Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie

Definitivat 2020. Model de test si rezolvari la Limba si Literatura Romana

de portalInvatamant.ro la 13 Feb. 2020
1 comentarii

Definitivat 2020. Model de test si rezolvari la Limba si Literatura Romana13Feb.2020

Examenul de definitivat 2020 are loc pe 22 iulie, iar profesorii au nevoie de o pregatire intensa. Va prezentam un model de subiecte, impreuna cu rezolvarile aferente, pentru examenul scris de definitivare in invatamant 2020.

 

Varianta pentru examenul de DEFINITIVARE
 
SUBIECTUL I (60 de puncte) 
 
A. Redactati un eseu de 600-900 de cuvinte, in care sa motivati, formuland doua argumente, apartenenta la un curent cultural/literar sau la o orientare/miscare culturala/literara a unui text poetic apartinand lui Mihai Eminescu, valorificand doua referinte critice sau de istorie literara.
 
B. Prezentati atributul substantival. 
 
In elaborarea raspunsului veti avea in vedere:
 
– mentionarea unei trasaturi definitorii a atributului substantival;
– ilustrarea, cu cate un exemplu, a patru atribute substantivale diferite;
– exemplificarea, prin cate un enunt, a doua tipuri de regenti ai atributului substantival;
– precizarea a doua aspecte legate de topica atributului substantival.
 
C. Cititi urmatorul text:
 
Inainte de pranz, Egor afla ca Sanda este bolnava. Nu va putea veni astazi la masa. isi ceru voie sa o vada numai pentru cateva minute. Cu acest prilej, isi va putea scuza si plecarea. ii va fi usor sa-i spuna ca nu mai indrazneste sa ramana, acum, cand si ea si d-na Moscu sunt bolnave.
 
Dar ce s-a intamplat? intreba el, incercand sa para degajat, intrand in odaia Sandei.
 
Fata il privi trista, luptandu-se multa vreme cu un zambet care nu voia sa infloreasca. ii arata din ochi un scaun. Era singura si Egor se simti oarecum intimidat. Stapanea in odaie un miros feminin, prea intim, prea cald. Mirosea a sange.
– Nu ma simt deloc bine, sopti Sanda. Ieri seara am avut ameteli, dureri de cap si, iata, acum nu ma pot ridica din pat...
Il privi din adancul ochilor, cu dragoste si cu spaima in acelasi timp. Narile ii tremurau. Tamplele ii erau foarte palide.
...Nu mai am deloc putere in mine, adauga ea. Uite, obosesc vorbind...
Egor se apropie alarmat de pat si ii apuca mana.
– Dar nu trebuie sa te obosesti, incepu el cautand un ton voios si stenic. Probabil ca ai racit, ai o migrena care te-a extenuat. Ma gandeam tocmai...
Voia sa spuna: „ma gandeam tocmai ca noi, musafirii, te obosim din cale-afara, si ca ar trebui sa plecam”.
Dar fata incepu deodata sa planga, plecandu-si capul.
– Sa nu ma lasi, Egor, sopti ea infierbantat, sa nu ma lasi singura. Numai tu ma poti scapa in casa asta...
Il tutuia pentru intaia oara. Egor simti un val cald de sange lovindu-i obrajii. Neliniste, fericire, rusine de lasitatea lui?
– Nu-ti fie teama, Sanda, sopti el, apropiindu-si capul. Nu se va intampla nimic. Eu sunt aici, langa tine si nu ti se va intampla nimic...
– Ah, de ce nu pot sa-ti spun...
 
Mircea Eliade, Domnisoara Christina
 
 
Scrieti raspunsul pentru fiecare dintre cerintele de mai jos.
1. Numiti o functie a comunicarii identificata in textul dat, prezentand rolul ei in fragment. 2 puncte
2. Transcrieti un cuvant care sa contina vocale in hiat si un cuvant care sa contina diftong din urmatoarea secventa: Voia sa spuna: „ma gandeam tocmai ca noi, musafirii, te obosim din cale-afara, si ca ar trebui sa plecam”. Dar fata incepu deodata sa planga, plecandu-si capul. 2 puncte
3. Explicati modul de formare a fiecaruia dintre urmatoarele cuvinte: infloreasca, asta. 2 puncte
4. Motivati utilizarea virgulei in secventa: – Ah, de ce nu pot sa-ti spun... 2 puncte
5. Precizati ce parte de vorbire este fiecare din cuvintele subliniate Probabil ca ai racit, ai o migrena
care te-a extenuat. 2 puncte
6. Exemplificati prin enunturi doua valori morfologice ale cuvantului noi, precizandu-le. 2 puncte
7. Mentionati functia sintactica a cuvintelor subliniate din secventa: ii va fi usor sa-i spuna ca nu mai indrazneste sa ramana, acum, cand si ea si d-na Moscu sunt bolnave. 2 puncte
8. Prezentati, in 50-70 de cuvinte, rolul verbelor la modul indicativ, timpul prezent in textul dat.
2 puncte
9. Transcrieti doua propozitii subordonate diferite din fraza urmatoare, precizand felul acestora: ii va fi usor sa-i spuna ca nu mai indrazneste sa ramana, acum, cand si ea si d-na Moscu sunt bolnave. 2 puncte
10. Comentati, in 60-100 de cuvinte, urmatoarea secventa din text:
Egor simti un val cald de sange lovindu-i obrajii. Neliniste, fericire, rusine de lasitatea lui?
–Nu-ti fie teama, Sanda, sopti el, apropiindu-si capul. Nu se va intampla nimic. Eu sunt aici, langa tine si nu ti se va intampla nimic... 2 puncte
 
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
 
Alegeti una dintre urmatoarele secvente din programele scolare in vigoare:
 
3. Redactarea textului scris de diverse tipuri
 
 
 
4. Argumentarea orala sau în scris a unor opinii în diverse situatii de comunicare
 
 
Programe scolare, ciclul superior al liceului, Limba si literatura romana pentru clasa a XI-a, aprobate prin Ordin al ministrului nr. 3.252/13.02.2006
 
Prezentati, pe baza secventei alese, modul in care se formeaza/dezvolta competenta specifica.

