Redam mai jos mesajul integral transmis de Consiliul National al Elevilor, in legatura cu protestul pe care au decis sa il realizeze predand foaia de examen goala:
"Motivele
protestului sunt reprezentate de toate problemele din sistemul de invatamant. in campania #foaiagoala si formele sale de manifestare sunt implicati toti actorii principali ai sistemului: elevii, prin ceea ce scriu sau nu, cadrele didactice, prin sesizarea faptului ca si elevii isi doresc o educatie mai buna, si parintii, prin observarea revoltei pasnice a copiilor lor fata de problemele cotidiene. In plus, avand in vedere contextul protestului, scoatem in evidenta nemultumirile cu privire la examenele nationale, de la desfasurarea la fundamentarea acestora.
La momentul actual, este neclar ce se evalueaza in cadrul Evaluarii Nationale si Bacalaureatului. Se poate observa cu usurinta ca, in cadrul ambelor examene, accentul este pus asupra cunostintelor detinute si a capacitatii de a retine informatii, in detrimentul competentelor dobandite. Ministerul si societatea civila trebuie sa raspunda la un minim esential de intrebari: Ce competente trebuie sa dobandeasca elevii? (Profilul de formare al absolventului este un document necesar) Ce competente sunt cu adevarat utile elevilor? Ce competente se evalueaza la EN/BAC? Ce competente ar trebui sa fie evaluate? Ce probe ar trebui sa aiba absolventii in cadrul celor doua examene nationale? Evaluarea Nationala este un mod potrivit de tranzitie de la ciclul gimnazial la cel liceal?
Totodata, este neclar daca subiectele pentru evaluari tipizate, in general, au fost etalonate in raport cu populatia scolara din Romania. Analizand rata de promovare a examenului de
Bacalaureat din ultimii ani, se poate observa un fenomen ciudat: in perioada 2004-2009, rata era de aproximativ 90%, in 2010 a scazut la aproape 76%, iar, odata cu introducerea monitorizarii video a salilor de examen, aceasta a ajuns, in anii 2011-2012, la un minim de aproximativ 52%. Desi majoritatea societatii declara ca sistemul de invatamant se degradeaza din ce in ce mai mult, iar calitatea actului didactic scade simtitor, rata de promovare a crescut treptat, de la 58% in 2013 la 74% in 2017 (date preluate din Policy brief - Analiza datelor statistice privind accesul si rezultatele candidatilor care au participat in cadrul celor doua sesiuni de bacalaureat - 2017, (RO), No.2, 2018), cu o usoara scadere in anul 2018. Asadar, nivelul de dificultate a subiectelor variaza considerabil, nefundamentat, din cauza lipsei etalonarii subiectelor.
Din nefericire, evaluarile au ajuns un scop, nu un mijloc. in loc de a completa exercitii care sa ii ajute sa dobandeasca un set de competente necesare, elevii rezolva zeci de variante de subiecte pentru Evaluarea Nationala/Bacalaureat, cu scopul de a lua o nota cat mai mare, dar fara a tine seama de inutilitatea acestui lucru. Elevii impreuna cu parintii si cadrele didactice se complac in risipirea timpului celor dintai, in detrimentul educarii acestora. Astfel, beneficiarilor primari ai educatiei le este cerut sa aiba rezultate cat mai bune, dar fara o insemnatate reala.
Un exemplu ilustrativ al primului enunt al paragrafului anterior este practica fraudarii evaluarilor de orice fel: de la a realiza proiecte si prezentari cu informatii copiate fara noima de pe internet, la a folosi fituici si mijloace electronice de comunicare pentru rezolvarea cerintelor din teste, elevii au inventat nenumarate metode prin care sa atinga scopul lor si al celor din jur, anume rezultate cat mai bune. Evaluarile si-au pierdut insemnatatea, iar la momentul actual acestea nu valoreaza mai mult decat o cifra pe o hartie. Acest lucru este in antiteza cu importanta lor uriasa, caci evaluarea este oglinda predarii, in sensul in care componentele actului didactic sunt in stransa legatura si au nevoie de imbunatatiri. incepand de la curriculumul national pana la formarea initiala si continua a cadrelor didactice, exista nenumarate probleme.
