Testul nr. 1
SUBIECTUL I (50 de puncte)
Citeste cu atentie textul urmator:
"Cartile ne seamana. Uneori faima le precede, iar atunci cand le cunoastem indeaproape ne dezamagesc. Alteori descoperim ca gura lumii le nedreptateste ingrozitor. Ne enerveaza de la un capat la altul, le socotim proaste, ticaloase sau sunt o bucurie repetata la fiecare dintre intalnirile pe care le avem cu ele. Descoperim, contrariati, ca, la fel ca oamenii, se schimba, fac riduri. Sau par sa fi descoperit un elixir al tineretii si noi suntem cei care imbatranim mult inaintea lor. Au urmasi, unul sau mai multi. N-au urmasi. Daca exista, urmasii sunt neaparat asa cum i-ar fi dorit ele, cum te-ai asteptat sa fie din asa parinti de seama."
(Ioana Parvulescu – Intoarcere in secolul XXI)
A. Scrie pe foaia de examen raspunsul la fiecare dintre urmatoarele cerinte cu privire la text:
1. Explica, intr-un enunt, sensul expresiei "gura lumii" din text. 6 puncte
2. Indica motivul pentru care autoarea considera ca, la fel ca oamenii, "cartile
se schimba." 6 puncte
3. Mentioneaza doua epitete pe care autoarea le acorda cartilor. 6 puncte
4. Precizeaza sensul afirmatiei "… par sa fi descoperit un elixir al tineretii." 6 puncte
5. Prezinta, in 30-50 de cuvinte, ideea continuta in secventa "Daca exista, urmasii sunt neaparat asa cum i-ar fi dorit ele, cum te-ai asteptat sa fie din asa parinti de seama." 6 puncte
Nota: Raspunsurile vor fi formulate in enunturi.
B. Redacteaza un text de minimum 150 de cuvinte, in care sa argumentezi ideea ca lectura cartilor ne poate transforma existenta, valorificand informatiile din fragmentul extras din intoarcere in secolul XXI de Ioana Parvulescu. 20 de puncte
In redactarea textului vei avea in vedere urmatoarele repere:
– formularea unei opinii fata de problematica pusa in discutie, enuntarea si
dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente adecvate opiniei si formularea
unei concluzii pertinente; 14 puncte
– utilizarea corecta a conectorilor in argumentare, respectarea normelor limbii
literare (norme de exprimare, de ortografie si de punctuatie), asezarea in pagina,
lizibilitatea. 6 puncte
Nota!
In elaborarea raspunsului te vei raporta la informatiile din fragmentul dat. Folosirea altor informatii
este facultativa.
SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)
Prezinta, intr-un text de minimum 50 de cuvinte, semnificatiile textului urmator, evidentiind doua
trasaturi ale ideologiei pasoptiste:
"Voi ce stati in adormire, voi ce stati in nemiscare,
N-auziti prin somnul vostru acel glas triumfator,
Ce se-nalta pan’ la ceruri din a lumii desteptare,
Ca o lunga salutare
Catr-un falnic viitor?
Nu simtiti inima voastra ca tresare si se bate?
Nu simtiti in pieptul vostru un dor sfant si romanesc
La cel glas de inviere, la cel glas de libertate
Ce patrunde si razbate
Orice suflet omenesc?"
(Vasile Alecsandri, Desteptarea Romaniei)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Redacteaza un eseu de minimum 400 de cuvinte, in care sa prezinti particularitatile de constructie a
unui personaj dintr-un text narativ, apartinand lui Ioan Slavici.
In elaborarea eseului vei avea in vedere urmatoarele repere:
– prezentarea statutului social, psihologic, moral al personajului din textul narativ ales;
– evidentierea a doua trasaturi ale personajului ales prin cate o scena/secventa comentata;
– analiza, la alegere, a doua componente de structura si de limbaj ale textului narativ ales, semnificative
pentru constructia personajului, din seria: actiune, conflicte, modalitati de caracterizare, limbaj.
