Acest site foloseste cookie-uri. Apasati butonul alaturat pentru o navigare cat mai usoara.
Daca folositi acest site, sunteti de acord cu utilizarea cookie-urilor.
X Acest site foloseste Cookies.
Continuarea navigarii implica acceptarea lor. Detalii aici

SUBIECTE ADMITERE 2008 - PSIHOLOGIE, FACULTATEA DE PSIHOLOGIE SI STIINTE ALE EDUCATIEI

de portalInvatamant.ro la 18 Sep. 2011
0 comentarii
Fii primul care comenteaza



1. DefiniĂÂi senzaĂÂiile. PrezentaĂÂi principalele modalitĂ“ƒĂÂi senzoriale, ĂÂn funcĂÂie de stimuli ĂŸi receptori.


2. DefiniĂÂi pragul absolut ĂÂn comparaĂÂie cu pragul diferenĂÂial. ExemplificaĂÂi.


3. La ce se referĂ“ƒ legea contrastului senzorial ĂŸi legea semnificaĂÂiei? ExemplificaĂÂi.


Fise de lucru pentru invatarea limbii germane
Fise de lucru pentru invatarea limbii germane
Vezi detalii
Culegerea de teste pentru Evaluarea Nationala clasa a VI-a
Culegerea de teste pentru Evaluarea Nationala clasa a VI-a
Vezi detalii
Culegere pentru invatarea limbii engleze
Culegere pentru invatarea limbii engleze
Vezi detalii

4. DefiniĂÂi procesul perceptiv ĂŸi prezentaĂÂi desfĂ“ƒĂŸurarea acestuia.


5. EnumeraĂÂi legile gestaltiste care caracterizeazĂ“ƒ percepĂÂia. ComparaĂÂi valoarea acestora.


6. La ce se referĂ“ƒ constanĂÂa ĂŸi selectivitatea percepĂÂiei? ExemplificaĂÂi rolul acestora ĂÂn raport cu alte procese.


7. DefiniĂÂi ĂŸi dezvoltaĂÂi percepĂÂia spaĂÂialĂ“ƒ ca modalitate complexĂ“ƒ. ExemplificaĂÂi rolul acesteia ĂÂn raport cu alte procese.


8. DefiniĂÂi ĂŸi dezvoltaĂÂi perceperea miĂŸcĂ“ƒrii ca modalitate complexĂ“ƒ. ExemplificaĂÂi rolul acesteia ĂÂn raport cu alte procese.


9. ExplicaĂÂi iluziile perceptive; exemplificaĂÂi.


10. DefiniĂÂi reprezentarea ca proces ĂŸi imagine. Rolul imaginii ĂÂn procesualitatea psihicĂ“ƒ.


11. RealizaĂÂi clasificarea reprezentĂ“ƒrilor. EvaluaĂÂi comparativ valoarea acestora.


12. EvidenĂÂiaĂÂi care este rolul reprezentĂ“ƒrilor ĂÂn activitatea psihicĂ“ƒ.


13. ComparaĂÂi percepĂÂia cu reprezentarea.


14. ExemplificaĂÂi ĂŸi analizaĂÂi comparativ o reprezentare individualĂ“ƒ ĂŸi una generalĂ“ƒ.


15. DefiniĂÂi intelectul. Care sunt trĂ“ƒsĂ“ƒturile/componentele intelectului?


16. DefiniĂÂi gĂÂndirea ĂŸi prezentaĂÂi caracteristicile generale ale acesteia. ComentaĂÂi una dintre caracteristicile gĂÂndirii.


17. AnalizaĂÂi modalitĂ“ƒĂÂile de operare ale gĂÂndirii. ComentaĂÂi ĂŸi exemplificaĂÂi una dintre acestea.


18. DefiniĂÂi ĂŸi analizaĂÂi gĂÂndirea ca sistem de noĂÂiuni. ComentaĂÂi comparativ tipuri de noĂÂiuni ale gĂÂndirii.


19. GĂÂndirea ca proces de ĂÂnĂÂelegere. ExemplificaĂÂi.


20. ExplicaĂÂi ĂŸi dezvoltaĂÂi locul central al gĂÂndirii ĂÂn sistemul psihic uman.


21. Care sunt etapele procesului de rezolvare a problemelor? ExemplificaĂÂi.


22. AlegeĂÂi o problemĂ“ƒ ĂŸi analizaĂÂi etapele procesului de rezolvare al acesteia.


23. DefiniĂÂi memoria ĂŸi realizaĂÂi caracterizarea ei generalĂ“ƒ.


24. Care sunt trĂ“ƒsĂ“ƒturile esenĂÂiale care individualizeazĂ“ƒ memoria ĂÂn raport cu alte procese? ExemplificaĂÂi.


25. AnalizaĂÂi formele memoriei. EnumeraĂÂi aceste forme ĂŸi prezentaĂÂi criteriile de clasificare. CaracterizaĂÂi memoria voluntarĂ“ƒ. ExemplificaĂÂi.


26. CaracterizaĂÂi memoria de lungĂ“ƒ duratĂ“ƒ. ExemplificaĂÂi.


27. ComentaĂÂi procesul de reactualizare a informaĂÂiilor. ComentaĂÂi importanĂÂa reactualizĂ“ƒrii informaĂÂiilor ĂÂn viaĂÂa psihicĂ“ƒ.


