incepusera ploile ea simti nevoia sa planga, pentru ea insasi, pentru toti oamenii, pentru tot ceea ce era inundat. Lungindu-se in pat, isi trase cuvertura peste umeri. Ar fi trebuit sa plece pe cand se putea, cat timp drumurile erau practicabile sau cu barca inainte ca aceasta sa fie luata de ape. Leganata de casa, simti o durere in stomac care ii reaminti ca nu mancase nimic. Nu-si mai aducea aminte de cand. Ca si pantera, era si ea infometata. Se grabi spre bucatarie si facu un foc din cateva surcele ramase. Daca inundatia se prelungea va trebui sa arda scaunul, poate chiar si masa. Luand resturile unei sunci afumate ce atarna din tavan, taie bucati groase din carnea rosie aramie si le puse intr-o tigaie. Mirosul carnii prajite o facu sa ameteasca. ii mai ramasesera si niste biscuiti vechi de cand copsese ultima oara si putea sa faca si niste cafea. Apa era din belsug.
Cat timp isi gati mancarea, aproape ca uita de pantera pana cand aceasta scheuna. si ea era flamanda. “Lasa-ma sa mananc” spuse ea “si dupa aceea o sa ma ocup si de tine”. si rase pe infundate. Cand agata restul de sunca de cuiul din tavan, pantera scoase un racnet adanc care facu sa-i tremure mana.
Dupa ce manca se duse din nou in pat si apuca pusca. Nivelul apei crescuse intr-atat incat casa nu mai atingea cu fundatia solul cand revenea o data cu apa raului. Mancarea o incalzise. Putea sa scape de pantera cat inca mai era lumina. Se tari usor spre fereastra. Era inca acolo, miorlaind, incepand sa se miste pe veranda. Se uita la ea mult timp, fara frica. Apoi fara sa se mai gandeasca ce face, lasa pusca de o parte si se duse pe langa pat in bucatarie. in spatele ei, pantera se misca fara astampar. Lua din cui ce mai ramasese din sunca si facandu-si loc spre fereastra pe podeaua care se legana, arunca sunca prin ochiul de fereastra spart. De partea cealalta se auzi un marait infometat si ceva ca un soc trecu de la animal la ea. inmarmurita de ceea ce facuse se intoarse la pat. Putea auzi zgomotul facut de pantera care tragea din bucata de carne. Casa incepu sa se invarte in jurul ei. Cand se trezi din nou intelese imediat ca totul se schimbase. Ploaia se oprise. Voia sa simta leganarea casei dar nu se mai clatina pe valurile inundatiei. Deschizand usa vazu o alta lume. Casa statea pe limba de pamant pe care statuse din totdeauna. Cativa metri mai incolo raul inca se mai rostogolea ca un torent, dar nu mai acoperea cei cativa metri dintre casa si stejar. si pantera plecase. Pornind de la veranda catre stejar si desigur spre mlastina erau urme care incepusera deja sa se piarda in noroiul moale. Iar acolo, pe veranda, ros pana la os era ceea ce mai ramasese din sunca.
Intrebarea 1: Iata o conversatie dintre doua persoane care au citit “Darul”: Eu cred ca femeia din povestire e fara inima si cruda. Cum poti sa spui asta ? Eu cred ca e o persoana foarte miloasa. Argumenteaza pe baza povestirii cum ar putea fiecare din cei de mai sus sa-si justifice punctul de vedere. Interlocutor 1 ……………………………………………………………………………………………..
Interlocutor 2 ……………………………………………………………………………………………..
Intrebarea 2: Care este situatia femeii la inceputul povestirii?
Este prea slabita sa plece din casa dupa zile intregi de nemancare.
Se apara de un animal salbatic.
Casa ei a fost inconjurata de apele revarsate.
Un rau revarsat i-a luat casa la vale.
Intrebarea 3: Iata cateva referiri initiale la pantera, in povestire.
“Ragetul o trezi, un sunet atat de inspaimantatorX” “Raspunsul a fost un raget repetat, dar mai putin ascutit, sunand mai mult obositX” “Ea a auzit ragetele, ca de suferinta, indepartare, parca suferinde.” Avand in vedere ceea ce se intampla in restul povestirii, de ce crezi ca scriitorul a ales sa prezinte pantera cu aceste elemente ale descrierii?…………………………………………………………………………………………..
Intrebarea 4: “Apoi, scartaind si troznind din greu, casa se smulseX”. Ce s-a intamplat cu casa in aceasta parte a povestirii? S-a daramat. A inceput sa pluteasca. S-a zdrobit de stejar. S-a scufundat pe fundul raului.
Intrebarea 5: Conform sugestiei din fragment, care a fost motivul femeii de a hrani pantera? …………………………………………………………………………………………………………………
Intrebarea 6: Cand femeia a spus, “si dupa aia o sa ma ocup de tine” asta inseamna ca ea: Este sigura ca pantera nu o sa-i faca rau. incearca sa inspaimante pantera. Are intentia sa impuste pantera. Planuieste sa hraneasca pantera.
Intrebarea 7: Crezi ca ultima fraza din “Darul” este un final potrivit? Explica raspunsul, demonstrand ca ai inteles cum se leaga ultima fraza de semnificatia povestirii……………………………………………………………………………………
Model de Test Pisa Matematica
INALTIMEA
Intr-o clasa sunt 25 de fete. Inaltimea medie a acestor fete este de 130 cm.
Intrebarea 1: Explicati cum a fost calculata inaltimea medie.
Intrebarea 2: Incercuiti sau „Adevarat”, sau „Fals” pentru fiecare din afirmatiile urmatoare.
Daca exista in clasa o fata care masoara 132 cm, trebuie sa mai existe o alta care sa masoare 128 cm - Adevarat/Fals
Majoritatea fetelor trebuie sa masoare 130 cm - Adevarat/Fals
Daca toate fetele se aliniaza de la cea mai mica la cea mai mare, inaltimea celei din mijloc trebuie sa fie egala cu 130 cm - Adevarat/Fals
Jumatate dintre fetele acestei clase trebuie sa masoare mai putin de 130 cm, iar cealalta jumatate trebuie sa masoare peste 130 cm - Adevarat/Fals
Intrebarea 3: S-a gasit o eroare in masurarea inaltimii uneia dintre eleve. Va trebui sa retineti o inatime de 120 cm in loc de 145 cm. Care este inaltimea medie a fetelor din clasa dupa aceasta corectura?
- A 126 cm;
- B 127 cm;
- C 128 cm;
- D 129 cm;
- E 144 cm.