Un alt exemplu important este reprezentat de meditatiile contra-cost. O opinie raspandita larg este cea potrivit careia daca un elev nu beneficiaza de acest tip de pregatire, sansele acestuia de a promova Evaluarea Nationala/Bacalaureatul cu o nota mare sunt minime. Situatiile din tara arata ca acest lucru este un fapt, nu o simpla opinie. Astfel, parintii cheltuie sume importante pentru ca elevii sa beneficieze de meditatii pentru disciplinele de examen, cu scopul de a creste gradul de cunostinte pe care acestia le detin, astfel incat notele sa fie cat mai mari. Elevii care nu iau o nota mai mare de 5 sunt declarati „pierduti”. si in acest caz, competentele care ar trebui sa fie dobandite sunt complet ignorate.
Pe langa aspectele de mai sus, punem sub semnul intrebarii chiar simularile al caror rol este, potrivit Ministerului Educatiei Nationale, "familiarizarea elevilor cu rigorile unei evaluari nationale, respectiv ale unui examen de bacalaureat national si cu scopul de a optimiza rezultatele obtinute de catre elevii din invatamantul preuniversitar la finalul studiilor gimnaziale/liceale" (extras din OMEN 3185/2019). Astfel, se revine la ideea ca evaluarile au ajuns sa fie un scop, nu un mijloc. Daca acestea ar reprezenta strict modul de a cuantifica ce au acumulat elevii in anii de scolarizare, optimizarea reala a rezultatelor s-ar face prin imbunatatirea calitatii actului didactic (prin formarea reala a profesorilor, prin micsorarea numarului de elevi dintr-o clasa, prin refacerea curriculei nationale si altele), nu prin inca o testare fara un obiectiv concret.
In plus, nenumarate cadre didactice se plang de faptul ca petrec un numar considerabil de ore pentru a corecta lucrari, fara un rost concret si fara a fi remunerate, in concordanta cu efortul depus.
Protestul #foaiagoala are legatura cu intregul sistem de invatamant, iar dezideratul celor care ni se alatura este reformarea reala a modului in care este organizat si functioneaza acesta. Schimbarile dese si nefundamentate, facute fara consultarea reala a specialistilor in educatie si a reprezentantilor elevilor, cadrelor didactice si parintilor, trebuie sa inceteze; exista aspecte care trebuie remediate de urgenta, insa modificarile fara o tinta clara produc haos si lipsa de predictibilitate. Fara o strategie clara si asumata de catre toti cei implicati in sistem, vom asista, in continuare, la perpetuarea si crearea unor forme fara fond. in lipsa stabilirii competentelor si rolurilor tuturor factorilor implicati in educatia copiilor, de la parinti si cadre didactice la institutii, conflictele nu vor disparea, iar vina va fi transferata de la unul la altul, fara a fi asumata.
De asemenea, un pachet legislativ care sa reglementeze formal politicile publice ce au rolul de a imbunatati sistemul trebuie sa fie elaborat si aprobat doar atunci cand scena politica este linistita, fara repeziciune, astfel incat fiecare articol din proiectele de lege sa poata fi analizat in amanunt; in caz contrar, exista nenumarate riscuri, care pot varia de la instituirea unor masuri populiste inaplicabile, pana la excluderea unor propuneri fundamentate din considerente strict politice. Astfel, Consiliul National al Elevilor solicita amanarea elaborarii unui pachet legislativ in domeniul educatiei, pana dupa sesiunile electorale din anii 2019 si 2020, pentru ca reforma sistemului de invatamant sa poata fi realizata intr-un mod obiectiv si fundamentat, pe baza unei strategii pe termen lung, in urma stabilirii pasilor necesari pentru implementarea reformelor", a transmis Consiliul National al Elevilor.