Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie

O noua lege a Cercetarii, propusa de Asociatia Ad Astra, ca raspuns la ordonanta Guvernului

de Banu Alexandra la 23 Aug. 2018
0 comentarii
Fii primul care comenteaza

O noua lege a Cercetarii, propusa de Asociatia Ad Astra, ca raspuns la ordonanta Guvernului23Aug.2018

Finantarea in cercetare ar trebui sa fie acordata in functie de performanta, iar ca pentru acest lucru sa se intample institutele de cercetare, cat si structurile responsabile cu cercetarea din cadrul universitatilor si Academiei ar trebui sa fie evaluate de experti internationali. Cel putin asa sustine Asociatia Ad Astra, care a venit cu o alternativa la proiectul de ordonanta lansat la inceputul lunii de Ministerul Cercetarii.

Finantarea in cercetare ar trebui sa fie acordata in functie de performanta, iar ca pentru acest lucru sa se intample institutele de cercetare, cat si structurile responsabile cu cercetarea din cadrul universitatilor si Academiei ar trebui sa fie evaluate de experti internationali. Cel putin asa sustine Asociatia Ad Astra, care a venit cu o alternativa la proiectul de ordonanta lansat la inceputul lunii de Ministerul Cercetarii.
 
Reamintim ca la inceputul saptamanii Ministerul Cercetarii a pus in dezbatere publica un proiect de ordonanta despre care, spun cercetatorii de top, va avea un impact negativ major asupra domeniului. Concret, proiectul elimina din procesul de finantare singurul organism (UEFISCDI) cu capacitate administrativa si centralizeaza decizia la Minister, o structura politizata si incapabila sa distribuie proiectele pe baza de merite. Proiectul a fost criticat atat de fosti ministri ai Educatiei, cat si de reprezentantii studentilor.
 
Iata cum arata proiectul lansat de Asociatia Ad Astra 
 
Ca raspuns la proiectul de Ordonanta prin care Guvernul incearca sa schimbe regulile din cercetare prin centralizarea politica a banilor din domeniu, Asociatia a lansat in dezbatere propria varianta de lege a Cercetarii. 
 
Principii si solutii pentru revizuirea legilor cercetarii
 
Pilonii pe care reforma in cercetare trebuie sa se bazeze sunt:
Finantarea urmeaza performanta. 
Transparenta totala in alocarea banului public. 
Stabilitate si predictibilitate in finantarea cercetarii. Pentru ca banul public sa ajunga cu adevarat la cei performanti din sistem iar investitia in cercetare sa aduca rezultatele scontate trebuie demarate de urgenta: 
 
• Evaluarea obiectiva a tuturor Institutelor si Infrastructurilor de Cercetare din Romania, inclusiv a celor din subordinea instituitiilor de invatamant superior, a Academiei Romane si ale Academiilor de ramura. 
• Analiza  modului in care este pusa in practica strategia nationala de cercetare (SNCDI 3) si a rezultatelor intermediare ale acesteia. 
• Reforma profunda a Consiliilor din subordinea MCI/MEN Ulterior, trebuie conceputa strategia nationala de cercetare pentru perioada urmatoare, SNCDI 4 (2021-2027).

O problema sistemica, ce cauzeaza irosirea unei parti greu de cuantificat din bugetul national, este lipsa unei evaluari riguroase a Institutelor Nationale de Cercetare-Dezvoltare (INCD), Institutelor Academiei Romane (I-AR), a Universitatilor (pe partea de cercetare, inclusiv scolile doctorale), a Instalatiilor si Obiectivelor de Interes National (IOIN), si a Infrastructurilor de Cercetare (IC), in general. Prima si ultima evaluare cu experti internationali a INCD-urilor a avut loc in 2011-2012. 
 
