Scrisoarea unui adolescent: "Ce am sa fac eu in viata? Ce facultate, ce slujba, ce viitor ma asteapta?"
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
Denisa ne-a scris despre ce simte si ce gandeste un adolescent aflat la vremea intrebarilor majore legate de viitorul sau. Ce urmeaza sa faca in viata? Incotro sa se indrepte cu scoala, ce cariera sau ce slujba sa-si aleaga? Sa se pregateasca de sacrificii si de compromisuri? Sa caute sfaturi si indrumare la profesori sau la colegi? Cititi mai jos scrisoarea Denisei.
Desi, surprinzator, m-au pasionat intotdeauna biologia si chimia, am constatat ca aflate la poluri opuse literatura si medicina se aseamana chiar foarte mult. Ambele imi pot oferi imprevizibilul de care am nevoie, eu fiind o fire mereu dornica de noutati, ceva care sa ma energizeze in mod constat, sa ma faca sa tresar si sa ma puna la incercare, pentru o noua provocare. Literatura nu a insemnat tocit, asa cum multi tineri o considera, a insemnat creatie, libertate de ganduri, curajul de a cadea de acord cu una din parerile contrare, care iti vin concomitent in minte, si eroismul de a- ti asuma o parere, cu care insa trebuie sa evidentiezi sensuri profunde…si sa nu uitam de provocarea de a gasi sensuri pana si in cele mai banale sau intortocheate poezii/texte. Daca inlocuim ultimele cuvinte ("poezii/texte") cu "cazuri medicale" am putea descrie cariera de medic. Asa ca medicina si literatura, cel putin pentru mine, nu sunt foarte deosebite, cum par a fi la o prima vedere.
Economiseste timp si energie cu cele mai bune modele de proiecte didactice.
✅ Modele clare, corecte si usor de adaptat
✅ Elimina lipsa resurselor si dificultatile in redactare
✅ Acoperire completa pentru toate cerintele examenelor si inspectiilor
Ghidul perfect pentru succesul tau profesional!
...Vezi AICI detalii complete <<
Redactia Portal Invatamant este formata dintr-o echipa de profesionisti in domeniul educational, colectiv care va ofera zilnic noutati din invatamant, modele de subiecte pentru examene si sfaturi pentru scoala.
Cosmin
Buna Denisa!
Intai lasa-ma sa te felicit pentru modul in care, cel putin teoretic, ai iesit din dilema existentiala de a-ti alege un drum in viata. Intr-adevar, a-ti alege o cariera si a lua deciziile importante nu implica sacrificii, ci mai degraba o alegere pe care o faci cu inima. Pentru ca, vezi tu, cele doua notiuni, "inima" si "ratiune", ar putea parea antagoniste la o privire mai superficiala, dar, adevarul e ca noi facem intotdeauna marile alegeri cu inima si ne folosim de ratiune pentru a duce aceste alegeri la indeplinire.
Pe cale de consecinta, acel "trebuie" de care iti spunea bunica nu exista cu adevarat. Sa ma explic. Sa luam un exemplu banal din viata de zi cu zi: "Eu ma trezesc dimineata si ma duc la serviciu, desi nu imi place intotdeauna si nu am intotdeauna chef. Dar o fac pentru ca trebuie." Gresit. Modul in care se pune problema este: "Eu ma trezesc dimineata si ma duc la serviciu pentru ca imi doresc sa am bani, pentru ca aleg sa am din ce trai si cu ce ii ajuta pe cei apropiati mie. Eu fac asta pentru ca imi doresc sa fiu util societatii, sa dau ceva din mine celorlalti, sa ii ajut sa duca o viata mai buna , mai calitativa si mai usoara. Este alegerea mea" Dupa cum bine vezi, cuvantul "trebuie" nu-si gaseste locul aici. De fapt, daca te gandesti bine, in viata nu "trebuie" nimic. Eu aleg, imi doresc sa fac un anume lucru.
Iti doresc o viata frumoasa in continuare. Alege cu inima, fa ceea ce te face fericita, nu ceea ce trebuie sa faci. Incearca sa vezi intotdeauna propria alegere din spatele fiecarui "trebuie". Cauta sa tinzi intotdeauna spre a fi mai buna in orice domeniu si spre a te perfectiona, evolua si cizela in fiecare aspect al vietii. Nu uita insa niciodata de lectia umilintei- care trebuie sa fie cu atat mai prezenta cu cat mai sus vei urca pe scara vietii, a societatii sau a cunoasteriii. Pentru ca dezvoltarea personala e un proces nesfarsit in care, cu cat avansezi mai mult, cu atat iti dai seama ca stii mai putin.
