SUBIECTE ADMITERE 2008 - PSIHOLOGIE, FACULTATEA DE PSIHOLOGIE SI STIINTE ALE EDUCATIEI

De Portal Invatamant
la 18 Sep. 2011
0 comentarii
Fii primul care comenteaza
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

1. Definiţi senzaţiile. Prezentaţi principalele modalităţi senzoriale, în funcţie de stimuli şi receptori.


2. Definiţi pragul absolut în comparaţie cu pragul diferenţial. Exemplificaţi.


3. La ce se referă legea contrastului senzorial şi legea semnificaţiei? Exemplificaţi.


4. Definiţi procesul perceptiv şi prezentaţi desfăşurarea acestuia.


5. Enumeraţi legile gestaltiste care caracterizează percepţia. Comparaţi valoarea acestora.


6. La ce se referă constanţa şi selectivitatea percepţiei? Exemplificaţi rolul acestora în raport cu alte procese.


7. Definiţi şi dezvoltaţi percepţia spaţială ca modalitate complexă. Exemplificaţi rolul acesteia în raport cu alte procese.


8. Definiţi şi dezvoltaţi perceperea mişcării ca modalitate complexă. Exemplificaţi rolul acesteia în raport cu alte procese.


9. Explicaţi iluziile perceptive; exemplificaţi.


10. Definiţi reprezentarea ca proces şi imagine. Rolul imaginii în procesualitatea psihică.


11. Realizaţi clasificarea reprezentărilor. Evaluaţi comparativ valoarea acestora.


12. Evidenţiaţi care este rolul reprezentărilor în activitatea psihică.


13. Comparaţi percepţia cu reprezentarea.


14. Exemplificaţi şi analizaţi comparativ o reprezentare individuală şi una generală.


15. Definiţi intelectul. Care sunt trăsăturile/componentele intelectului?


16. Definiţi gândirea şi prezentaţi caracteristicile generale ale acesteia. Comentaţi una dintre caracteristicile gândirii.


17. Analizaţi modalităţile de operare ale gândirii. Comentaţi şi exemplificaţi una dintre acestea.


18. Definiţi şi analizaţi gândirea ca sistem de noţiuni. Comentaţi comparativ tipuri de noţiuni ale gândirii.


19. Gândirea ca proces de înţelegere. Exemplificaţi.


20. Explicaţi şi dezvoltaţi locul central al gândirii în sistemul psihic uman.


21. Care sunt etapele procesului de rezolvare a problemelor? Exemplificaţi.


22. Alegeţi o problemă şi analizaţi etapele procesului de rezolvare al acesteia.


23. Definiţi memoria şi realizaţi caracterizarea ei generală.


24. Care sunt trăsăturile esenţiale care individualizează memoria în raport cu alte procese? Exemplificaţi.


25. Analizaţi formele memoriei. Enumeraţi aceste forme şi prezentaţi criteriile de clasificare. Caracterizaţi memoria voluntară. Exemplificaţi.


26. Caracterizaţi memoria de lungă durată. Exemplificaţi.


27. Comentaţi procesul de reactualizare a informaţiilor. Comentaţi importanţa reactualizării informaţiilor în viaţa psihică.


28. Comentaţi relaţia dinamică dintre memorie şi uitare.


29. În ce condiţii poate fi optimizată memoria? Exemplificaţi.


30. Definiţi şi caracterizaţi imaginaţia. Exemplificaţi rolul ei în viaţa psihică.


31. Care sunt formele imaginaţiei şi diferenţele dintre acestea? Exemplificaţi.


32. Care sunt tipurile de procedee speciale ale imaginaţiei voluntare? Exemplificaţi.


33. Care este specificul imaginaţiei în raport cu memoria şi gândirea?


34. Comentaţi rolul reglator al sistemului motivaţional.


35. Comentaţi starea de motivaţie în raport cu posibilitatea de satisfacere. Comentaţi şi exemplificaţi rolul frustrării.