Cu toate acestea, rapoartele expertilor au fost utilizate abia in 2016, adica la mai bine de 4 ani de la evaluarea propriu-zisa, in conditiile in care unele INCD-uri ar fi trebuit reevaluate la 3 ani, in baza calificativului slab obtinut initial. Este deci imperios necesar ca INCD-urile din subordinea MCI sa fie evaluate de un corp de experti internationali, iar finantarea acestora sa aiba loc conform principiului „finantarea urmeaza performanta”. Printr-un proces similar de evaluare riguroasa trebuie sa treaca si I-AR-urile. Cele aproximativ 65 de I-AR-uri sunt in prezent evaluate intern, intr-un proces criticat pentru conflictele evidente de interese. AR primeste prin bugetul de stat o suma similara celei alocate Programului Nucleu. Este deci firesc ca si I-AR-urile sa fie evaluate in baza unei metodologii transparente si similara celei aplicate INCD-urilor. in privinta IOIN-urilor si IC-urilor acestea trebuie riguros inventariate, evaluate si ulterior finantate. Ultimele rapoarte publice ale IOIN-urilor, spre exemplu, sunt cele din 2015, iar lista cu expertii care au evaluat calitatea acestora nu este publica. De asemenea, la alcatuirea „roadmap”-ului IC-urilor, ceruta de Comisia Europeana pentru ridicarea conditionalitatii ex ante, au participat manageri de institutii care au avut infrastructuri de cercetare incluse in evaluare, intr-un flagrant conflict de interese. Toate evaluarile institutionale si ale infrastructurilor de cercetare trebuie sa aiba loc cu evitarea stricta a conflictelor de interese, folosind experti independenti in domeniu si intr-un mod cu totul transparent. in cazul IOIN-urilor evaluarea poate fi facuta de specialisti romani, numiti de CRIC (care trebuie populat in baza unei metodologii transparente si avand la baza exclusiv meritul stiintific), dar pentru toate celelalte (INCD, I-AR, Universitati si IC) expertii trebuie sa fie internationali. 
 
Solicitam stabilirea unui dialog in acest scop intre MCI si Science Europe. Reforma consiliilor consultative ale MCI Prin prisma atributiilor pe care le au in prezent CCCDI, CNCS, CNECSDTI sunt principalele consilii care trebuie reformate si ulterior inzestrate cu puteri sporite. Asociatia Ad Astra considera ca o noua lege a cercetarii trebuie sa acorde acestora personalitate juridica. De asemenea, structura acestora trebuie sa respecte principiile competentei, moralitatii si reprezentativitatii stiintifice. Mandatul consiliilor trebuie garantat prin lege astfel incat sa nu mai fie posibila schimbarea completa a componentei acestor Consilii in functie de evenimente politice. Pentru ca activitatea Consiliilor sa fie eficienta hotararile acestora trebuie sa aiba un caracter conform si nu consultativ. Propunere de Metodologie pentru reforma si popularea cu membri a CNCS si CCCDI: 
 
1.    Ambele consilii primesc personalitate juridica si vor avea statut si respectiv regulament de organizare si functionare cuprinse in lege. CNCS si CCCDI vor fi mandatate cu elaborarea politicilor publice in domeniul CDI din Romania. 
 
2.    Cartea Alba a Cercetarii din Romania, alcatuita de Ad Astra in 2011, este adusa la zi; aceasta constituind doar un exemplu pentru un viitor proiect care poate sau nu purta acelasi nume. De asemenea, Ad Astra poate oferi sprijin in acest sens, avand in vedere metodologia deja elaborata in cadrul proiectului initial, unic pana la aceasta data in Romania. Vom avea astfel o radiografie actuala asupra valorii cercetatorilor romani si mai mult, ii vom putea clasifica in functie de indicatorii scientometrici acceptati international pe domenii de expertiza; 
 