28. ComentaĂÂi relaĂÂia dinamicĂ“ƒ dintre memorie ĂŸi uitare.


29. ĂŽn ce condiĂÂii poate fi optimizatĂ“ƒ memoria? ExemplificaĂÂi.


30. DefiniĂÂi ĂŸi caracterizaĂÂi imaginaĂÂia. ExemplificaĂÂi rolul ei ĂÂn viaĂÂa psihicĂ“ƒ.


31. Care sunt formele imaginaĂÂiei ĂŸi diferenĂÂele dintre acestea? ExemplificaĂÂi.


32. Care sunt tipurile de procedee speciale ale imaginaĂÂiei voluntare? ExemplificaĂÂi.


33. Care este specificul imaginaĂÂiei ĂÂn raport cu memoria ĂŸi gĂÂndirea?


34. ComentaĂÂi rolul reglator al sistemului motivaĂÂional.


35. ComentaĂÂi starea de motivaĂÂie ĂÂn raport cu posibilitatea de satisfacere. ComentaĂÂi ĂŸi exemplificaĂÂi rolul frustrĂ“ƒrii.


36. Ce este optimul motivaĂÂional? ComentaĂÂi relaĂÂia optimului motivaĂÂional cu intensitatea motivaĂÂiei ĂŸi cu dificultatea obiectivului.


37. PrezentaĂÂi piramida trebuinĂÂelor. ComentaĂÂi funcĂÂionarea acesteia ĂÂn viaĂÂa proprie.


38. AnalizaĂÂi relaĂÂia internĂââextern, ĂÂnnĂ“ƒscut ĂŸi dobĂÂndit ĂÂn dezvoltarea motivaĂÂiei.


39. DefiniĂÂi afectivitatea ĂŸi rolul acesteia ĂÂn viaĂÂa psihicĂ“ƒ.


40. Care sunt trĂ“ƒsĂ“ƒturile proceselor afective? ExemplificaĂÂi.


41. AnalizaĂÂi comparativ procesele ĂŸi trĂ“ƒirile afective primare ĂŸi procesele ĂŸi trĂ“ƒirile afective superioare.


42. Ce sunt expresiile emoĂÂionale? Cum putem determina starea emoĂÂionalĂ“ƒ a unei persoane ĂŸi dupĂ“ƒ ce indicatori?


43. PrezentaĂÂi funcĂÂiile limbajului ĂŸi comentaĂÂi rolul fiecĂ“ƒreia ĂÂn viaĂÂa psihicĂ“ƒ.


44. RealizaĂÂi o analizĂ“ƒ comparativĂ“ƒ ĂÂntre limbajul intern ĂŸi limbajul oral. ComentaĂÂi rolul acestora ĂÂn viaĂÂa psihicĂ“ƒ.


45. RealizaĂÂi o analizĂ“ƒ comparativĂ“ƒ a limbajului oral ĂŸi a limbajului scris. ComparaĂÂi rolul lor ĂÂn comunicare.


46. Este atenĂÂia un proces psihic informaĂÂional de reflectare? Care este rolul atenĂÂiei ĂÂn viaĂÂa psihicĂ“ƒ?


47. Care sunt calitĂ“ƒĂÂile atenĂÂiei? IdentificaĂÂi profesii ĂÂn care se cere ĂÂn mod specific o anume calitate a atenĂÂiei.


48. RealizaĂÂi o analizĂ“ƒ comparativĂ“ƒ a formelor atenĂÂiei. ExemplificaĂÂi cu aspecte din experienĂÂa personalĂ“ƒ.


49. Activitatea - cadru obiectiv de manifestare ĂŸi probare a voinĂÂei. ComentaĂÂi ĂŸi exemplificaĂÂi.


50. PrezentaĂÂi ĂŸi exemplificaĂÂi calitĂ“ƒĂÂile voinĂÂei.


51. AnalizaĂÂi legĂ“ƒtura dintre temperament ĂŸi personalitate.


52. AnalizaĂÂi raportul moĂŸtenit-dobĂÂndit ĂÂn formarea personalitĂ“ƒĂÂii umane.


53. ExplicaĂÂi sintagma Ăâžsistem relativ stabilĂâ din definiĂÂia personalitĂ“ƒĂÂii umane.


54. ExplicaĂÂi avantajele ĂŸi dezavantajele tipologiilor temperamentale timpurii (Antichitate ĂŸi Evul Mediu).


55. AnalizaĂÂi conceptul de trĂ“ƒsĂ“ƒturĂ“ƒ cardinalĂ“ƒ ĂŸi pe cel de trĂ“ƒsĂ“ƒturĂ“ƒ secundarĂ“ƒ ĂÂn teoria lui G. W. Allport. ExemplificaĂÂi, caracterizĂÂndu-vĂ“ƒ pe dumneavoastrĂ“ƒ.


56. AnalizaĂÂi cele douĂ“ƒ dimensiuni principale ale personalitĂ“ƒĂÂii, conform teoriei lui H. J.Eysenck.


57. DaĂÂi douĂ“ƒ exemple de teorii ale personalitĂ“ƒĂÂii. ExplicaĂÂi prin ce se aseamĂ“ƒnĂ“ƒ ĂŸi prin ce se deosebesc cele douĂ“ƒ modele explicative.