36. Ce este optimul motivaţional? Comentaţi relaţia optimului motivaţional cu intensitatea motivaţiei şi cu dificultatea obiectivului.


37. Prezentaţi piramida trebuinţelor. Comentaţi funcţionarea acesteia în viaţa proprie.


38. Analizaţi relaţia intern–extern, înnăscut şi dobândit în dezvoltarea motivaţiei.


39. Definiţi afectivitatea şi rolul acesteia în viaţa psihică.


40. Care sunt trăsăturile proceselor afective? Exemplificaţi.


41. Analizaţi comparativ procesele şi trăirile afective primare şi procesele şi trăirile afective superioare.


42. Ce sunt expresiile emoţionale? Cum putem determina starea emoţională a unei persoane şi după ce indicatori?


43. Prezentaţi funcţiile limbajului şi comentaţi rolul fiecăreia în viaţa psihică.


44. Realizaţi o analiză comparativă între limbajul intern şi limbajul oral. Comentaţi rolul acestora în viaţa psihică.


45. Realizaţi o analiză comparativă a limbajului oral şi a limbajului scris. Comparaţi rolul lor în comunicare.


46. Este atenţia un proces psihic informaţional de reflectare? Care este rolul atenţiei în viaţa psihică?


47. Care sunt calităţile atenţiei? Identificaţi profesii în care se cere în mod specific o anume calitate a atenţiei.


48. Realizaţi o analiză comparativă a formelor atenţiei. Exemplificaţi cu aspecte din experienţa personală.


49. Activitatea - cadru obiectiv de manifestare şi probare a voinţei. Comentaţi şi exemplificaţi.


50. Prezentaţi şi exemplificaţi calităţile voinţei.


51. Analizaţi legătura dintre temperament şi personalitate.


52. Analizaţi raportul moştenit-dobândit în formarea personalităţii umane.


53. Explicaţi sintagma „sistem relativ stabil” din definiţia personalităţii umane.


54. Explicaţi avantajele şi dezavantajele tipologiilor temperamentale timpurii (Antichitate şi Evul Mediu).


55. Analizaţi conceptul de trăsătură cardinală şi pe cel de trăsătură secundară în teoria lui G. W. Allport. Exemplificaţi, caracterizându-vă pe dumneavoastră.


56. Analizaţi cele două dimensiuni principale ale personalităţii, conform teoriei lui H. J.Eysenck.


57. Daţi două exemple de teorii ale personalităţii. Explicaţi prin ce se aseamănă şi prin ce se deosebesc cele două modele explicative.


58. Analizaţi dacă este mai indicat ca personalitatea umană să fie tratată ca întreg sau să fie tratată prin perspectiva dimensiunilor care o compun.


59. Exprimaţi-vă poziţia faţă de aserţiunea potrivit căreia personalitatea umană este mai mult decât suma părţilor ei. Argumentaţi-vă poziţia şi exemplificaţi.


60. Enumeraţi stadiile formării personalităţii. Discutaţi în detaliu două dintre ele.


61. Este mai indicat ca simţul umorului să fie privit ca trăsătură de personalitate, de temperament, ori de caracter? Argumentaţi-vă poziţia.


62. Comentaţi felul în care se relaţionează fenomenele psihice denumite personalitate şi temperament. Exemplificaţi pe propria dumneavoastră persoană.


63. Explicaţi de ce temperamentul este latura dinamico-energetică a personalităţii.


64. Analizaţi tipologia temperamentală care le este atribuită lui Hipocrat şi Galen. Detaliaţi fiecare dintre tipurile respective, explicând care sunt propensiunile comportamentale şi comportamentele tipice.


65. Explicaţi cum se relaţionează afectivitatea cu temperamentul.


66. Explicaţi în ce măsură modelul temperamental atribuit lui Hipocrat şi Galen poate fi armonizat cu abordarea nomotetică a lui H. J. Eysenck.