Nota!
Ordinea integrarii reperelor in cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru continutul eseului, vei primi 18 puncte (cate 6 puncte pentru fiecare cerinta/reper).
Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existenta partilor componente – introducere, cuprins,
incheiere – 1 punct; logica inlantuirii ideilor – 1 punct; abilitati de analiza si de argumentare – 3 puncte;
utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuatia – 2 puncte; asezarea in pagina,
lizibilitatea – 1 punct).
In vederea acordarii punctajului pentru organizarea discursului, eseul trebuie sa aiba minimum
400 de cuvinte si sa dezvolte subiectul propus.
Testul nr. 2
SUBIECTUL I: (50 de puncte)
Citeste cu atentie textul urmator:
"Ole Einar Bjorndalen, legenda vie a biatlonului, a facut o cursa de exceptie pe proba de 10 kilometri sprint si a terminat primul, desi a ratat o tragere.
Norvegianul Ole Einar Bjorndalen a castigat cursa de 10 kilometri sprint la biatlon, la Jocurile Olimpice de iarna de la Soci, cu un timp de 24 de minute si 33 de secunde. Bjorndalen (40 de ani) a alunecat perfect pe zapada si s-a impus in final, desi la a doua tragere a ratat o tinta si a facut o tura de penalizare.
Este a 7-a medalie de aur cucerita de Bjorndalen la Jocurile Olimpice, dupa cele de la Nagano, Salt Lake City (4) si Vancouver. El are 12 medalii olimpice si 39 de medalii la Campionatele Mondiale, fiind cel mai bun biatlonist din toate timpurile!
Performanta remarcabila realizata si de romanul Cornel Puchianu, 24 de ani, care a terminat cursa pe pozitia a 30-a din 87 de concurenti. Rezultatul ii da dreptul sa ia startul si in cursa de pursuit 12,5 kilometri. Puchianu a facut ambele trageri perfect, nimerind toate tintele, si din pozitia culcat, si din picioare. El a venit la 1 minut si 17 secunde in spatele lui Bjorndalen!”
(Alex stefan, Jocurile Olimpice: Legendarul Ole Einar Bjorndalen a castigat a 7-a medalie de aur la 40 de ani! Cornel Puchianu a venit pe un remarcabil loc 30, in Adevarul.ro, 8 feb. 2014)
A. Scrie pe foaia de examen raspunsul la fiecare dintre urmatoarele cerinte cu privire la text:
1. Explica, intr-un enunt, sensul expresiei „legenda vie” din text. 6 puncte
2. Indica ce tip de performanta a realizat sportivul Ole Einar Bjorndalen. 6 puncte
3. Precizeaza la ce alte competitii a mai castigat medalii sportivul norvegian. 6 puncte
4. Mentioneaza cate medalii a obtinut sportivul norvegian. 6 puncte
5. Prezinta motivul pentru care sportivul roman Cornel Puchianu s-a remarcat
la Jocurile Olimpice. 6 puncte
B. Redacteaza un text de minimum 150 de cuvinte, in care sa-ti prezinti, cu
argumente, ideea ca activitatea sportiva constanta ne transforma existenta. 20 de puncte
In redactarea textului vei avea in vedere urmatoarele repere:
– formularea unei opinii fata de problematica pusa in discutie, enuntarea si
dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente adecvate opiniei si formularea
unei concluzii pertinente; 14 puncte
– utilizarea corecta a conectorilor in argumentare, respectarea normelor limbii
literare (norme de exprimare, de ortografie si de punctuatie), asezarea in pagina,
lizibilitatea. 6 puncte
Nota!
In elaborarea raspunsului te vei raporta la informatiile din fragmentul dat. Folosirea altor informatii
este facultativa.
SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)
Prezinta, intr-un text de minimum 50 de cuvinte, semnificatiile textului urmator, evidentiind doua
trasaturi ale artei poetice:
1. Cincizeci de ani de cand incerci, mereu,
Condeiul, gandurile si cerneala
N-au mai ajuns sa-ti curme, fatul meu,
Frica de tine si-ndoiala.