58. AnalizaĂÂi dacĂ“ƒ este mai indicat ca personalitatea umanĂ“ƒ sĂ“ƒ fie tratatĂ“ƒ ca ĂÂntreg sau sĂ“ƒ fie tratatĂ“ƒ prin perspectiva dimensiunilor care o compun.


59. ExprimaĂÂi-vĂ“ƒ poziĂÂia faĂÂĂ“ƒ de aserĂÂiunea potrivit cĂ“ƒreia personalitatea umanĂ“ƒ este mai mult decĂÂt suma pĂ“ƒrĂÂilor ei. ArgumentaĂÂi-vĂ“ƒ poziĂÂia ĂŸi exemplificaĂÂi.


60. EnumeraĂÂi stadiile formĂ“ƒrii personalitĂ“ƒĂÂii. DiscutaĂÂi ĂÂn detaliu douĂ“ƒ dintre ele.


61. Este mai indicat ca simĂÂul umorului sĂ“ƒ fie privit ca trĂ“ƒsĂ“ƒturĂ“ƒ de personalitate, de temperament, ori de caracter? ArgumentaĂÂi-vĂ“ƒ poziĂÂia.


62. ComentaĂÂi felul ĂÂn care se relaĂÂioneazĂ“ƒ fenomenele psihice denumite personalitate ĂŸi temperament. ExemplificaĂÂi pe propria dumneavoastrĂ“ƒ persoanĂ“ƒ.


63. ExplicaĂÂi de ce temperamentul este latura dinamico-energeticĂ“ƒ a personalitĂ“ƒĂÂii.


64. AnalizaĂÂi tipologia temperamentalĂ“ƒ care le este atribuitĂ“ƒ lui Hipocrat ĂŸi Galen. DetaliaĂÂi fiecare dintre tipurile respective, explicĂÂnd care sunt propensiunile comportamentale ĂŸi comportamentele tipice.


65. ExplicaĂÂi cum se relaĂÂioneazĂ“ƒ afectivitatea cu temperamentul.


66. ExplicaĂÂi ĂÂn ce mĂ“ƒsurĂ“ƒ modelul temperamental atribuit lui Hipocrat ĂŸi Galen poate fi armonizat cu abordarea nomoteticĂ“ƒ a lui H. J. Eysenck.


67. DefiniĂÂi temperamentul. AnalizaĂÂi caracteristicile temperamentului pe care ĂÂl atribuiĂÂi propriei persoane.


68. AnalizaĂÂi legĂ“ƒtura dintre caracter ĂŸi atitudini.


69. DefiniĂÂi aptitudinile. EnumeraĂÂi ĂŸi comentaĂÂi un numĂ“ƒr de trei aptitudini care sunt tipice pentru dumneavoastrĂ“ƒ.


70. AnalizaĂÂi legĂ“ƒtura dintre aptitudini ĂŸi dispoziĂÂii. EnumeraĂÂi aptitudini ĂŸi dispoziĂÂii, exemplificĂÂnd pe propria dumneavoastrĂ“ƒ persoanĂ“ƒ.


71. IdentificaĂÂi ĂŸi dezvoltaĂÂi trei modalitĂ“ƒĂÂi de clasificare a aptitudinilor.


72. EnumeraĂÂi trei aptitudini motorii. PrezentaĂÂi ĂÂn detaliu una dintre ele.


73. ComentaĂÂi aserĂÂiunea conform cĂ“ƒreia inteligenĂÂa este o aptitudine generalĂ“ƒ.


74. AnalizaĂÂi legĂ“ƒtura dintre caracter ĂŸi inteligenĂÂĂ“ƒ. ExemplificaĂÂi apelĂÂnd la o operĂ“ƒ literarĂ“ƒ, zicalĂ“ƒ sau sintagmĂ“ƒ celebrĂ“ƒ.


75. PrezentaĂÂi felul ĂÂn care se relaĂÂioneazĂ“ƒ fenomenele psihice numite personalitate ĂŸi caracter. ExemplificaĂÂi pe propria dumneavoastrĂ“ƒ persoanĂ“ƒ.


76. PrezentaĂÂi felul ĂÂn care se relaĂÂioneazĂ“ƒ fenomenele psihice numite caracter ĂŸi temperament. ExemplificaĂÂi pe propria dumneavoastrĂ“ƒ persoanĂ“ƒ.


77. DefiniĂÂi caracterul. ExemplificaĂÂi pe propria dumneavoastrĂ“ƒ persoanĂ“ƒ.


78. ComentaĂÂi aserĂÂiunea conform cĂ“ƒreia caracterul este latura personalitĂ“ƒĂÂii responsabilĂ“ƒ pentru autoreglaj.


79. NumiĂÂi o valoare care este fundamentalĂ“ƒ pentru dumneavoastrĂ“ƒ. ComentaĂÂi modul ĂÂn care aceasta se integreazĂ“ƒ ĂÂn personalitatea dumneavoastrĂ“ƒ.


80. AnalizaĂÂi felul ĂÂn care voinĂÂa se integreazĂ“ƒ caracterului ĂŸi se manifestĂ“ƒ ca forĂÂĂ“ƒ reglatoare a angrenajului psihic uman.