67. Definiţi temperamentul. Analizaţi caracteristicile temperamentului pe care îl atribuiţi propriei persoane.


68. Analizaţi legătura dintre caracter şi atitudini.


69. Definiţi aptitudinile. Enumeraţi şi comentaţi un număr de trei aptitudini care sunt tipice pentru dumneavoastră.


70. Analizaţi legătura dintre aptitudini şi dispoziţii. Enumeraţi aptitudini şi dispoziţii, exemplificând pe propria dumneavoastră persoană.


71. Identificaţi şi dezvoltaţi trei modalităţi de clasificare a aptitudinilor.


72. Enumeraţi trei aptitudini motorii. Prezentaţi în detaliu una dintre ele.


73. Comentaţi aserţiunea conform căreia inteligenţa este o aptitudine generală.


74. Analizaţi legătura dintre caracter şi inteligenţă. Exemplificaţi apelând la o operă literară, zicală sau sintagmă celebră.


75. Prezentaţi felul în care se relaţionează fenomenele psihice numite personalitate şi caracter. Exemplificaţi pe propria dumneavoastră persoană.


76. Prezentaţi felul în care se relaţionează fenomenele psihice numite caracter şi temperament. Exemplificaţi pe propria dumneavoastră persoană.


77. Definiţi caracterul. Exemplificaţi pe propria dumneavoastră persoană.


78. Comentaţi aserţiunea conform căreia caracterul este latura personalităţii responsabilă pentru autoreglaj.


79. Numiţi o valoare care este fundamentală pentru dumneavoastră. Comentaţi modul în care aceasta se integrează în personalitatea dumneavoastră.


80. Analizaţi felul în care voinţa se integrează caracterului şi se manifestă ca forţă reglatoare a angrenajului psihic uman.


81. Analizaţi diferenţele conceptuale dintre atitudini şi opinii.


82. Explicaţi legătura dintre imaginaţie şi creativitate.


83. În ce măsură personalitatea poate fi modelată prin învăţare? Argumentaţi-vă punctul de vedere exprimat şi exemplificaţi.


84. Analizaţi modul în care sexul şi vârsta îşi pun amprenta asupra personalităţii umane.


85. Definiţi şi explicaţi ce înseamnă, în ce constă şi cum se manifestă animismul, ca trăsătură specifică a copilăriei.


86. Explicaţi în ce măsură mediul social influenţează dezvoltarea personalităţii. Exemplificaţi această corelaţie cu ajutorul unei personalităţi cunoscute din viaţa publică actuală ori din istorie.


87. Definiţi maturitatea ca etapă de dezvoltare a personalităţii. Detaliaţi felul în care această etapă se diferenţiază de alte etape de dezvoltare a personalităţii.


88. Discutaţi specificităţile de personalitate, de temperament şi de caracter ale bătrâneţii, ca stadiu de dezvoltare a omului.


89. Discutaţi specificităţile de personalitate, temperament şi de caracter ale adolescenţei, ca stadiu de dezvoltare a omului.


90. Definiţi şi explicaţi delimitările noţiunilor de individ, persoană şi personalitate.


91. Identificaţi în pasajul reprodus mai jos cel puţin trei mecanisme sau procese ale vieţii psihice, definiţi aceste aspecte şi prezentaţi rolul lor în comunicare.