2. Te temi si-acum de ce te-ai mai temut,
De pagina curata si de randul,
Si de cuvantul de la inceput.
Te sperie si litera si gandul. (…)
3. La fiece cuvant, o sovaire
Te face sa tresari si-ai astepta.
Parca traiesti in somn si-n amintire
Si nu stii cine-a scris cu mana ta.
(Tudor Arghezi, Frunze pierdute)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Redacteaza un eseu de minimum 400 de cuvinte in care sa prezinti tema si viziunea despre lume, reflectate intr-un text poetic studiat, la alegere, din opera lui George Bacovia, Lucian Blaga sau Ion Barbu.
In elaborarea eseului vei avea in vedere urmatoarele repere:
– evidentierea trasaturilor care fac posibila incadrarea textului poetic intr-o tipologie, intr-un curent
cultural/literar, intr-o perioada sau intr-o orientare tematica;
– prezentarea temei reflectate in textul poetic ales, prin referire la doua imagini/idei poetice;
– sublinierea a patru elemente ale textului poetic, semnificative pentru ilustrarea viziunii despre lume
a poetului (de exemplu: imaginar poetic, titlu, incipit, relatii de opozitie si de simetrie, elemente
de recurenta, simbol central, figuri semantice – tropii, elemente de prozodie etc.);
Nota!
Ordinea integrarii reperelor in cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru continutul eseului, vei primi 18 puncte (cate 6 puncte pentru fiecare cerinta/reper).
Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existenta partilor componente – introducere, cuprins,
incheiere – 1 punct; logica inlantuirii ideilor – 1 punct; abilitati de analiza si de argumentare – 3 puncte;
utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuatia – 2 puncte; asezarea in pagina,
lizibilitatea – 1 punct).
In vederea acordarii punctajului pentru organizarea discursului, eseul trebuie sa aiba minimum
400 de cuvinte si sa dezvolte subiectul propus.
Rezolvari Test nr. 1
SUBIECTUL I
A.
1. Expresia "Gura lumii" se refera la opinia generala si la prejudecatile comune, in legatura cu un subiect.
2. In viziunea autoarei, cartile isi pierd prospetimea, se demodeaza si nu mai prezinta niciun interes pentru cititori.
3. "Le socotim proaste, ticaloase…"
4. Textul dezvolta o personificare ampla, in cadrul careia cartile obtin insusiri umane; in acest context, cartile care isi mentin tineretea sunt cele care se dovedesc incitante pentru cititori, devenind repere clasice, odata cu trecerea timpului.
5. Pledoaria ludica a autoarei construieste ideea analogiei dintre oameni si carti; cartile sunt insufletite, se comporta si reactioneaza asemenea oamenilor; cartile au urmasi, dezvolta o dinastie.
Afirmatia, usor glumeata, sustine ideea ca operele valoroase au continuari, fie prin multiplicarea numarului de volume, fie prin reluarea temelor, personajelor, ideilor in cartile aceluiasi autor. O carte valoroasa nu poate avea decat un urmas de aceeasi factura, dupa modelul omului cu insusiri alese care-si doreste ca urmasii sai sa-l intreaca in calitati.
B.
Lectura cartilor se dovedeste benefica pentru existenta noastra. Eu consider ca lectura reprezinta o activitate care ne face viata mai frumoasa. Cartile se dovedesc insotitori si prieteni statornici de-a lungul existentei noastre. Ele ne devin atat de familiare, incat obtin atribute umane si apropierea lor de fiintele vii nu pare o analogie exagerata. Autoarea textului sustine intr-o pledoarie emotionanta in favoarea cartilor, umanizarea lor. Cartile pot fi demodate sau proaspete, amuzante sau enervante, unele au urmasi, altele fac riduri etc. Autoarea conchide ca operele au o viata a lor, limitata sau de durata, dar care se interfereaza cu existenta umana.