3.    Invitarea primilor 5 clasati din diferitele domenii sa faca propuneri si/sau autopropuneri de membri pentru popularea CNCS si CCCDI, avandu-se in vedere ca minim 1/3 din acestia sa fie romani din diaspora. Criteriul principal folosit in ierarhizarea celor 5 va fi productia lor stiintifica in calitate de autor corespondent in reviste situate in top 25% din domeniu (conform AIS calculat de Clarivate), sau autor principal in articole publicate in reviste indexate de Arts and Humanities Citation Index; 
 
4.    Propunerile (21 pentru fiecare din cele doua consilii) sunt inaintate ministrului, care emite ordinul de numire a acestora ca membri cu mandat de patru ani, si exercita ulterior controlul asupra activitatii celor doua consilii prin intermediul unui grup de experti din partea Science Europe, toate rapoartele acestora fiind publice. 
 
5.    Unui ministru i se interzice schimbarea a mai mult de sapte membri, si nu mai repede de 2 ani de la numire (prevedere ce nu se aplica pentru numirea initiala, care se deruleaza conform punctului 4 de mai sus), argumentand necesitatea schimbarii; 
 
6.    Numirile noilor membri, propusi de ministru, pot fi blocate prin votul a 2/3 din cei ramasi, alaturi de o explicatie publica, daca asupra acestora planeaza suspiciuni in privinta integritatii morale, competentelor stiintifice sau de orice alta natura care nu ar fi compatibile cu statutul de membru; Alocarile bugetare pentru CDI Procentul din PIB alocat MCI trebuie sa creasca pentru a atinge media UE, intr-o prima faza acesta trebuind sa asigure minim finantarea unitatilor de CDI performante, a contributiilor la organismele internationale, precum si asigurarea fluxului necesar desfasurarii competitiilor nationale, constant si predictibil, in cadrul sistemului detaliat mai jos. 
 
Consideram ca minim 50% din bugetul MCI ar trebui alocat in urma unor competitii nationale care sa selecteze cele mai credibile oferte de proiecte de cercetare. (Procentul de 74% raportat de MCI in raportul semestrial recent nu este real, el incluzand si Programul Nucleu, care reprezinta in cel mai bun caz o competitie interna de proiecte ale INCD-urilor, nicidecum o competitie nationala.) Organizarea competitiilor nationale de proiecte de cercetare Amintim ca ERCEA (Agentia executiva a European Research Council) ruleaza anual fonduri de doua ori mai mari decat intreaga executie bugetara a MCI pentru un an (e.g. 2017). Consideram ca ERCEA reprezinta un model de bune practici in gestionarea competitiilor de proiecte si ar trebui urmat si de MCI. ERCEA organizeaza anual competitii pentru trei programe de tip ERC Grants (Starting, Consolidator si Proof of concept). intregul proces, de la depunerea propunerii de proiect pana la semnarea contractului dureaza maxim 8 luni. ERCEA functioneaza in baza unui buget de 5-10% din fondurile rulate, la fel ca UEFISCDI. Consideram ca rolul UEFISCDI trebuie intarit nu restrans cum prevede proiectul de OUG lansat in discutie publica de MCI. 
 
Prin restructurarea UEFISCDI si transparentizarea completa a activitatii acesteia va rezulta singura Unitate Executiva din subordinea MCI, care va gestiona 50% din bugetul ministerului. Pagina web a acesteia va centraliza toate informatiile privind competitiile deschise la un moment dat la nivel national, precum si rezultatele proiectelor finantate incheiate deja, dupa modelul https://www.grants.gov. Anual se vor aloca minim 300 milioane lei pentru lansarea competitiilor de tip Post-doctorat (PD), Tinere Echipe (TE) si Proiecte Complexe Exploratorii (PCE), contractarea urmand a avea loc in acelasi an, la maxim 8 luni de la depunerea proiectelor. Acestea se vor adresa diferitelor categorii de cercetatori si anume: celor care si-au sustinut teza de doctorat in ultimii 4 ani (PD), in ultimii 8 ani (TE) sau mai mult de 8 ani (PCE), cu mentiunea ca cei eligibili pentru competitia PD sau TE pot alege sa concureze in competitia TE, respectiv PCE. Pentru calculul bugetului total alocat celor 3 competitii am considerat alocarea a 300 mii lei pentru un proiect PD de 24 de luni, 900 mii lei pentru un proiect TE de 36 de luni si 1,5 milioane lei pentru un proiect PCE de 36 de luni, finantarea a minim 100 de proiecte per competitie si derularea simultana a 3 competitii din fiecare schema (prin urmare, bugetul pentru primul si al doilea an de la lansarea competitiilor in noul format va fi diminuat proportional). 
 