„Pornind de la Nairobi am vizitat cu un mic Ford o rezervaţie mare de vânat. Pe o colină joasă din această savană întinsă ne aştepta un spectacol fără egal. Până la orizontul cel mai îndepărtat, am zărit turme imense de animale: gazele, antilope, antilope-gnu, zebre, porci mistreţi africani etc. Turmele se mişcau încet, păscând, clătinând din cap ... de abia ce se percepea sunetul melancolic al unei păsări de pradă; era calmul eternului început, era lumea, aşa cum a fost ea dintotdeauna, în starea de nefiinţă; căci până de curând nu fusese nimeni prezent care să ştie că era «această lume». M-am îndepărtat de însoţitorii mei, până ce au ieşit din câmpul meu vizual şi am avut sentimentul de a fi singur. Aşa că am fost primul om acolo care a înţeles că aceasta era lumea şi că el a creat-o cu adevărat abia în acea clipă prin faptul că ştia. Aici importanţa cosmică a conştiinţei mi se clarifică în mod copleşitor ... Omul, eu, a dat lumii abia în actul invizibil al creaţiei desăvârşirea, existenţa obiectivă ... omul este indispensabil pentru desăvârşirea creaţiei, ba mai mult, că el este de fapt cel de al doilea creator al lumii, abia el dă lumii fiinţa obiectivă, fără de care lumea s-ar derula spre un sfârşit nedefinit, neauzită, nevăzută, devorând în tăcere, născând, murind, tot dând din capete prin sute de milioane de ani, prin noaptea cea mai adâncă a nefiinţei. Abia conştiinţa omului a creat existenţa obiectivă şi sensul, şi astfel omul şi-a găsit locul indispensabil în marele proces al fiinţei.”

(C. G. Jung, Amintiri, vise, reflecţii, Bucureşti, Editura Humanitas, 1996).


92. Identificaţi în pasajul reprodus mai jos cel puţin trei mecanisme sau procese ale vieţii psihice, definiţi aceste aspecte şi prezentaţi rolul lor în comunicare.

„Dintre toate proastele dispoziţii de care oamenii vor să scape, mânia pare să fie cea mai intransigentă; T. a descoperit că Mânia este dispoziţia pe care oamenii reuşesc mai greu să o controleze. Într-adevăr, mânia este cea mai seducătoare atunci când este vorba despre emoţii negative; acel monolog interior de a-ţi da singur dreptate pe care îl umple mintea cu argumentele cele mai convingătoare pentru a-ţi revărsa furia. Spre deosebire de tristeţe, mânia dă energie, chiar o stare de euforie ... Un alt punct de vedere complet opus, o reacţie împotriva imaginii sumbre de până acum, susţine că mânia ar putea fi complet prevenită ... Dacă ne concentrăm prea mult asupra unui lucru care ne-a mâniat îi dăm apă la moară. În schimb, dacă încercăm să privim lucrurile şi din altă perspectivă, totul se calmează. T. a descoperit că regândirea unei situaţii în mod pozitiv este una dintre cele mai eficiente căi de a potoli mânia.”

(D. Goleman, Inteligenţa emoţională, Bucureşti, Editura Curtea Veche, 2001).


93. Identificaţi în pasajul reprodus mai jos cel puţin trei mecanisme sau procese ale vieţii psihice, definiţi aceste aspecte şi prezentaţi rolul lor în comunicare.


„Thomas îşi face multe reproşuri în legătură cu tatăl său: are sentimentul că l-a abandonat şi la trădat. Se gândeşte că, după divorţ, tatăl lui a răscumpărat un nou magazin, făcându-şi proiecte să lucreze împreună cu fiul său; glumea chiar, în legătură cu fiica negustorului vecin, care ar fi fost o soţie bună pentru Thomas, fuzionând astfel dintr-o lovitură cele două afaceri complementare ... În perioada aceea Thomas refuza categoric această soluţie, dorind să înveţe pentru a reuşi să devină inginer. Thomas va fi astfel primul născut care, pentru prima dată în familia tatălui după patru sau cinci generaţii, nu va continua tradiţia de a deveni negustor ca şi tatăl său.”

(D. Marcelli, E. Berthaut, Depresie şi tentative de suicid în adolescenţă , Iaşi, Editura Polirom, 2007).