In primul rand, cartile au o valoare documentara. Ele transmit, in avangarda sau in descendenta izvoarelor istorice, informatii despre epoci, ani sau popoare disparate. Imaginea Troiei invinse de ahei se pastreaza in memorie datorita, in primul rand, epopeii lui Homer, dupa cum Odiseea, care relateaza peripetiile interpretului Ulisem ramane mai viu in memorie, decat din documentele istorice.
In al doilea rand, ragazul cotidian al lecturii se dovedeste si poate fi un moment de sarbatoare, care eludeaza monotonia ritualului de activitati zilnice. Prin dorinta de lectura, confirmam spusele lui Miron Costin: "ca nu este zabava alta mai frumoasa decat cetitul cartilor'.
Lectura cartilor suspenda curgerea monotona a timpului, ele sunt "timp concentrat" si lectura lor reprezinta un izvor de regenerare sufleteasca si spirituala. Este un loc comun faptul ca cititorii pasionati devin mai inteligenti. Prin lectura avem acces la umanitatea personajelor, cu care ajungem sa empatizam.
Altruismul, perseverenta, curajul sunt continuturi caracteriale pe care ni le transmite lectura cartilor. Cartile definesc trasaturile umane, prin lupta pe care o duc personajele. Moby Dick ne vorbeste despre provocarea ambitiei, care conduce personajul pana la sacrificiul de sine, in timp ce Robinson Crusoe confirma certitudinea curajului uman, in lupta cu vitregiile existentei; sunt doua dintre cartile care, parafrazand vorbele autoarei, "au descoperit un elixir al tineretii".
In concluzie, cartile sunt semnele spiritului uman care ne transforma si ne imbogatesc existenta.
SUBIECTUL al II-lea
Discursul poetic integreaza, in spiritul ideologiei pasoptiste, tema libertatii poporului si a mesianismului poetului. Functia retorica a textului este redata prin utilizarea interogatiei si a invocatiei retorice.
Poetul isi cheama conationalii la lupta pentru castigarea libertatii si construirea unui viitor "falnic". Lupta pentru libertatea poporului este o tema frecventa in ideologia primei jumatati a secolului al XIX-lea si este sugerata prin intermediul versurilor: "Nu simtiti in pieptul vostru un dor sfant si romanesc/ La cel glas de inviere, la cel glas de libertate…" din finalul textului. Versurile textului releva rolul mesianic al poetului, care recurge la strategii oratorice pentru a-si impresiona contemporanii si pentru a-i determina sa schimbe societatea.
SUBIECTUL al III-LEA
Ghita
Moara cu noroc de Ioan Slavici
Ioan Slavici este unul dintre cei patru scriitori clasici romani care s-au remarcat in secolul al XIXlea, prin inaugurarea romanului realist obiectiv, cu profil psihologic. Literatura lui Slavici descrie personaje complexe, dominate de conflicte puternice, pe fondul modificarilor pe care le aduce capitalismul in societatea traditionala rurala. Nuvela Moara cu noroc este o creatie literara care se inscrie in formula realismului cu influente psihologice si este considerata o capodopera a speciei: "o nuvela solida, cu aspect de roman". (G. Calinescu).
Nuvela a fost publicata in volumul Novele din popor din 1881. Protagonistul nuvelei este Ghita, un personaj complex a carui personalitate se schimba, pe parcursul nuvelei, transformandu-se dintr-un om onest intr-un carciumar care traieste cu obsesia banilor si comite fapte grave, culminand cu crima, in numele acestei obsesii.
Initial, el este un tanar cizmar dintr-un sat ardelean, care este interesat sa progreseze pe plan social si isi propune sa ia in arenda carciuma de la moara cu noroc, urmand sa-si deschida, mai tarziu, cu banii obtinuti, un atelier de cizmarie cu cateva calfe. Planul pe care-l prezinta familiei o face pe batrana, soacra lui Ghita, sa fie rezervata, fiind credincioasa principiului ca omul trebuie sa fie multumit cu
saracia lui. Ghita se dovedeste, insa, hotarat si se muta cu familia la Moara cu noroc, un loc privilegiat, dar cu rezonanta negativa.