81. AnalizaĂÂi diferenĂÂele conceptuale dintre atitudini ĂŸi opinii.


82. ExplicaĂÂi legĂ“ƒtura dintre imaginaĂÂie ĂŸi creativitate.


83. ĂŽn ce mĂ“ƒsurĂ“ƒ personalitatea poate fi modelatĂ“ƒ prin ĂÂnvĂ“ƒĂÂare? ArgumentaĂÂi-vĂ“ƒ punctul de vedere exprimat ĂŸi exemplificaĂÂi.


84. AnalizaĂÂi modul ĂÂn care sexul ĂŸi vĂÂrsta ĂÂĂŸi pun amprenta asupra personalitĂ“ƒĂÂii umane.


85. DefiniĂÂi ĂŸi explicaĂÂi ce ĂÂnseamnĂ“ƒ, ĂÂn ce constĂ“ƒ ĂŸi cum se manifestĂ“ƒ animismul, ca trĂ“ƒsĂ“ƒturĂ“ƒ specificĂ“ƒ a copilĂ“ƒriei.


86. ExplicaĂÂi ĂÂn ce mĂ“ƒsurĂ“ƒ mediul social influenĂÂeazĂ“ƒ dezvoltarea personalitĂ“ƒĂÂii. ExemplificaĂÂi aceastĂ“ƒ corelaĂÂie cu ajutorul unei personalitĂ“ƒĂÂi cunoscute din viaĂÂa publicĂ“ƒ actualĂ“ƒ ori din istorie.


87. DefiniĂÂi maturitatea ca etapĂ“ƒ de dezvoltare a personalitĂ“ƒĂÂii. DetaliaĂÂi felul ĂÂn care aceastĂ“ƒ etapĂ“ƒ se diferenĂÂiazĂ“ƒ de alte etape de dezvoltare a personalitĂ“ƒĂÂii.


88. DiscutaĂÂi specificitĂ“ƒĂÂile de personalitate, de temperament ĂŸi de caracter ale bĂ“ƒtrĂÂneĂÂii, ca stadiu de dezvoltare a omului.


89. DiscutaĂÂi specificitĂ“ƒĂÂile de personalitate, temperament ĂŸi de caracter ale adolescenĂÂei, ca stadiu de dezvoltare a omului.


90. DefiniĂÂi ĂŸi explicaĂÂi delimitĂ“ƒrile noĂÂiunilor de individ, persoanĂ“ƒ ĂŸi personalitate.


91. IdentificaĂÂi ĂÂn pasajul reprodus mai jos cel puĂÂin trei mecanisme sau procese ale vieĂÂii psihice, definiĂÂi aceste aspecte ĂŸi prezentaĂÂi rolul lor ĂÂn comunicare.


ĂâžPornind de la Nairobi am vizitat cu un mic Ford o rezervaĂÂie mare de vĂÂnat. Pe o colinĂ“ƒ joasĂ“ƒ din aceastĂ“ƒ savanĂ“ƒ ĂÂntinsĂ“ƒ ne aĂŸtepta un spectacol fĂ“ƒrĂ“ƒ egal. PĂÂnĂ“ƒ la orizontul cel mai ĂÂndepĂ“ƒrtat, am zĂ“ƒrit turme imense de animale: gazele, antilope, antilope-gnu, zebre, porci mistreĂÂi africani etc. Turmele se miĂŸcau ĂÂncet, pĂ“ƒscĂÂnd, clĂ“ƒtinĂÂnd din cap ... de abia ce se percepea sunetul melancolic al unei pĂ“ƒsĂ“ƒri de pradĂ“ƒ; era calmul eternului ĂÂnceput, era lumea, aĂŸa cum a fost ea dintotdeauna, ĂÂn starea de nefiinĂÂĂ“ƒ; cĂ“ƒci pĂÂnĂ“ƒ de curĂÂnd nu fusese nimeni prezent care sĂ“ƒ ĂŸtie cĂ“ƒ era ĂÂaceastĂ“ƒ lumeĂÂ. M-am ĂÂndepĂ“ƒrtat de ĂÂnsoĂÂitorii mei, pĂÂnĂ“ƒ ce au ieĂŸit din cĂÂmpul meu vizual ĂŸi am avut sentimentul de a fi singur. AĂŸa cĂ“ƒ am fost primul om acolo care a ĂÂnĂÂeles cĂ“ƒ aceasta era lumea ĂŸi cĂ“ƒ el a creat-o cu adevĂ“ƒrat abia ĂÂn acea clipĂ“ƒ prin faptul cĂ“ƒ ĂŸtia. Aici importanĂÂa cosmicĂ“ƒ a conĂŸtiinĂÂei mi se clarificĂ“ƒ ĂÂn mod copleĂŸitor ... Omul, eu, a dat lumii abia ĂÂn actul invizibil al creaĂÂiei desĂ“ƒvĂÂrĂŸirea, existenĂÂa obiectivĂ“ƒ ... omul este indispensabil pentru desĂ“ƒvĂÂrĂŸirea creaĂÂiei, ba mai mult, cĂ“ƒ el este de fapt cel de al doilea creator al lumii, abia el dĂ“ƒ lumii fiinĂÂa obiectivĂ“ƒ, fĂ“ƒrĂ“ƒ de care lumea s-ar derula spre un sfĂÂrĂŸit nedefinit, neauzitĂ“ƒ, nevĂ“ƒzutĂ“ƒ, devorĂÂnd ĂÂn tĂ“ƒcere, nĂ“ƒscĂÂnd, murind, tot dĂÂnd din capete prin sute de milioane de ani, prin noaptea cea mai adĂÂncĂ“ƒ a nefiinĂÂei. Abia conĂŸtiinĂÂa omului a creat existenĂÂa obiectivĂ“ƒ ĂŸi sensul, ĂŸi astfel omul ĂŸi-a gĂ“ƒsit locul indispensabil ĂÂn marele proces al fiinĂÂei.ĂâÂ

(C. G. Jung, Amintiri, vise, reflecĂÂii, BucureĂŸti, Editura Humanitas, 1996).


