Oficial: o noua grila de SALARIZARE in invatamant

Mai Tonciule ce prost mai esti!
Sper sa ca nu esti cadru didactic!

Multumim pentru apreciere domnule c&=227
,foarte putin se gindesc si la personalul didactic auxiliar.

Cum adicã „grd.1 și peste 40 de ani vechime�? Pãi facultatea o absolvești la 25 de ani+40=pensionar! Ne cred tampiți?

Cat despre finantarea invatamantului, da, am dus-o din rau in mai rau, dupa 1989...Cel mai in jos s-a dus, insa, grila de salarizare. Explicatiile sunt simple. Dupa 1989, ceilalti bugetari, in special cei din justitie, au tot smuls din sacul comun, fructificand la maximum functiile parlamentare in care au tot fost alesi....Astazi, un judecator castiga cat o cancelarie intreaga, inainte de 89, salariile erau aceleasi. Asa s-au creat dezechilibrele in salarizarea unitara...

O noua tegiversare...Dvs.nu vedeti de cand se aplica?! Din august 2017! La vremea respectiva nu va mai fi nici urma de tehnocrat...Vom avea un alt Guvern care, dupa metoda cunoscuta, se va plange ca nu are bani si...tot asa!

Întregul sistem de anvãțãmant romanesc este subfinanțat de decenii antregi. Așa l-am moștenit dupã revoluție și l-am adus panã la stadiul an care mai are puțin și sucombã. Se tot vorbește de creșteri salariale an anvãțãmant, ca și cum asta ar fi principala problemã a sistemului.

Bãi fraților, principala problemã a sistemului este INSECURITATEA la locul de muncã! Cadrele didactice sunt puse sã facã mai mult muncã de conțopist decat muncã didacticã și pedagogicã. Cadrelor didactice li se impun rãspunderi ridicole și uneori aberante, an contextul creșterii violenței și presiunilor venite atat din partea elevilor, dar mai ales din partea pãrinților care au anțeles cã „dimocrãsi� anseamnã sã-i tragi de șireturi pe profesori și educatori.

Nu este mai puțin adevãrat cã, din pricina foarte proastei gestionãri a achizițiilor publice derulate haotic prin direcțiile de anvãțãmant organe locale absolut incompetente și strigãtor la cer de corupte, unitãțile de anvãțãmant sunt practic lãsate la mila pãrinților care trebuie sã cotizeze la greu pentru antreținerea bazei materiale și ambunãtãțirea condițiilor de desfãșurare a cursurilor. Ni se tot repetã cã nu este normal sã se antample acest lucru, deși toatã lumea știe cã dacã n-ar cotiza aparținãtorii elevilor și chiar angajații din anvãțãmant, atunci sistemul pur și simplu ar intra an colaps financiar. Așa cã se pune batista pe țambal și se joacã piese regizate ieftin pe la ministere conduse de domni și doamne rupți de realitate.

Totodatã, nimeni nu remarcã faptul cã an acest sistem de anvãțãmant, pentru a face performanțã an astfel de condiții MIZERE, unii oameni depun eforturi extraordinare: lucreazã sute de ore peste program, cumpãrã din veniturile proprii lucruri necesare desfãșurãrii unui program normal, și se luptã cu o serie de comunicãri care vin de pe la diferite ministere exact la ora la care cei mai mulți dintre noi deja suntem sãtui de muncã adicã pe la orele 15,00- momentul cand, probabil, cei care le cer pleacã spre casã așteptand ca ziua urmãtoare, la orele 10,10, situațiile sã fie rezolvate, semnate și ștampilate. Aici mã refer an special la cel mai nenorocit segment al sistemului de anvãțãmant, și anume personalul didactic auxiliar. Aici intrã secretarii, administratorii și bibliotecarii- oropsiții oropsiților și bãtaia de joc a tuturor. Pentru cã aceștia trebuie sã le știe pe toate sã fie buni la toate, sã le facã pe toate, sã rãspundã de toate și sã asculte ca niște slugi supuse orice li se dicteazã sau li se reproșeazã. Nimeni nu mai ține cont de faptul cã de administrarea unei unitãți de anvãțãmant cu tot ce implicã aceasta depinde an realitate produsul școlar finit- dacã-l putem numi așa. Fãrã o organizare și administrare decentã a unei unitãți de anvãțãmant, se poate prãbuși ansuși sistemul educațional. Așadar, personalul didactic auxiliar este carnea de tun a sistemului de anvãțãmant, și pe el se bazeazã bunul mers al lucrurilor. Iar privit așa, consider cã acest personal este de-a dreptul sacrificat an beneficiul rezultatelor obținute an plan educațional.