Numai ganduri bune!
Cosmin
Buna Denisa!
Intai lasa-ma sa te felicit pentru modul in care, cel putin teoretic, ai iesit din dilema existentiala de a-ti alege un drum in viata. Intr-adevar, a-ti alege o cariera si a lua deciziile importante nu implica sacrificii, ci mai degraba o alegere pe care o faci cu inima. Pentru ca, vezi tu, cele doua notiuni, "inima" si "ratiune", ar putea parea antagoniste la o privire mai superficiala, dar, adevarul e ca noi facem intotdeauna marile alegeri cu inima si ne folosim de ratiune pentru a duce aceste alegeri la indeplinire.
Pe cale de consecinta, acel "trebuie" de care iti spunea bunica nu exista cu adevarat. Sa ma explic. Sa luam un exemplu banal din viata de zi cu zi: "Eu ma trezesc dimineata si ma duc la serviciu, desi nu imi place intotdeauna si nu am intotdeauna chef. Dar o fac pentru ca trebuie." Gresit. Modul in care se pune problema este: "Eu ma trezesc dimineata si ma duc la serviciu pentru ca imi doresc sa am bani, pentru ca aleg sa am din ce trai si cu ce ii ajuta pe cei apropiati mie. Eu fac asta pentru ca imi doresc sa fiu util societatii, sa dau ceva din mine celorlalti, sa ii ajut sa duca o viata mai buna , mai calitativa si mai usoara. Este alegerea mea" Dupa cum bine vezi, cuvantul "trebuie" nu-si gaseste locul aici. De fapt, daca te gandesti bine, in viata nu "trebuie" nimic. Eu aleg, imi doresc sa fac un anume lucru.
Iti doresc o viata frumoasa in continuare. Alege cu inima, fa ceea ce te face fericita, nu ceea ce trebuie sa faci. Incearca sa vezi intotdeauna propria alegere din spatele fiecarui "trebuie". Cauta sa tinzi intotdeauna spre a fi mai buna in orice domeniu si spre a te perfectiona, evolua si cizela in fiecare aspect al vietii. Nu uita insa niciodata de lectia umilintei- care trebuie sa fie cu atat mai prezenta cu cat mai sus vei urca pe scara vietii, a societatii sau a cunoasteriii. Pentru ca dezvoltarea personala e un proces nesfarsit in care, cu cat avansezi mai mult, cu atat iti dai seama ca stii mai putin.
Numai ganduri bune!
Marius
Salut. Sunt un caz fericit care imbina utilul cu placutul. As vrea sa ii sfatuiesc pe cei tineri care au de ales ce cale sa urmeze sa faca la fel. Sa vada finalul la ceea ce vor sa faca. Nu doar sa plece de acasa pentru viata de studentie. Placerea de a munci ceva din pacate trece si prin stomac. Doar ca sa faci ceva din pasiune, nu cred ca e de ajuns. Ai sa ajungi sa-ti schimbi job-ul din motive financiare si ai s-o iei iar de la capat cu facultati si studii pe la 30 si de ani sau chiar mai mult. ECHILIBRU in toate. Sigur fiecare are mai multe pasiuni si placeri, nu numai o optiune, sper si cred eu. Mult succes
Kovacs Zoltan
Am anceput să citesc cu interes, dar m-am pierdut pe traseu...
Generația mea, care o fi ea, decrețeii mai simplu , nu aveam de ales. Școală și facultate, sau armată lungă băieții , și un loc oarecare de muncă.Inițiativa, originalitatea, pasiunea se lovea 1% cu opțiunile. Majoritatea admiterilor erau pe toceală.
Dacă era după pasiuni, făceam specializarea de imagine de film și televiziune. A urmat o admitere ratată cu brio la medicină, și calea de mai sus:angajare, armată, angajare. Locuri de muncă.Revoluție, dezorientare, etc.
Sincer, doar după mulți ani am ajuns să pot să mai fac pasiuni, dar mai mult...voluntar.
Ceea ce a fost bine sau rău , am constatat doar postum.
Înainte a fost un lung șir de ?must?- trebuie.
si (mai ales)
clasa a VIII a
evaluarea copiilor tăi