Ghita se dovedeste intreprinzator, harnic si priceput in ocupatia de carciumar, previziunile sale se adeveresc si el ajunge sa castige mai bine. Dar echilibrul sufletesc al personajului se ruineaza in momentul in care la carciuma isi face aparitia Lica Samadaul, seful porcarilor care ii impune sa-i fie partener in afaceri, devenindu-i iscoada. Intimidat de prezenta autoritara a lui Lica, Ghita accepta, mai ales ca vede in acest pact un prilej de a se imbogati mai repede. Ghita da dovada de caracter slab in confruntarea cu porcarul. Personajele sunt in opozitie: Lica este ferm si autoritar, Ghita se dovedeste slab si usor de stapanit.
Ghita traieste un puternic conflict interior, fiind scindat intre dorinta de a redeveni om cinstit si obsesia pentru bani, cea din urma implinindu-se numai prin tovarasia cu Lica. Lupta interioara se rasfrange in exterior, prin faptul ca traieste stari sufletesti contradictorii si prin reactiile agresive fata de cei dragi. Macinat de obsesia pecuniara, Ghita se transforma dintr-un om optimist si vesel intr-o persoana ursuza, irascibila, care trece rapid de la o stare sufleteasca la alta: „se aprindea pentru orisice lucru din nimic, nu mai zambea ca mai nainte, ci radea cu hohot, incat iti venea sa te sperii de el”. Curand, personajul ajunge sa regrete ca are familie, care il impiedica in planurile sale. El se dezumanizeaza treptat si comite gesturi care ies din sfera rationalului. De exemplu, isi indeamna sotia sa joace cu Lica, folosindu-se de ea, in scop egoist, ca sa pastreze prietenia cu Lica. Ghita se lasa si mai mult influentat de Lica atunci cand depune marturie in favoarea lui si se face vinovat de sperjur. in incercarea de a se reabilita moral, se imprieteneste cu jandarmul Pintea caruia intentioneaza sa i-l predea pe Lica. Este si aici duplicitar, pentru ca nu vrea sa piarda avantajul tovarasiei cu Lica.
Personajul constientizeaza ca se supune unui instinct care-l domina si traieste remuscarile faptelor sale, mai ales cand se gandeste la soarta copiilor sai, care nu vor avea amintirea unui parinte cinstit, moral.
Dezumanizarea personajului este definitiva in momentul in care isi ucide sotia, care-l inselase. Este la randul lui ucis si moartea lui este vazuta ca o pedeapsa pentru abaterea de la codul moral.
Personajul este caracterizat indirect, prin intermediul faptelor, vorbelor, atitudinlor sale. La inceput naratorul il prezinta drept un "om harnic si sarguitor", pentru ca mai tarziu sa devina "ursuz" si "pus pe ganduri". Personajul se dovedeste lacom: "Vedea banii gramada inaintea sa si i se impainjeneau, parca ochii."
In relatia cu Lica, Ghita se dovedeste vulnerabil si lipsit de curaj cu atat mai mult cu cat celalalt ii observa slabiciunea pentru bani. Ana, sotia lui, de care el se instraineaza pentru ca este incapabil sa-i marturiseasca framantarile sufletesti, ajunge sa-l dispretuiasca, numindu-l „muiere in haine barbatesti”. Prin incercarea sa de a-si schimba destinul, fiind nemultumit cu ce avea deja, prin actul sau de hybris,
care are consecinte dramatice, Ghita devine un personaj tragic.
Rezolvari Test nr. 2
SUBIECTUL I
A.
1. Expresia se refera la notorietatea de care se bucura sportivul.
2. Sportivul a facut o cursa de exceptie pe proba de 10 kilometri sprint la biatlon.
3. El a mai participat la competitiile de la Nagano, Salt Lake City si Vancouver.
4. El are 12 medalii obtinute la Olimpiade si 39 de medalii la Campionatele Mondiale.
5. Puchianu a facut ambele trageri perfect, nimerind toate tintele, si din pozitia culcat, si din picioare.
B.