94. Identificaţi în pasajul reprodus mai jos cel puţin trei mecanisme sau procese ale vieţii psihice, definiţi aceste aspecte şi prezentaţi rolul lor în comunicare.

„A şti să observi înseamnă a şti să-ţi utilizezi simţurile eficient, astfel încât să poţi să ţii cont de o mare cantitate de date pentru a evalua ceea ce observi. Persoanele care sunt capabile ca, prin miracol, să ghicească şi să-i înţeleagă pe alţii nu au nici un har la care alţii să nu poată ajunge; talentul lor constă în aptitudinea lor de a percepe. Există, bineînţeles, diferenţe de acuitate senzorială între indivizi, dar acestea nu reprezintă o condiţie suficientă pentru a explica o absenţă a utilizării informaţiilor rezultate din percepţia senzorială ... În multe cazuri avem tendinţa de a substitui prin cuvinte percepţiile senzoriale. Aceasta constituie un serios handicap, pentru că astfel, luăm o prea mare distanţă faţă de ceea ce percepem din mediul înconjurător. La un alt nivel, când ne distanţăm de informaţiile furnizate de simţurile noastre, nu mai avem încredere în ele şi, logic, ne pierdem intuiţia. Acest tip de conflict se întâlneşte adesea la persoanele care acţionează conform unui model impus, în loc să se încreadă în simţurile lor.”

(J. P. Jues, Caracterologia , Bucureşti, Editura Teora, 1998).


95. Identificaţi în pasajul reprodus mai jos cel puţin trei mecanisme sau procese ale vieţii psihice, definiţi aceste aspecte şi prezentaţi rolul lor în comunicare.


„Copilăria fără probleme a fost perturbată de un singur eveniment. Denisa şi părinţii săi îşi amintesc de problemele pe care aceasta le-a avut atunci când a mers într-o tabără de vacanţă la vârsta de opt ani. Ea îşi aduce aminte că a fost foarte speriată, că a plâns foarte mult atunci, că a stat adesea trează noaptea. După spusele părinţilor, a fost prima şi ultima separare dintre ei. Totuşi, Denisa în mod spontan mai adaugă o amintire personală...Se scula de mai multe ori în timpul nopţii şi îi căuta pe bunici pentru a putea să readoarmă, dar fără să le vorbească de teama sa de moarte.”

(D. Marcelli, E. Berthaut, Depresie şi tentative de suicid în adolescenţă , Iaşi, Editura Polirom, 2007)


96. Identificaţi în pasajul reprodus mai jos cel puţin trei mecanisme sau procese ale vieţii psihice, definiţi aceste aspecte şi prezentaţi rolul lor în comunicare.


„Brusc, m-am pomenit învăluit într-un nor de culoarea flăcărilor. O clipă m-am gândit la foc, la un incendiu undeva în apropiere, în marele oraş. Imediat după aceea m-a copleşit o senzaţie de exaltare, de uriaşă bucurie, însoţită sau urmată, peste o clipă, de o iluminare intelectuală imposibil de descris. Printre altele, am ajuns nu doar să cred, ci să şi văd, să înţeleg că Universul nu este format din materie moartă, ci, dimpotrivă, este prezenţă vie; am devenit conştient de viaţa eternă. Nu era o convingere că voi trăi veşnic, ci o conştientizare a faptului că aveam în clipa aceea viaţă veşnică; am înţeles că toţi oamenii sunt nemuritori, că ordinea cosmică este astfel orânduită încât, fără nici o îndoială, totul funcţionează perfect, spre binele fiecăruia; că principiul fundamental al lumii, al tuturor lumilor este ceea ce numim dragoste şi că fericirea fiecăruia dintre noi şi a tuturor este, în definitiv, un lucru cert.”

(K. Wilber, Fără graniţe. Abordări orientale şi occidentale ale dezvoltării personale , Bucureşti, Elena Francisc Publishing, 2006).


