"Nu pot ocupa o functie didactica, didactica auxiliara sau o functie de conducere, de indrumare si de control persoanele condamnate penal definitiv la pedepse privative de libertate pentru infractiuni savarșite cu intentie, pana la intervenirea unei situatii care inlatura consecintele condamnarii.
Nu pot ocupa o functie didactica, didactica auxiliara sau de cercetare persoanele: condamnate penal definitiv la pedepse privative de libertate pentru infractiuni savarsite cu intentie, pana la intervenirea unei situatii care inlatura consecintele condamnarii”, prevede proiectul de lege pentru modificarea Legii Educatiei.
In expunerea de motive este prezentat faptul ca profesorii condamnati penal nu mai au legitimitatea sa mai formeze elevii și studentii, in contextul in care “ei inșiși s-au indepartat prin comportamentele lor, de la acele valori esentiale intr-o societate”.
EXPUNERE DE MOTIVE
Sistemul de invatamant din Romania se fundamenteaza pe o serie de valori si principii care
caracterizeaza actul educational. Art. 2 din Legea educatiei nationale 1/2011 face referire la
dezideratele școlii romanești reprezentate de formarea infrastructurii mentale a societatii romanesti,
dezvoltarea libera, integrala si armonioasa a individualitatii umane, formarea personalitatii
autonome, asumarea unui sistem de valori care sunt necesare pentru implinirea si dezvoltarea
personala. Este fara echivoc ca functia formativa reprezinta un element de esenta sistemului de
invatamant. Aceasta functie formativa se realizeaza prin intermediul cadrelor didactice care au rolul
de a forma tinerele generatii in spiritul valorilor fundamentale ale societatii romanesti.
Or, insușirea valorilor de catre tineri presupune, in primul rand, ca profesorii sa dea un exemplu de
buna-practica in ceea ce priveste practicarea acelor valori. in momentul in care un cadru didactic
incalca o valoare ocrotita de lege, este de la sine inteles ca mesajul pe care acesta il transmite
elevului sau studentului se indeparteaza de la dezideratele sistemului de invatamant.
Din aceasta perspectiva, prezenta initiativa legislativa vine in sprijinul ocrotirii valorilor
invatamantului romanesc, prin sanctionarea comportamentelor cadrelor didactice care incalca
normele de conduita din materie penala, adica acele norme care incrimineaza cele mai grave fapte
care aduc atingere societatii.
TEMEI CONSTITUTIONAL ȘI JURIDIC
Oportunitatea acestei masuri legislative este un drept exclusiv al Legiuitorului care, in conformitate
cu Decizia 304/2017 a Curtii Constitutionale, este liber sa opteze intre instituirea unei interdictii cu
caracter general — lipsa oricarei condamnari penale, (...), si instituirea unei interdictii speciale,
circumscrisa unei sfere limitate de condamnari penale pe criterii precum natura infractiunilor
savarșite, latura subiectiva, pedeapsa aplicata etc”.
Sistemul de invatamant, fiind un spatiu al formarii generatiilor tinere, trebuie protejat, prin
limitarea accesului cadrelor didactice care au fost condamnate penal definitiv la pedepse.
SITUATIA DE FAPT. MOTIVELE CARE JUSTIFICA OPORTUNITATEA PREZENTEI MASURI LEGISLATIVE
In Romania, apar periodic in spatiul public informatii cu privire la acte de violenta sau
comportamente abuzive ale anumitor cadre didactice fata de elevi/studenti. Totodata, in presa au
fost prezentate situatii in care cadre didactice universitare care au suferit condamnari penale cu
privire la infractiuni savarșite cu intentie au continuat sa predea in comunitatile academice.
Cu titlu de exemplu, in judetul Bistrita-Nasaud, la inceputul anului scolar 2019-2020, au aparut in
spatiul public informatii cu privire la cazul unui cadru didactic care, in ciuda multiplelor
condamnari penale sufente, a continuat sa recidiveze, lovind și agresand elevii. Profesorul de
educatie fizica si sport la scoala gimnaziala „Enea Grapini” din comuna Șant, judetul Bistrita-
Nasaud a comis infractiunea de purtare abuziva fata de elevii unitatii școlare, punandu-le in pericol
integritatea fizica si psihica. Comportamentul abuziv este evidentiat si de antecedentele de natura
penala savarșite cu intentie inca din anul 2015. Mai mult, la momentul de fata, același profesor este
cercetat intr-un nou dosar de pe rolul judecatoriei Nasaud pentru comiterea aceleiasi fapte penale.
in septembrie 2019, 13 cadre didactice ale Liceului Tehnologic „loan lonescu de la Brad” din
judetul Neamt au fost condamnate penal in prima instanta pentru savarșirea infractiunii pentru fals
intelectual in inscrisuri oficiale, dupa ce au falsificat cataloagele pentru a-si pastra catedra.
Tot cu titlu de exemplu, in invatamantul superior, doar in anul 2019, au aparut situatii dificil de
rezolvat atat la Universitatea din București, cat și la Universitatea Ovidius din Constanta cu privire
la situatia unor cadre didactice condamnate penal la pedepse privative de libertate cu suspendarea
executarii pedepsei, pentru infractiuni savarsite cu intentie.