Lansarea programului competitional Tennure-Track Romania (TTR) Romania se confrunta cu un fenomen accentuat de „fuga a creierelor”, repatrierea acestora, impreuna cu know-how-ul dobandit in afara tarii, necesitand stimulente pe masura. TTR:
•    isi propune atragerea in special a cercetatorilor romani de valoare din diaspora (nationalitatea nu va constitui un criteriu eliminatoriu) prin oferirea unor stimulente financiare consistente pentru (re)integrarea in sistemul romanesc de cercetare pe trei paliere: entry level (TTR-EL), experienced researcher (TTR-ER) si senior researcher (TTR-SR).
•    tinteste cercetatorii care sunt angajati de minim 3 ani cu norma intreaga intr-o institutie din afara Romaniei.
•    Va functiona similar modelului american de „tennure-track”, in care cercetatorului i se va pune la dispozitie un „fond-start”, in valoare de 500.000 EUR pentru TTR-EL, 1 milion EUR TTR-ER si 1,5 milioane EUR pentru TTR-SR, pentru o perioada de 5 ani, dupa care se va face o evaluare a activitatii de cercetare intreprinse si se va decide transformarea contractului pe perioada determinata semnat cu institutia gazda intr-unul pe perioada nedeterminata, sau intreruperea sa. Pentru ca aceasta decizie sa poata fi luata dupa 5 ani va trebui armonizata legislatia nationala, care permite contracte pe perioada determinata de maxim 3 ani. Salariul cercetatorilor ce vor fi angajati pe perioada nedeterminata, in urma evaluarii la 5 ani, va fi asigurat din bugetul MCI, prin contract cu institutia gazda.
•    „Fondul-start” este destinat cheltuielilor necesare pornirii noului grup de cercetare si este la discretia totala a directorului de proiect, care este insa obligat sa participe cel putin la un interval de doi ani la competitiile nationale de proiecte de tip PD, TE sau PCE. La evaluarea de 5 ani, cercetatorul trebuie sa fi castigat minim un proiect cu buget de minim 100.000 EUR. •    Este coordonat de CNCS, si bugetat in cadrul procentului de 50% din fondurile MCI alocate competitiv.
•    Competitiile, pe toate cele 3 paliere, vor fi anuale.
•    Conditiile minime de eligibilitate vor fi de 3x mai mari decat cele cerute directorilor de proiecte de tip PD, TE, PCE pentru corespondentele lor din cadrul TTR, respectiv TTR-EL, TTR-ER si TTR-SR.
•    Legislatia nationala in domeniul abilitarii va fi modificata, a.i. castigatorii unor granturi TTR sa aiba automat dreptul de a conduce doctorate.
•    Bugetul anual al TTR va fi de 300 milioane lei. Acesta va permite finantarea a 66 de proiecte distribuite astfel: cate doua proiecte finantate pentru fiecare din cele 11 domenii definite in prezent pentru competitiile nationale de tip PCE, pentru fiecare din cele trei scheme de finantare. Bugetul de 300 milioane ia in calcul derularea simultana a 3 competitii din fiecare schema (prin urmare, bugetul pentru primul si al doilea an de la lansarea competitiilor in noul format va fi diminuat proportional) Mecanisme pentru asigurarea stabilitatii si predictibilitatii in finantarea cercetarii Finantarea proiectelor de cercetare trebuie facuta in cadrul unui mecanism multianual, fundamentat legal. Este inadmisibil ca bugetele proiectelor de cercetare desemnate castigatoare in cadrul competitiilor nationale sa fie reduse drastic si/sau reesalonate din mers, sau chiar in momentul contractarii, in lipsa unor situatii de forta majora care sa impuna acest lucru. 
 