97. Identificaţi în pasajul reprodus mai jos cel puţin trei mecanisme sau procese ale vieţii psihice, definiţi aceste aspecte şi prezentaţi rolul lor în comunicare.


„Totuşi, mai există un proces ce caracterizează stabilirea unei identităţi. Ceva foarte simplu se petrece când răspunzi la întrebarea «Cine eşti tu?». Atunci când îţi descrii, explici sau pur şi simplu încerci să-ţi simţi sinele, nu faci decât să trasezi, conştient sau nu, o linie sau o graniţă mentală de-a lungul întregului tău câmp de experienţe trăite; tot ce se află în interiorul acelei graniţe este sinele, iar tot ce se află în afara sa este considerat «non-sine». ... Eşti om, nu scaun, şi ştii acest lucru, fiindcă, în mod conştient sau nu, trasezi o graniţă între oameni şi scaune, putând astfel să-ţi deosebeşti propria identitate de cea a scaunului.”

(K. Wilber, Fără graniţe. Abordări orientale şi occidentale ale dezvoltării personale , Bucureşti, Elena Francisc Publishing, 2006).


98. Identificaţi în pasajul reprodus mai jos cel puţin trei mecanisme sau procese ale vieţii psihice, definiţi aceste aspecte şi prezentaţi rolul lor în comunicare.


„Acele elemente din mediu, oameni sau obiecte, care ne afectează puternic, în loc să ne informeze sunt, de obicei, propriile noastre proiecţii. Acele aspecte care ne deranjează, ne stânjenesc sau ne irită, ori, la extrema cealaltă, care ne atrag sau ne obsedează, sunt de cele mai multe ori reflexii ale umbrei. Aşa cum sugerează un vechi proverb: «Am privit, am căutat şi un lucru-am înţeles: tot ce-am crezut că eşti tu şi numai tu eram de fapt, eu şi numai eu».”

(K. Wilber, Fără graniţe. Abordări orientale şi occidentale ale dezvoltării personale , Bucureşti, Elena Francisc Publishing, 2006).



99. Identificaţi în pasajul reprodus mai jos cel puţin trei mecanisme sau procese ale vieţii psihice, definiţi aceste aspecte şi prezentaţi rolul lor în comunicare.


„Neurologii ştiu că o explicaţie ştiinţifică adecvată a vieţii noastre interioare trebuie să fie mai mult decât un catalog de capacităţi mentale. Trebuie să explice şi erorile caracteristice, pe care fizicienii conştiinţei le ignoră: distorsiunile iluziilor, inventivitatea halucinaţiilor, capcana mirajelor, nesiguranţa memoriei, predispoziţia noastră spre bolile mentale şi apoplexie rar observate la alte animale. O explicaţie trebuie să fie compatibilă cu multe fapte puse în evidenţă de cercetarea creierului din ultima sută de ani – cu ceea ce ştim despre conştiinţă din studiile asupra somnului, atacurilor cerebrale şi bolilor mentale. Avem astfel numeroase mijloace de respingere a unor idei altminteri atrăgătoare; şi am auzit o grămadă în treizeci de ani de cercetare a creierului.”


(W. H. Calvin, Cum gândeşte creierul , Bucureşti, Editura Humanitas, 1996).


100. Identificaţi în pasajul reprodus mai jos cel puţin trei mecanisme sau procese ale vieţii psihice, definiţi aceste aspecte şi prezentaţi rolul lor în comunicare.


„Solitudinea nu survine din faptul că nu avem oameni în jurul nostru, ci mai degrabă din cauză că nu le putem comunica lucruri care nouă ni se par importante, sau din cauză că socotim valabile gânduri care celorlalţi li se par improbabile. Solitudinea mea a început odată cu experienţa viselor mele precoce şi şi-a atins apogeul pe vremea când lucram la problema inconştientului. Când cineva ştie mai multe decât ceilalţi, devine singuratic. Singurătatea nu este însă necesarmente opusă comunităţii, căci nimeni nu simte comunitatea mai profund decât o simte singuraticul, şi comunitatea înfloreşte numai acolo unde fiecare singuratic îşi aminteşte de specificul său şi nu se identifică deci cu ceilalţi.”