Intr-o societate care pune accent pe frumusetea fizica a oamenilor, practicarea unei activitati fizice reprezinta un aspect obligatoriu al modului de viata, fiind integrat in rutina cotidiana. Nu este exagerat sa sustinem ca infatisarea fizica sportiva aduce avantaje in existenta sociala. Eu consider ca activitatea fizica este foarte importanta, din mai multe motive. in primul rand, sportul are un rol major in mentinerea sanatatii, al tonusului si al mintii sanatoase.
Dictonul "Mens sana in corpore sano" isi dovedeste veridicitatea in zilele noastre. Echilibrul fizic influenteaza si mintea, fiind un loc comun faptul ca exercitiile fizice, practicate constant, genereaza serotonina, numit si hormonul fericirii. Practicarea unui sport poate fi raspunsul imediat la viata stresanta contemporana.
In al doilea rand, activitatea sportiva profesionista ofera un spectacol cu numerosi simpatizanti. Sporturile, in diversitatea lor, ne trezesc apetitul pentru competitie si pentru activitatea fizica. Competitiile sportive, olimpice si mondiale, europene atrag milioane de spectator si mentin interesul publicului. Adrenalina, suspansul, empatia cu sportivul preferat ne fac sa urmarim spectacolele sportive si sa reconsideram rolul sportului. Devenim cu atat mai interesati, cu cat conationalii nostri participa la competitiile sportive si se intorc incarcati de glorie.
In concluzie, sportul reprezinta un mod de viata si un spectacol incitant, care ne infrumuseteaza existenta.
SUBIECTUL al II-lea
Discursul poetic se fundamenteaza pe redarea viziunii despre arta a poetului si se integreaza, in spiritul ideologiei moderniste, prin evocarea starii de neliniste a eului liric si prin comunicarea directa cu cititorii, subliniata prin formula de adresare "fatul meu". Arta poetica este creatia lirica in care poetul isi transmite, cu ajutorul mijloacelor specifice, conceptia despre creatie si despre rolul sau de artist. Poetul marturiseste faptul ca experienta indelungata a scrisului nu eludeaza anxietatea inceputului, sentiment asupra caruia insista prin campul semantic specific: frica, teama, te sperii. Desi autorul are practica scrisului, primul cuvant este greu de gasit, dupa cum pagina alba, care asteapta sa fie scrisa, genereaza angoasa.
Dramatismul marturisirii poetice este accentuat de utilizarea metonimiei, in strofa a doua: "Te sperie si litera si gandul". Emotiile pe care le incearca artistul, in inaugurarea paginii, sunt un semn al dorintei de perfectiune a poetului, caruia i se pare greu sa-si recunoasca textul scris, ezitare care este o dovada inalterabila a aceleiasi modestii.
SUBIECTUL al III-lea
Simbolismul este un curent literar care se dezvolta in cea de-a doua jumatate a secolului al XIX-lea,
initial, in Franta, ca reactie impotriva formalismului parnasian si a manierismului romantic. Simbolismul prefera expunerea starilor vagi, a sentimentelor delicate, in forme muzicale armonice. Termenul de simbolism provine de la cuvantul simbol, semn concret care denumeste o realitate abstracta si care suscita o serie multipla de interpretari. Alte particularitati ale simbolismului sunt corespondentele, sinestezia, motivele recurente, sugestiile, starea de spleen.
Plumb de George Bacovia
In opinia lui Nichita Stanescu, Bacovia este „poetul care socheaza mintea, ochiul, arta“. Bacovia reprezinta ultima etapa de dezvoltare a simbolismului, insa lirica bacoviana intruchipeaza cea mai stralucita expresie a curentului literar, in spatiul romanesc. Natura melancolica si de un pesimism exacerbat, Bacovia marturiseste o afinitate pentru lirica simbolista de inspiratie germana, a carei viziune intunecata si deziluzionata asupra lumii se potriveste si felului in care reflecta lirica bacoviana universul uman.