Sigur cã totul pleacã an primul rand de la ambiguitãțile legislative care au permis amestecarea atribuțiilor și rãspunderilor dar și pasarea responsabilitãților an funcție de cum convine fiecãrui for superior: de la autoritãțile locale la cele ministeriale! Așa se face cã noi suntem de cele mai multe ori purtați de la Ana la Caiafa atunci cand vine vorba de rezolvat problemele cu care ne confruntãm, și an special atunci cand vine vorba de antreținut, reparat și ambunãtãțit baza materialã. Asta pentru cã tot timpul ni se rãspunde verbal, cãci instituțional ancã nu merge treaba cu rãspunsul an scris la cererile noastre cã nu existã fonduri suficiente pentru nevoile noastre. Iar eu personal, la fel probabil ca mulți alți frați de suferințã, mã antreb uneori: serios? Pãi noi și cand au fost bani la buget, nu s-au dat pentru ce-am avut noi nevoie, ci pentru ce-au hotãrat alții din alte birouri. Și ne punem antrebarea: atunci pentru ce ni se mai cere sã facem bugete la sfarșit de an, dacã acestea nu sunt niciodatã dar absolut niciodatã luate an seamã???

Prin urmare, an opinia mea s-a fãcut o descentralizare haoticã ce a permis factorului politic sã-și joace cartea convenabilã inoculandu-și persoane an funcții de decizie acolo unde habar n-au cu ce se mãnancã painea aceasta neagrã a anvãțãmantului. Descentralizarea a fost an spețã o centralizare mascatã prin care s-a pasat rãspunderea unitãților de anvãțãmant prin reprezentanții lor și li s-au dat parghiile de manipulare a bugetelor an mod convenabil celor din administrațiile locale. Acum am ajuns an situația an care ne temem sã mai facem panã și cele mai elementare achiziții necesare antreținerii unitãților, pentru cã, nu-i așa?, putem fi puși oricand an postura de a ne trezi cu mascații la ușa noastrã anaintea Anului Nou. Și atunci, Dumnezeu cu mila! Care e mai tare de inimã, rezistã, care nu... Vã las pe voi sã vã anchipuiți.

În concluzie, sistemul de anvãțãmant trebuie aerisit și bine chivernisit. Sunt convins cã unii dintre colegi ar prefera sã primeascã salarii nesimțite nesimțite fațã de ei, desigur an schimbul unor reglementãri coerente, andreptate spre ușurarea progresivã a rãspunderilor și a volumului de muncã, ambele antinse pe durata a zeci de ore consumate inutil pentru situații absolut ridicole.

Apropo, avem nevoie de grile decente de promovare an trepte, anaintea grilelor de salarizare! Avem nevoie de recunoașterea meritelor și de reinstituirea unui sistem de remunerare, pentru condiții vãtãmãtoare care toacã efectiv sãnãtatea celor din sistemul de anvãțãmant. Avem nevoie de decențã și de legi clare privind implicarea aparținãtorilor elevilor an ce privește procesul educațional și administrativ al unitãților. Nu avem nevoie de butoane de panicã an școli, ci de decențã și de bun simț- inclusiv din partea elevilor! Legile actuale ancurajeazã comportamentul grobian și excluderea rãspunderii personale a celor sub varsta majoratului, pe motiv cã minorii...sunt minori. Dar oricine știe cã formarea de caractere frumoase nu este tot una cu formarea de specialiști an diverse domenii de activitate. Cineva trebuie sã-și ia rãspunderea aceasta de a forma și reforma caracterele, panã nu e prea tarziu! Șansa noilor generații de a deveni oameni stã an noi. Iar din punctul meu de vedere, analfabetismul este un rãu mai mic decat crearea unor generații fãrã caracter și fãrã scrupule.

ÃŽmi cer scuze pentru lungimea mesajului.

Praf in ochi pentru prosti. Salariile din Sanatate cresc cu 30 %, in invatamant, cresteri invizibile si impinse pe termene de ani de zile. Haxi Pharma din invatamant, caracatita care a diluat calitatea prin subordonarea politica a se intelege de gasca nu conteaza. Iar societatea civila, cea desteapta, baga capul in nisip... Considera ca ai lor copii nu au nevoie de scoli de masa performante. Performanta in scolile romanesti este o creatie individuala a unor cazuri de exceptie de copii, profesori si elevi. Marea masa este lipsita de calitate, unde nivelul cunostintelor cu care ies copii din scoala este diluat ca la Hexi...