Potrivit ministrului Educatiei, Mihai Dimian, noul cadru introduce pentru prima data standarde de invatare care vor defini mai clar ce trebuie sa stie si sa faca elevii la diferite etape ale parcursului scolar. Aceste standarde ar urma sa contribuie la "reducerea diferentelor mari de notare dintre profesori si a diferentelor mari dintre media anuala la o disciplina si notele / mediile de la evaluarile nationale".
Mihai Dimian sustine ca, in acest fel, va exista posibilitatea includerii mediilor anuale de la anumite discipline in procesul de admitere in ciclul superior, alaturi de alte componente.
Un alt obiectiv important este orientarea procesului educational catre nevoile reale ale elevilor. Ministerul sustine ca noul document incurajeaza colaborarea intre profesori si pune accent pe dezvoltarea competentelor, pe gandirea critica si creativa, precum si pe capacitatea elevilor de a aplica ceea ce invata pentru a rezolva probleme concrete.
"Este un document de viziune, nu de implementare. Acum depinde si de fiecare profesor sa orienteze predarea, invatarea si evaluarea mult mai mult pe aplicarea cunostintelor, nu doar pe memorarea lor, pe gandirea critica, pe gandirea creativa si pe capacitatea elevilor de a rezolva probleme reale. Este, de asemenea, important ca fiecare profesor, elev si parinte sa respecte standardele care vor fi elaborate si sa nu mai avem note de 5 pentru elevi care nu au cunostintele si competentele minime necesare pentru a obtine nota 5", a transmis ministrul Educatiei.
Extras din Cadrul de Referinta al Curriculumului National din Romania
"7. Evaluarea competentelor ca rezultate ale invatarii
Competentele dobandite de elevi sunt exprimate in rezultatele invatarii. Evaluarea competentelor dobandite (cunostinte, abilitati, atitudini), ca rezultate ale invatarii, in contextul Curriculumului National (CN), este un proces complex. In Legea invatamantului preuniversitar 198/2023, actualizata si completata in 2025, Art. 95, alin. 2, este prevazut ca ”toate evaluarile se realizeaza pe baza standardelor nationale de evaluare, pentru fiecare disciplina, domeniu de studiu si modul de pregatire”. Evaluarea se realizeaza in interdependenta cu ceea ce prevede curriculumul intentionat (numit si oficial, scris, formal) si cu modul in care acesta este implementat. Efectul de backwash negativ (ceea ce este evaluat influenteaza curriculumul implementat, implicit pe cel realizat - ”ceea ce nu se evalueaza nu se invata”) apare, din pacate, frecvent in procesul de evaluare a rezultatelor invatarii.
In consecinta, pentru a-l evita, in evaluarea rezultatelor invatarii trebuie realizata o selectie de competente, in functie de relevanta acestora in studiul disciplinelor.
Evaluarea se realizeaza:
-
la clasa, planificata, proiectata si realizata de cadrul didactic, cu formele sale: initiala, continua/ curenta, formativa si sumativa; este o evaluare interna; aceasta are o puternica dimensiune contextuala, indezirabila, prin adaptare la nivelul clasei/ scolii, in conditiile in care nu este raportata la standardele nationale de evaluare si la standardele de invatare;
-
prin evaluari si examene externe, proiectate si gestionate de institutii specializate; au caracter sumativ si sunt criteriale (raportate la criterii unitare, bazate pe standardele de invatare si pe cele nationale de evaluare);
-
prin evaluari internationale.
Evaluarea la clasa are un rol important in sprijinirea demersurilor de predare-invatare, avand si un rol formativ. Acest tip de evaluare trebuie sa fie insotit de utilizarea feedback-ului descriptiv referitor la nivelul achizitiilor elevului si a feedforward-ului cu privire la calea de urmat pentru ameliorarea performantelor, in raport cu finalitatile prestabilite. In contexte educationale multilingve sau cu predare in limbile minoritatilor nationale, evaluarea rezultatelor invatarii se realizeaza cu respectarea principiilor echitatii si comparabilitatii, prin raportare la standardele de invatare, tinand cont si de particularitatile de limba si context cultural.
Pentru imbunatatirea evaluarilor la clasa, este necesara respectarea mai multor conditii:
-
raportarea la standardele nationale de evaluare, care orienteaza profesorii in elaborarea instrumentelor, a probelor de evaluare si a planurilor individualizate de invatare;
-
includerea in curriculumul pentru formarea initiala si continua a profesorilor a problematicii evaluarii competentelor ca rezultate ale invatarii, prin raportare la standardele nationale de evaluare; astfel, profesorul devine capabil sa planifice, sa proiecteze si sa realizeze o evaluare curenta de calitate (obiectiva, de incredere), care sa sustina autentic invatarea;
-
colaborarea dintre profesori, care pot planifica si realiza evaluarea in echipa.
Evaluarea rezultatelor invatarii in invatamantul tehnologic si tehnologic dual se bazeaza pe standardele de evaluare asociate fiecarei unitati de rezultate ale invatarii in care sunt precizate conditiile prin care se probeaza dobandirea unitatii de rezultate ale invatarii, respectiv:
- criteriile de realizare si ponderea acestora – enunturi asociate rezultatelor invatarii, care specifica cu mai multa exactitate rezultatele elevului, prin indicarea unor etaloane prin care se poate masura nivelul de performanta la care competenta este demonstrata;
- indicatorii de realizare si ponderea acestora, prin care fiecare criteriu este detaliat, in relatie cu rezultatele invatarii si prin care se poate masura nivelul de dobandire a cunostintelor, abilitatilor si atitudinilor.
Evaluarile si examenele nationale influenteaza traseul educational si optiunile de cariera ale elevilor. Aceste evaluari necesita un nivel inalt de expertiza in planificare, proiectare, implementare, analiza rezultatelor evaluarii si sunt gestionate la nivel national, cu statut aparte in sistemul institutiilor educationale.
Proiectarea evaluarilor si a examenelor nationale nu trebuie sa fie influentata de procesele de predare-invatare-evaluare de la clasa, referentialul acestor examene fiind programa scolara, impreuna cu standardele de evaluare. Pentru a raspunde scopurilor de certificare sau de selectie a absolventilor/elevilor, este nevoie de fundamentarea stiintifica si de standardizarea evaluarilor.
Evaluarile internationale PISA, TIMSS, PIRLS sau alte tipuri de teste folosite de agentii de evaluare internationale sunt repere utile pentru proiectarea evaluarilor nationale, din perspectiva consistentei epistemice si a relevantei rezultatelor, la nivel individual, dar si la nivel de sistem. Astfel de evaluari ofera feedback valoros decidentilor in domeniul politicilor curriculare, la nivel national".
Cadrul de Referinta al Curriculumului National din Romania 2026