Poezia Plumb deschide volumul omonim din 1916. Textul este o arta poetica, scrisa cu scopul de a prezenta conceptia artistului despre lume si viata, prin intermediul mijloacelor artistice specifice.
Tema poeziei o constituie conditia creatorului intr-o lume meschina, limitata spiritual, in care artistul se simte izolat. Temele secundare ale textului sunt moartea si iubirea. Apartenenta textului la simbolism se justifica prin utilizarea elementelor recurente, a cromaticii speciale, a sugestiei, prin recursul la muzicalitatea simbolica, sumbra, in acord cu ideea textului.
Titlul poeziei, repetat de 6 ori in context, reprezinta un leitmotiv care denumeste, prin ocurenta, societatea claustranta in care poetul traieste. in sens denotativ, plumbul este un metal greu, moale, maleabil, toxic, de culoare cenusiu-albastruie. in sens conotativ, plumbul sugereaza apasarea, monotonia existentei, angoasa.
Poezia este alcatuita din doua strofe, care delimiteaza doua planuri, macrocosmic, al exteriorului cimitirului si microcosmic, al interiorului sufletesc.
Discursul liric se dezvolta sub forma monologului subliniat prin prezenta marcilor lexico-gramaticale ale subiectivitatii: vebul la imperfect, stam, verbul la perfect compus, am inceput, adjectivul posesiv
meu.
Prima secventa poetica delimiteaza spatiul exterior al cimititului, ca sugestie a claustrarii si a mortii, prin intermediul substantivelor, care sunt majoritare in enunt si, cu precadere, al adjectivului plumb, care repetat frecvent, puncteaza anxietatea poetului in fata mortii. Nedeterminarea temporala este evidentiata, la nivel textual, prin utilizarea verbului dormeau, la imperfect. Identitatea somn-moarte reprezinta un motiv recuremt in lirica universala si Bacovia nu ezita sa-l includa in discurs.
Lumea pe care o descrie poetul este pustie, golita de oameni, iar el este singurul supravietuitor care resimte acut, la nivel de senzatii tactile si auditive, sentimentul apasator al solitudinii. Cavoul subliniaza imposibilitatea de a mai iesi din starea catatonica, din letargia care denunta apropierea mortii.
In strofa a doua se foloseste tehnica simetriei, mentinandu-se sugestia mortii prin faptul ca este anihilata orice speranta, implicit aceea pe care o aduce iubirea. Lirismul se interiorizeaza si se amplifica spaima de neant. Versul emblematic este „Dormea intors amorul meu de plumb”, in care adjectivul provenit din participiu sugereaza o "intoarcere spre apus”, conform lui Blaga, si semnifica destramarea biologica. Anticiparea sfarsitului tragic se face prin notatia de ordin tactil: "era frig."
Neincrederea in interventia salutara a iubirii este redata in versul "si-i atarnau aripile de plumb", conotand ideea aspiratiei anulate si a zborului frant. Versul confirma iminenta prabusire in moarte a eului liric.
Fiind un text simbolist, poemul apeleaza la tehnica sugestiei, a corespondentei dintre elementele naturii
si starile sufletesti abisale, a sinesteziilor vizuale, sonore si tactile.
Sugestia claustrarii este reiterata la nivel fonetic prin utilizarea repetata a cuvantului plumb, in care cele patru consoane inchid o vocala, cuvant care construieste si rima masculina a poeziei. Prozodia este de ordin clasic, textul fiind alcatuit din doua strofe, cu rima imbratisata, masura de zece silabe si ritm variabil.
Universul bacovian se particularizeaza prin conturarea unui cadru liric deprimant, apasator, iar poezia Plumb se dovedeste emblematica prin felul in care formuleaza crezul existential al poetului.
Portalinvatamant
Actualizat in urma cu 3 minute
27Mar.2019