92. IdentificaĂÂi ĂÂn pasajul reprodus mai jos cel puĂÂin trei mecanisme sau procese ale vieĂÂii psihice, definiĂÂi aceste aspecte ĂŸi prezentaĂÂi rolul lor ĂÂn comunicare.

ĂâžDintre toate proastele dispoziĂÂii de care oamenii vor sĂ“ƒ scape, mĂÂnia pare sĂ“ƒ fie cea mai intransigentĂ“ƒ; T. a descoperit cĂ“ƒ MĂÂnia este dispoziĂÂia pe care oamenii reuĂŸesc mai greu sĂ“ƒ o controleze. ĂŽntr-adevĂ“ƒr, mĂÂnia este cea mai seducĂ“ƒtoare atunci cĂÂnd este vorba despre emoĂÂii negative; acel monolog interior de a-ĂÂi da singur dreptate pe care ĂÂl umple mintea cu argumentele cele mai convingĂ“ƒtoare pentru a-ĂÂi revĂ“ƒrsa furia. Spre deosebire de tristeĂÂe, mĂÂnia dĂ“ƒ energie, chiar o stare de euforie ... Un alt punct de vedere complet opus, o reacĂÂie ĂÂmpotriva imaginii sumbre de pĂÂnĂ“ƒ acum, susĂÂine cĂ“ƒ mĂÂnia ar putea fi complet prevenitĂ“ƒ ... DacĂ“ƒ ne concentrĂ“ƒm prea mult asupra unui lucru care ne-a mĂÂniat ĂÂi dĂ“ƒm apĂ“ƒ la moarĂ“ƒ. ĂŽn schimb, dacĂ“ƒ ĂÂncercĂ“ƒm sĂ“ƒ privim lucrurile ĂŸi din altĂ“ƒ perspectivĂ“ƒ, totul se calmeazĂ“ƒ. T. a descoperit cĂ“ƒ regĂÂndirea unei situaĂÂii ĂÂn mod pozitiv este una dintre cele mai eficiente cĂ“ƒi de a potoli mĂÂnia.ĂâÂ

(D. Goleman, InteligenĂÂa emoĂÂionalĂ“ƒ, BucureĂŸti, Editura Curtea Veche, 2001).


93. IdentificaĂÂi ĂÂn pasajul reprodus mai jos cel puĂÂin trei mecanisme sau procese ale vieĂÂii psihice, definiĂÂi aceste aspecte ĂŸi prezentaĂÂi rolul lor ĂÂn comunicare.


ĂâžThomas ĂÂĂŸi face multe reproĂŸuri ĂÂn legĂ“ƒturĂ“ƒ cu tatĂ“ƒl sĂ“ƒu: are sentimentul cĂ“ƒ l-a abandonat ĂŸi la trĂ“ƒdat. Se gĂÂndeĂŸte cĂ“ƒ, dupĂ“ƒ divorĂÂ, tatĂ“ƒl lui a rĂ“ƒscumpĂ“ƒrat un nou magazin, fĂ“ƒcĂÂndu-ĂŸi proiecte sĂ“ƒ lucreze ĂÂmpreunĂ“ƒ cu fiul sĂ“ƒu; glumea chiar, ĂÂn legĂ“ƒturĂ“ƒ cu fiica negustorului vecin, care ar fi fost o soĂÂie bunĂ“ƒ pentru Thomas, fuzionĂÂnd astfel dintr-o loviturĂ“ƒ cele douĂ“ƒ afaceri complementare ... ĂŽn perioada aceea Thomas refuza categoric aceastĂ“ƒ soluĂÂie, dorind sĂ“ƒ ĂÂnveĂÂe pentru a reuĂŸi sĂ“ƒ devinĂ“ƒ inginer. Thomas va fi astfel primul nĂ“ƒscut care, pentru prima datĂ“ƒ ĂÂn familia tatĂ“ƒlui dupĂ“ƒ patru sau cinci generaĂÂii, nu va continua tradiĂÂia de a deveni negustor ca ĂŸi tatĂ“ƒl sĂ“ƒu.ĂâÂ

(D. Marcelli, E. Berthaut, Depresie ĂŸi tentative de suicid ĂÂn adolescenĂÂĂ“ƒ , IaĂŸi, Editura Polirom, 2007).


94. IdentificaĂÂi ĂÂn pasajul reprodus mai jos cel puĂÂin trei mecanisme sau procese ale vieĂÂii psihice, definiĂÂi aceste aspecte ĂŸi prezentaĂÂi rolul lor ĂÂn comunicare.