Interventii de acest fel pun sub semnul intrebarii buna gestionare a banului public de catre MCI care incalca recomandarile expertilor evaluatori. Proiectul de OUG nu abordeaza in niciun fel aceste probleme critice si cronice ale sistemului de cercetare. Competitiile PD, TE si PCE, lansate anual, tintesc in special stoparea fenomenului de „fuga a creierelor”, prin asigurarea unui climat predictibil, in care cercetatorul tanar sa poata conta pe cele 3 paliere in dezvoltarea carierei proprii. Din pacate constatam ca tinerii cercetatori din Romania sunt de fapt „invitati” sa paraseasca tara. Ca exemplu, ultima competitie pentru proiecte postdoctorale (cu termen de depunere a propunerilor de proiect in ianuarie 2017) a fost finalizata cu o intarziere de aproape un an, in timp ce precedenta competitie de acest tip a fost lansata in 2012. 
 
in timpul scurs intre cele doua competitii si-au finalizat studiile doctorale tinerii inclusi in programul cu finantare europeana POS-DRU, potentialul lor fiind practic irosit prin absenta unei competitii anuale pentru burse postdoctorale. Celelalte tipuri de proiecte de cercetare, incluse in cadrul celor patru piloni ai PNCDI 3 si care implica echipe de cercetare (e.g., Proiecte complexe realizate iin consorttii CDI, Bridge Grant, Proiect experimental demonstrativ, Proiecte Complexe de Cercetare de Frontiera?), trebuie sa aiba o frecventa cel putin bienala. Resursa umana din cercetare Am aratat mai sus ca Romania este la coada UE in privinta numarului de persoane la mia de locuitori implicate in activitati de cercetare-dezvoltare. Scaderea constanta a numarului de studenti inregistrati la universitatile romanesti creeaza mai degraba premisele indepartarii de media europeana in privinta celor doi indicatori.  Asadar Romania trebuie sa investeasca in resursa umana performanta deja existenta, cu scopul de a o pastra, coroborat cu atragerea celei inalt specializate din afara tarii. Pentru a identifica resursa umana performanta existenta in plan national reiteram necesitatea aducerii la zi a Cartii Albe a Cercetarii. Pentru reducerea gradului de consangvinizare a resursei umane propunem ca participantii din cadrul viitoarelor competitii PD sau TTR-EL sa aiba obligatia de a-si implementa proiectul intr-o alta institutie decat cea unde si-a desfasurat studiile doctorale, iar mentorul nu poate fi cel din timpul doctoratului. Stimularea resursei umane este afectata de usurinta cu care se acorda posturile permanente, problema ce deriva partial din cadrul legal, de care spuneam mai sus. Propunem ca in Romania posturile pe perioada nedeterminata sa fie scoase la concurs avand ca cerinta minima de eligibilitate ca aplicantul sa fi castigat minim o competitie nationala sau internationala, cu buget alocat proiectului de minim 100.000 EUR.  Romania avea la finele lui 2016 peste 1.000 de cercetatori (din cei aprox. 20.000) in categoria de varsta peste 65 de ani, adica varsta pensionarii. Cadrul legal va trebui astfel modificat incat acestia sa mai poata ocupa posturile in care se afla doar cu conditia atragerii de proiecte in calitate de director de proiect (din competitii nationale sau fonduri private), care sa le permita cel putin asigurarea salariului propriu.
 