Intrebarea care se pune inevitabil este: Care mai este legitimitatea acestor persoane sa mai
formeze elevii și studentii in contextul in care, ei inșiși, s-au indepartat prin comportamentele
lor de la acele valori esentiale intr-o societate?
EXPLICATII DE ORDIN JURIDIC CU PRIVIRE LA FOMRA ALEASA DE
REGLEMENTARE,
prin raportare la legislatia din materie penala
Interdictia propusa pin prezenta initiativa legislativa tine cont de jurisprudenta Curtii
Constitutionale in ceea ce priveste oportunitatea unei astfel de masuri, precum si de reglementarile
de drept comun in materie penala”. Astfel, prin Decizia 304 din 4 mai 2017, Curtea Constitutionala
a retinut ca „ori de cate ori apreciaza oportun, in functie de materia normata, legiuitorul poate
conferi condamnarii penale efecte juridice care excedeaza sanctiunea penala, reglementand .
decaderi,_interdictii sau _incapacitati care _rezulta din condamnare.” Din aceasta perspectiva, |
consideram ca initiativa legislativa respecta cadrul constitutional si jurisprudenta Curtii
Constitutionale, instituind o serie de conditii care odata indeplinite cumulativ atrag interdictia unui
cadru didactic de a mai desfașura activitati in sistemul public de invatamant. Consideram oportuna o
astfel de masura, tinand cont de necesitatea ocrotirii valorilor sociale care caracterizeaza sistemul de
invatamant, prin impunerea unor standarde de conduita necesare exercitarii profesiei de cadru
didactic.
Conditiile cumulative care atrag interdictia propusa sunt: (i) sa existe o condamnare penala |
definitiva, (ii) sanctiunea sa fie reprezentata de o pedeapsa privativa de libertate, (iii) sa se fi |
retinut de catre organele judiciare faptul ca infractiunea a fost savarsita cu forma de vinovatie
a intentiei, (iv) interdictia de a mai activa in sistemul de invatamant preuniversitar și
universitar sa subziste pana la intervenirea unei situatii care inlatura consecintele
condamnarii.
(i) sa existe o condamnare penala definitiva. Aceasta conditie prevede ca interdictia este incidenta
cu privire la un cadru didactic numai in masura in care exista o hotarare de condamnare penala
definitiva. Pana la ramanerea definitiva a hotararii penale, in conformitate cu principiile europene și
nationale din materia dreptului penal, suspectul/inculpatul se bucura de o prezumtie de nevinovatie.
(i) sanctiunea sa fie reprezentata o pedeapsa privativa de libertate care presupune lipsirea de
libertate a infractorului pe timp determinat ori perpetuu”. Astfel, atata timp cat hotararea penala
definitiva are ca obiect condamnarea la o pedeapsa privativa de libertate, indiferent de modalitatea
de individualizare concreta a executarii pedepsei ( suspendare executarii pedepsei, amanarea
aplicarii pedepsei), interdictia se va activa si va fi incidenta.
(iii) sa se fi retinut de catre organele judiciare faptul ca infractiunea a fost savarsita cu forma
de vinovatie a intentiei. Este esential ca forma de vinovatie cu care s-a savarșit infractiunea sa fie
intentia, retinandu-se atat modalitatea intentiei directe, cat si cea a intentiei indirecte. Conform art.
16, alin. (3): Fapta este savarsita cu intentie cand faptuitorul: (a)prevede rezultatul faptei sale,
urmarind producerea lui prin savarsirea acelei fapte; (b)prevede rezultatul faptei sale si, desi nu-l
urmareste, accepta posibilitatea producerii lui.
A contrario, interdictia nu va opera in situatia retinerii formei de vinovatie a culpei.
(iv) interdictia de a mai activa in sistemul de invatamant preuniversitar și universitar sa
subziste pana la intervenirea unei situatii care inlatura consecintele condamnarii. tinand cont
de faptul ca pedeapsa este un mijloc de reeducare, este de prisos a se mentiona ca odata cu
intervenirea unei situatii care inlatura consecintele condamnarii (reabilitare, amnistie, gratiere etc.)
interdictia se va stinge.
Interdictia va viza accederea in urmatoarele functii din sistemul public de invatamant:
e in invatamantul preuniversitar: functie didactica, functie didactica auxiliara, functie de
conducere, de indrumare si de control;
e in invatamantul universitar: functie didactica, functie didactica auxiliara, functie didactica
cercetare;
CONCLUZII
Este esential de inteles faptul ca valorile din invatamant pot deveni realitati sociale numai in masura
in care acestea sunt practicate și asumate de cadrele didactice. Or, o conduita in totala antiteza cu
standardele pe care le impune o functie didactica, trebuie sa atraga de la sine interdictia unei
persoane de a mai desfașura activitati in sistemul de invatamant.
Aceasta interdictie reprezinta o garantie cu privire la conduita cadrelor didactice, insa se impun o
serie de masuri conjugate care sa ateste ca un cadru didactic, atat la momentul angajarii in sistemul
de invatamant, cat si pe tot parcursul carierei didactice se bucura de o inalta conduita, iar modul in
care acesta se raporteaza la elevi sau studenti coincide cu standardele impuse la nivel principial de
legislatia in vigoare.
Proiectul de lege se afla, momentan, in dezbatere. Pentru a fi adoptat, acesta trebuie sa fie votat de parlamentari, legea sa fie promulgata de Presedinte si sa fie publicata in Monitorul Oficial.