ĂâžA ĂŸti sĂ“ƒ observi ĂÂnseamnĂ“ƒ a ĂŸti sĂ“ƒ-ĂÂi utilizezi simĂÂurile eficient, astfel ĂÂncĂÂt sĂ“ƒ poĂÂi sĂ“ƒ ĂÂii cont de o mare cantitate de date pentru a evalua ceea ce observi. Persoanele care sunt capabile ca, prin miracol, sĂ“ƒ ghiceascĂ“ƒ ĂŸi sĂ“ƒ-i ĂÂnĂÂeleagĂ“ƒ pe alĂÂii nu au nici un har la care alĂÂii sĂ“ƒ nu poatĂ“ƒ ajunge; talentul lor constĂ“ƒ ĂÂn aptitudinea lor de a percepe. ExistĂ“ƒ, bineĂÂnĂÂeles, diferenĂÂe de acuitate senzorialĂ“ƒ ĂÂntre indivizi, dar acestea nu reprezintĂ“ƒ o condiĂÂie suficientĂ“ƒ pentru a explica o absenĂÂĂ“ƒ a utilizĂ“ƒrii informaĂÂiilor rezultate din percepĂÂia senzorialĂ“ƒ ... ĂŽn multe cazuri avem tendinĂÂa de a substitui prin cuvinte percepĂÂiile senzoriale. Aceasta constituie un serios handicap, pentru cĂ“ƒ astfel, luĂ“ƒm o prea mare distanĂÂĂ“ƒ faĂÂĂ“ƒ de ceea ce percepem din mediul ĂÂnconjurĂ“ƒtor. La un alt nivel, cĂÂnd ne distanĂÂĂ“ƒm de informaĂÂiile furnizate de simĂÂurile noastre, nu mai avem ĂÂncredere ĂÂn ele ĂŸi, logic, ne pierdem intuiĂÂia. Acest tip de conflict se ĂÂntĂÂlneĂŸte adesea la persoanele care acĂÂioneazĂ“ƒ conform unui model impus, ĂÂn loc sĂ“ƒ se ĂÂncreadĂ“ƒ ĂÂn simĂÂurile lor.ĂâÂ

(J. P. Jues, Caracterologia , BucureĂŸti, Editura Teora, 1998).


95. IdentificaĂÂi ĂÂn pasajul reprodus mai jos cel puĂÂin trei mecanisme sau procese ale vieĂÂii psihice, definiĂÂi aceste aspecte ĂŸi prezentaĂÂi rolul lor ĂÂn comunicare.


ĂâžCopilĂ“ƒria fĂ“ƒrĂ“ƒ probleme a fost perturbatĂ“ƒ de un singur eveniment. Denisa ĂŸi pĂ“ƒrinĂÂii sĂ“ƒi ĂÂĂŸi amintesc de problemele pe care aceasta le-a avut atunci cĂÂnd a mers ĂÂntr-o tabĂ“ƒrĂ“ƒ de vacanĂÂĂ“ƒ la vĂÂrsta de opt ani. Ea ĂÂĂŸi aduce aminte cĂ“ƒ a fost foarte speriatĂ“ƒ, cĂ“ƒ a plĂÂns foarte mult atunci, cĂ“ƒ a stat adesea treazĂ“ƒ noaptea. DupĂ“ƒ spusele pĂ“ƒrinĂÂilor, a fost prima ĂŸi ultima separare dintre ei. TotuĂŸi, Denisa ĂÂn mod spontan mai adaugĂ“ƒ o amintire personalĂ“ƒ...Se scula de mai multe ori ĂÂn timpul nopĂÂii ĂŸi ĂÂi cĂ“ƒuta pe bunici pentru a putea sĂ“ƒ readoarmĂ“ƒ, dar fĂ“ƒrĂ“ƒ sĂ“ƒ le vorbeascĂ“ƒ de teama sa de moarte.ĂâÂ

(D. Marcelli, E. Berthaut, Depresie ĂŸi tentative de suicid ĂÂn adolescenĂÂĂ“ƒ , IaĂŸi, Editura Polirom, 2007)


96. IdentificaĂÂi ĂÂn pasajul reprodus mai jos cel puĂÂin trei mecanisme sau procese ale vieĂÂii psihice, definiĂÂi aceste aspecte ĂŸi prezentaĂÂi rolul lor ĂÂn comunicare.


