"Cred ca scoala, pe de o parte, ar trebui sa dea fiecaruia cat cere si cat poate el sa duca si personalizarea educatiei este, dupa opinia mea, aproape egal ca principiu cu accesul egal la educatie. Noi trebuie sa ne gandim la cum putem sa ducem educatia spre persoana, cum putem sa vorbim de o educatie personalizata si cred ca putem sa facem lucrul acesta utilizand tehnologiile moderne".
"Cred ca in acest moment putem sa raspundem mai bine (...) la aceasta idee formidabila, la cum putem avea acces egal la educatie folosind aceste tehnologii extrem de ieftine care ne-au invadat viata, vrem sau nu vrem", a declarat luni Andronescu, la dezbaterea "Acces egal la educatie", organizata de Fundatia Stanga Democratica si Friedrich Ebert Stiftung.
In opinia acesteia, unul dintre motivele pentru care nu se reuseste oferirea unui acces egal la educatie il reprezinta saracia. "Un acces egal la educatie este o tinta, pe care, din pacate, n-am reusit s-o atingem decat intr-o foarte mica masura. De ce o atingem asa de greu? Una dintre cauze este saracia. Din start, de la nastere, n-avem un acces egal la educatie in primii ani de viata. (...) Poate ca, daca vom reusi sa institutionalizam educatia de la varste foarte mici, ar putea sa fie o diminuare a acestor discrepante. Apoi vorbim despre sistemul romanesc de invatamant si n-avem cum sa nu recunoastem ca are un deficit extraordinar de mare de imagine. Practic, din partea celor scoliti, indiferent care este nivelul, si din partea parintilor exista o neincredere pe care foarte greu incercam sa o remontam in fiecare institutie si incercam sa contracaram acest deficit urias de imagine", a mai spus Andronescu.
Rectorul Universitatii Politehnica, Mihnea Costoiu, considera, la randul sau, ca saracia este un element care impiedica accesul efectiv la educatie si a aratat ca tinerii trebuie sustinuti. "Vorbim de oameni care vin din categorii diferite (...), oameni care au nevoie, dincolo de sprijinirea prezentei efective la scoala, au nevoie de mai mult. Accesul este permis, insa mentinerea in interiorul universitatilor este mai complicata daca nu exista masuri adaptate oamenilor care au nevoi diferite si probleme diferite", a spus Mihnea Costoiu.
Potrivit unor date EuroStat, prezentate de Friedrich Ebert Stiftung, Romania se confrunta cu una dintre cele mai mari rate de parasire timpurie a scolii din Uniunea Europeana - 19,1% la nivelul anului 2015, tendinta fiind de crestere, in timp ce media europeana se afla in scadere si se plaseaza in jurul a 11%. "Cateva grupuri sunt supuse unui risc ridicat de parasire timpurie a scolii, printre care copii si tineri care se vor incadra in grupa de varsta 18 - 24 de ani in 2020, copii si tineri din familii cu statut socio-economic scazut (sarace), copii si tineri din zonele rurale si copii si tineri romi si alte grupuri marginalizate sau subreprezentate", se arata intr-un document al Fundatiei.
In acelasi timp, serviciile de ingrijire in crese a copiilor cu varsta 0 - 3 ani sunt relativ rare, numai 2% dintre copiii din aceasta categorie fiind inscrisi in aceasta forma de invatamant, conform Strategiei PTS - Parasirea Timpurie a Scolii 2015 - 2020.