(C. G. Jung, Amintiri, vise, reflecţii . Bucur eşti, Editura Humanitas, 1996).

Definitivat - Sfaturi pentru Nota 10

Teste Rezolvate + Metodologie pentru examenul de Definitivat


DEFINITIVAT - modele de Teste. ATENTIE la modificarile aparute in legislatie si metodologie:
  • teste rezolvate + explicatiile detaliate
  • metodica pentru punctaj maxim
  • exemple utile si ghiduri practice

...Vezi AICI noile Teste rezolvate <<


Ti-a placut acest articol?
Distribuie-l pe Facebook sau trimite-l pe WhatsApp altor parinti sau profesori!

0 comentarii
Fii primul care comenteaza
Urmareste-ne pe Google News
Va place acest articol ?
Dati o nota de la 1 la 5 !
Rating:
Nota: 5 din 1 voturi
Citeste mai multe articole pe aceeasi tema:

subiecte admitere psihologie 2008


x

Lasa un raspuns




Teste Rezolvate pentru Evaluarea Nationala Clasa a II-a, Clasa a IV-a, Clasa a VI-a si (mai ales) Clasa a VIII-a
Va oferim GRATUIT Raportul Special
Teste Rezolvate pentru Evaluarea Nationala Clasa a II-a, Clasa a IV-a, Clasa a VI-a si (mai ales) Clasa a VIII-a

Primiti zilnic pe e-mail, ultimele stiri si subiecte din invatamant.

Aboneaza-te la Newsletterul GRATUIT si fii informat!
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentului UE 679/2016
eNews Portal INVATAMANT
Teste Rezolvate pentru Evaluarea Nationala Clasa a II-a, Clasa a IV-a, Clasa a VI-a si (mai ales) Clasa a VIII-a
Descarca GRATUIT
Raportul Special

Teste Rezolvate pentru Evaluarea Nationala Clasa a II-a, Clasa a IV-a, Clasa a VI-a si (mai ales) Clasa a VIII-a
 
Completeaza adresa de email la care vrei sa primesti Raportul Gratuit



Teste Rezolvate pentru Evaluarea Nationala Clasa a II-a, Clasa a IV-a, Clasa a VI-a si (mai ales) Clasa a VIII-a
Va oferim GRATUIT Raportul Special
Teste Rezolvate pentru Evaluarea Nationala Clasa a II-a, Clasa a IV-a, Clasa a VI-a si (mai ales) Clasa a VIII-a


Primiti zilnic pe e-mail, ultimele stiri si subiecte din invatamant.

Aboneaza-te la Newsletterul GRATUIT si fii informat!
Da, doresc să descarc GRATUIT cadoul si să primesc informaţii despre produsele, serviciile, evenimentele etc. oferite de Rentrop & Straton
Termeni si conditii de utilizare a site-ului Nota de informare
Teste Rezolvate pentru Evaluarea Nationala Clasa a II-a, Clasa a IV-a, Clasa a VI-a si (mai ales) Clasa a VIII-a
Iti oferim GRATUIT Raportul Special

Teste Rezolvate pentru Evaluarea Nationala Clasa a II-a, Clasa a IV-a, Clasa a VI-a si (mai ales) Clasa a VIII-a

 
Citeste GRATUIT toate informatiile despre CE, CAND si CUM sa inveti. Program si Sfaturi din invatamantul primar, gimnazial si liceal.

Adauga mai jos adresa ta de email si primesti Raportul Gratuit
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
Atentie: veti primi in fiecare zi un newsletter gratuit cu ultimele noutati din invatamantul gimnazial si liceal!
x
//