ĂâžBrusc, m-am pomenit ĂÂnvĂ“ƒluit ĂÂntr-un nor de culoarea flĂ“ƒcĂ“ƒrilor. O clipĂ“ƒ m-am gĂÂndit la foc, la un incendiu undeva ĂÂn apropiere, ĂÂn marele oraĂŸ. Imediat dupĂ“ƒ aceea m-a copleĂŸit o senzaĂÂie de exaltare, de uriaĂŸĂ“ƒ bucurie, ĂÂnsoĂÂitĂ“ƒ sau urmatĂ“ƒ, peste o clipĂ“ƒ, de o iluminare intelectualĂ“ƒ imposibil de descris. Printre altele, am ajuns nu doar sĂ“ƒ cred, ci sĂ“ƒ ĂŸi vĂ“ƒd, sĂ“ƒ ĂÂnĂÂeleg cĂ“ƒ Universul nu este format din materie moartĂ“ƒ, ci, dimpotrivĂ“ƒ, este prezenĂÂĂ“ƒ vie; am devenit conĂŸtient de viaĂÂa eternĂ“ƒ. Nu era o convingere cĂ“ƒ voi trĂ“ƒi veĂŸnic, ci o conĂŸtientizare a faptului cĂ“ƒ aveam ĂÂn clipa aceea viaĂÂĂ“ƒ veĂŸnicĂ“ƒ; am ĂÂnĂÂeles cĂ“ƒ toĂÂi oamenii sunt nemuritori, cĂ“ƒ ordinea cosmicĂ“ƒ este astfel orĂÂnduitĂ“ƒ ĂÂncĂÂt, fĂ“ƒrĂ“ƒ nici o ĂÂndoialĂ“ƒ, totul funcĂÂioneazĂ“ƒ perfect, spre binele fiecĂ“ƒruia; cĂ“ƒ principiul fundamental al lumii, al tuturor lumilor este ceea ce numim dragoste ĂŸi cĂ“ƒ fericirea fiecĂ“ƒruia dintre noi ĂŸi a tuturor este, ĂÂn definitiv, un lucru cert.ĂâÂ

(K. Wilber, FĂ“ƒrĂ“ƒ graniĂÂe. AbordĂ“ƒri orientale ĂŸi occidentale ale dezvoltĂ“ƒrii personale , BucureĂŸti, Elena Francisc Publishing, 2006).


97. IdentificaĂÂi ĂÂn pasajul reprodus mai jos cel puĂÂin trei mecanisme sau procese ale vieĂÂii psihice, definiĂÂi aceste aspecte ĂŸi prezentaĂÂi rolul lor ĂÂn comunicare.


ĂâžTotuĂŸi, mai existĂ“ƒ un proces ce caracterizeazĂ“ƒ stabilirea unei identitĂ“ƒĂÂi. Ceva foarte simplu se petrece cĂÂnd rĂ“ƒspunzi la ĂÂntrebarea ĂÂCine eĂŸti tu?ĂÂ. Atunci cĂÂnd ĂÂĂÂi descrii, explici sau pur ĂŸi simplu ĂÂncerci sĂ“ƒ-ĂÂi simĂÂi sinele, nu faci decĂÂt sĂ“ƒ trasezi, conĂŸtient sau nu, o linie sau o graniĂÂĂ“ƒ mentalĂ“ƒ de-a lungul ĂÂntregului tĂ“ƒu cĂÂmp de experienĂÂe trĂ“ƒite; tot ce se aflĂ“ƒ ĂÂn interiorul acelei graniĂÂe este sinele, iar tot ce se aflĂ“ƒ ĂÂn afara sa este considerat ĂÂnon-sineĂÂ. ... EĂŸti om, nu scaun, ĂŸi ĂŸtii acest lucru, fiindcĂ“ƒ, ĂÂn mod conĂŸtient sau nu, trasezi o graniĂÂĂ“ƒ ĂÂntre oameni ĂŸi scaune, putĂÂnd astfel sĂ“ƒ-ĂÂi deosebeĂŸti propria identitate de cea a scaunului.ĂâÂ

(K. Wilber, FĂ“ƒrĂ“ƒ graniĂÂe. AbordĂ“ƒri orientale ĂŸi occidentale ale dezvoltĂ“ƒrii personale , BucureĂŸti, Elena Francisc Publishing, 2006).


98. IdentificaĂÂi ĂÂn pasajul reprodus mai jos cel puĂÂin trei mecanisme sau procese ale vieĂÂii psihice, definiĂÂi aceste aspecte ĂŸi prezentaĂÂi rolul lor ĂÂn comunicare.


ĂâžAcele elemente din mediu, oameni sau obiecte, care ne afecteazĂ“ƒ puternic, ĂÂn loc sĂ“ƒ ne informeze sunt, de obicei, propriile noastre proiecĂÂii. Acele aspecte care ne deranjeazĂ“ƒ, ne stĂÂnjenesc sau ne iritĂ“ƒ, ori, la extrema cealaltĂ“ƒ, care ne atrag sau ne obsedeazĂ“ƒ, sunt de cele mai multe ori reflexii ale umbrei. AĂŸa cum sugereazĂ“ƒ un vechi proverb: ĂÂAm privit, am cĂ“ƒutat ĂŸi un lucru-am ĂÂnĂÂeles: tot ce-am crezut cĂ“ƒ eĂŸti tu ĂŸi numai tu eram de fapt, eu ĂŸi numai euĂÂ.ĂâÂ

(K. Wilber, FĂ“ƒrĂ“ƒ graniĂÂe. AbordĂ“ƒri orientale ĂŸi occidentale ale dezvoltĂ“ƒrii personale , BucureĂŸti, Elena Francisc Publishing, 2006).



99. IdentificaĂÂi ĂÂn pasajul reprodus mai jos cel puĂÂin trei mecanisme sau procese ale vieĂÂii psihice, definiĂÂi aceste aspecte ĂŸi prezentaĂÂi rolul lor ĂÂn comunicare.