Resursa umana neperformanta existenta deja in sistem, sub forma unor posturi pe perioada nedeterminata, trebuie stimulata sa performeze, sa treaca printr-o reconversie profesionala, sau sa fie disponibilizata. O metodologie in acest sens va fi propusa de CNCS si CCCDI. Evitarea conflictelor de interese intr-o comunitate academica relativ redusa si care nu poate acoperi toate domeniile cunoasterii la cel mai inalt nivel este foarte important  sa fie evitate conflictele de interese nu doar in cadrul competitiilor de proiecte ci si odata cu ocuparea unei functii administrative. Folosirea exclusiva a expertilor din tara reduce practic la zero sansa de a evita astfel de conflicte de interese.

O noua lege a cercetarii trebuie sa prevada ca in toate competitiile nationale de proiecte de cercetare se vor folosi cel putin 3 evaluatori, din care minim 2 sunt din afara tarii. Evaluatorii trebuie sa prezinte garantii de competenta in domeniul de evaluare si propunem ca acestia sa indeplineasca de cel putin doua ori baremul minim de performanta impus participantilor la competitie. Propunem ca bazele de date cu experti evaluatori ale UEFISCDI, IFA si ROSA, precum si cea proprie a MCI (daca exista?), sa fie reunite intr-una singura, care sa fie pusa la dispozitia Unitatii Executive din subordinea MCI si implicit CCCDI si CNCS. Aceasta baza de date unica poate fi completata automat, prin preluarea numelor potentialilor evaluatori din baze de date internationale (in speta, Clarivate Analytics pentru stiintele exacte, Arts and Humanities Citation Index sau rutele complementare, definite in pachetul de informatii al competitiei PCE 2016, pentru stiintele umaniste), in functie de valorile minime ale indicatorilor scientometrici stabilite de CNCS si CCCDI. CNECSDTI este forul care trebuie sa elaboreze un document de sinteza privind definirea conflictului de interese in mediul academic si de cercetare din Romania, in acord cu prevederile legislatiei europene. 
 

Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite pe Email!

Va place acest articol ?
Dati o nota de la 1 la 5 !
Rating:
Nota: 5 din 1 voturi

x

Lasa un raspuns




107 Cuvinte cu cratima explicate pentru copilul tau
Va oferim GRATUIT Raportul Special
107 Cuvinte cu cratima
- explicate pentru copilul tau -

Primiti zilnic pe e-mail, ultimele stiri si subiecte din invatamant.

Aboneaza-te la
Newsletterul Gratuit si fii informat!
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentului UE 679/2016
eNews Portal INVATAMANT
107 Cuvinte cu cratima explicate pentru copilul tau
Descarca GRATUIT
Raportul Special

107 Cuvinte cu cratima
- explicate pentru copilul tau -
 
Completeaza adresa de email la care vrei sa primesti Raportul Gratuit



107 Cuvinte cu cratima explicate pentru copilul tau
Va oferim GRATUIT Raportul Special
107 Cuvinte cu cratima
- explicate pentru copilul tau -

Primiti zilnic pe e-mail, ultimele stiri si subiecte din invatamant.

Aboneaza-te la
Newsletterul Gratuit si fii informat!
Da, doresc să descarc GRATUIT cadoul si să primesc informaţii despre produsele, serviciile, evenimentele etc. oferite de Rentrop & Straton
Termeni si conditii de utilizare a site-ului Nota de informare
107 Cuvinte cu cratima explicate pentru copilul tau
Iti oferim GRATUIT Raportul Special

107 Cuvinte cu cratima
- explicate pentru copilul tau -
 
Citeste GRATUIT toate informatiile despre CE, CAND si CUM sa inveti. Program si Sfaturi din invatamantul primar, gimnazial si liceal.

Adauga mai jos adresa ta de email si primesti Raportul Gratuit
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
Atentie: veti primi in fiecare zi un newsletter gratuit cu ultimele noutati din invatamantul gimnazial si liceal!