ĂâžNeurologii ĂŸtiu cĂ“ƒ o explicaĂÂie ĂŸtiinĂÂificĂ“ƒ adecvatĂ“ƒ a vieĂÂii noastre interioare trebuie sĂ“ƒ fie mai mult decĂÂt un catalog de capacitĂ“ƒĂÂi mentale. Trebuie sĂ“ƒ explice ĂŸi erorile caracteristice, pe care fizicienii conĂŸtiinĂÂei le ignorĂ“ƒ: distorsiunile iluziilor, inventivitatea halucinaĂÂiilor, capcana mirajelor, nesiguranĂÂa memoriei, predispoziĂÂia noastrĂ“ƒ spre bolile mentale ĂŸi apoplexie rar observate la alte animale. O explicaĂÂie trebuie sĂ“ƒ fie compatibilĂ“ƒ cu multe fapte puse ĂÂn evidenĂÂĂ“ƒ de cercetarea creierului din ultima sutĂ“ƒ de ani Ăââ cu ceea ce ĂŸtim despre conĂŸtiinĂÂĂ“ƒ din studiile asupra somnului, atacurilor cerebrale ĂŸi bolilor mentale. Avem astfel numeroase mijloace de respingere a unor idei altminteri atrĂ“ƒgĂ“ƒtoare; ĂŸi am auzit o grĂ“ƒmadĂ“ƒ ĂÂn treizeci de ani de cercetare a creierului.ĂâÂ


(W. H. Calvin, Cum gĂÂndeĂŸte creierul , BucureĂŸti, Editura Humanitas, 1996).


100. IdentificaĂÂi ĂÂn pasajul reprodus mai jos cel puĂÂin trei mecanisme sau procese ale vieĂÂii psihice, definiĂÂi aceste aspecte ĂŸi prezentaĂÂi rolul lor ĂÂn comunicare.


ĂâžSolitudinea nu survine din faptul cĂ“ƒ nu avem oameni ĂÂn jurul nostru, ci mai degrabĂ“ƒ din cauzĂ“ƒ cĂ“ƒ nu le putem comunica lucruri care nouĂ“ƒ ni se par importante, sau din cauzĂ“ƒ cĂ“ƒ socotim valabile gĂÂnduri care celorlalĂÂi li se par improbabile. Solitudinea mea a ĂÂnceput odatĂ“ƒ cu experienĂÂa viselor mele precoce ĂŸi ĂŸi-a atins apogeul pe vremea cĂÂnd lucram la problema inconĂŸtientului. CĂÂnd cineva ĂŸtie mai multe decĂÂt ceilalĂÂi, devine singuratic. SingurĂ“ƒtatea nu este ĂÂnsĂ“ƒ necesarmente opusĂ“ƒ comunitĂ“ƒĂÂii, cĂ“ƒci nimeni nu simte comunitatea mai profund decĂÂt o simte singuraticul, ĂŸi comunitatea ĂÂnfloreĂŸte numai acolo unde fiecare singuratic ĂÂĂŸi aminteĂŸte de specificul sĂ“ƒu ĂŸi nu se identificĂ“ƒ deci cu ceilalĂÂi.ĂâÂ

(C. G. Jung, Amintiri, vise, reflecĂÂii . Bucur eĂŸti, Editura Humanitas, 1996).

Autor: portalInvatamant.ro
0 comentarii
Fii primul care comenteaza

Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite pe Email!

Va place acest articol ?
Dati o nota de la 1 la 5 !
Rating:
Nota: 5 din 1 voturi

x


Intrebare antispam: 4 + 1 =

Atentie! Pentru a activa formularul, trebuie sa raspundeti corect la intrebarea de mai sus!

Da, doresc să descarc GRATUIT cadoul si să primesc informaţii despre produsele, serviciile, evenimentele etc. oferite de Rentrop & Straton Termeni si conditii de utilizare a site-ului Nota de informare
Va oferim GRATUIT Capcanele Gramaticii. Top 3 greseli comune explicate pe intelesul copilului tau
Ce sa inveti? Cum sa inveti? Cand sa inveti? Modele si Exemple.
Primiti zilnic pe e-mail, ultimele stiri si subiecte din invatamant.
 
Aboneaza-te la
Newsletterul Gratuit si fii informat!

Alte stiri

eNews Portal INVATAMANT
Descarca GRATUIT raportul special

Capcanele Gramaticii! Top 3 greseli comune explicate pe intelesul copilului tau
Capcanele Gramaticii! Top 3 greseli comune explicate pe intelesul copilului tau
 
Completeaza adresa de email la care vrei sa primesti Raportul Gratuit



eNews Portal INVATAMANT
Descarca GRATUIT raportul special

Capcanele Gramaticii! Top 3 greseli comune explicate pe intelesul copilului tau
Capcanele Gramaticii! Top 3 greseli comune explicate pe intelesul copilului tau
 
Completeaza adresa de email la care vrei sa primesti Raportul Gratuit
Iti oferim Capcanele Gramaticii. 
Top 3 greseli comune explicate pe intelesul copilului tau.
Citeste GRATUIT toate informatiile despre
CE, CAND si CUM sa inveti. Program si Sfaturi
din invatamantul primar, gimnazial si liceal.
 
Adauga mai jos adresa ta de email si primesti Raportul Gratuit
 
Da, vreau sa primesc newsletterul zilnic.
Atentie: veti primi in fiecare zi un newsletter gratuit cu ultimele noutati din invatamantul gimnazial si liceal!