In prezentarea demersului didactic veti avea in vedere urmatoarele aspecte:
 
– prezentarea unui element de continut asociat competentei specifice date; 4 puncte
– explicarea relatiei dintre competenta specifica data si elementul de continut ales; 4 puncte
– detalierea unei activitati de invatare, relevante pentru formarea/dezvoltarea competentei specifice
date; 4 puncte
– elaborarea a doi itemi de tip diferit (obiectivi/semiobiectivi/subiectivi) pentru evaluarea modului in
care s-a format/dezvoltat competenta specifica data. 4 puncte
 
Nota! Se acorda 14 puncte pentru redactare (utilizarea limbii literare si a limbajului de specialitate, organizarea ideilor in scris, ortografie, punctuatie).


REZOLVARI

SUBIECTUL I
 
Romantismul este curentul literar care a aparut in Europa la sfarsitul secolului al XVIII-lea. El s-a
manifestat la inceput in Anglia, apoi in Germania si in Franta. Treptat, el a cuprins intreaga Europa.
Romantismul s-a nascut ca o reactie impotriva rigorilor clasice si, totodata, impotriva rationalismului
neingradit. Curentul promoveaza manifestarea neingradita a fanteziei, originalitatii si a sinceritatii sufletesti.
 
Literatura romana a cunoscut trei faze de manifestare a romantismului: preromantismul, in lirica
pasoptista, romantismul propriu-zis, reprezentat de opera eminesciana si de o prelungire a sa, doar in
operele unor poeti.
 
Despre Mihai Eminescu, Titu Maiorescu spunea ca este „poet in toata puterea cuvantului”. De aceea,
l-a promovat in cadrul cenaclului „Junimea” prin intermediul revistei „Convorbiri literare”. Poetul a
abordat in opera lui toate cele trei genuri literare si a reusit sa reprezinte un univers imaginar foarte vast
si original, in acelasi timp imbinand teme si motive romantice cu elemente autohtone apartinand specificului national. Sub ingrijirea atenta a lui Titu Maiorescu, in 1883, apare singurul volum antum al lui Mihai Eminescu, intitulat „Poesii”.
 
Poezia „Floare albastra” a fost creata in perioada studiilor la Viena si Berlin si a fost publicata in revista „Convorbiri literare”, pe 1 aprilie 1873.
 
Poezia este, ca specie literara, o idila in care este prezentata, in forma optimista sau idealizata, viata si dragostea, intr-un cadu rustic. Exista intre trairile interioare ale protagonistilor si tablourile de natura prezentate o deplina concordanta, ceea ce ii confera poeziei un caracter de pastel.
 
Titlul poeziei reprezinta un motiv literar universal. in poezia lirica a lui Novalis, „floarea albastra”
semnifica implinirea iubirii intr-o lume ideala care precede moartea. in opera poetului italian Leopardi, simbolul se identifica cu frumusetea si cu puritatea idealului de iubire. si la Eminescu, „floarea” reprezinta viata, gingasia, puritatea care se identifica cu idealul feminin, iar epitetul cromatic „albastra” sugereaza spatiul infinit, cerul si marea, care proiecteaza sentimentul in eternitate. De asemenea, Perpessicius explica semnificatia titlului poeziei: „Titlul, imprumutat din terminologia liricii germane si indeosebi din Heinrich von Ofterdingen de Novalis, e simbolul idealului inaccesibil”.
 
Poezia este alcatuita din paisprezece catrene organizate in patru secvente lirice: reprosul iubitei, cugetarea eului liric, chemarea la iubire initiata de prezenta feminina si meditatia finala a eului liric.
 
Totodata, textul poetic contine doua planuri, in conturarea carora este utilizata lirica mastilor. Pe de o parte, indragostitul reprezinta omul de geniu care provine din sfere inalte, ale cunosterii, iar pe de alta parte, iubita, prezenta feminina, intruchipeaza planul uman-terestru, lumea comuna. Incompatibilitatea celor doua planuri este o sursa a neimplinirii sufletesti, exprimata printr-o meditatie profunda asupra existentei.
 
Primele trei strofe alcatuiesc prima secventa lirica. Ea debuteaza cu o interogatie retorica prin care prezenta feminina ii adreseaza eului liric un repros: „Iar te-ai cufundat in stele/si-n nori si-n ceruri nalte?”. Incipitul surprinde planul superior al omului superior incluzand cateva referiri la cultura omenirii, la cunoastere, la geneza universului si la creatie: „campiile asire”, „intunecata mare”, „piramidele-nvechite”. Gandirea geniului este una abstracta, ea ramanand o taina pentru omul comun.
 
Acesta sesizeaza diferenta dintre cele doua planuri carora le apartin cei doi indragostiti si isi exprima dorinta de a se sacrifica, de a parasi sfera inalta si de a se integra lumii terestre, limitate, pentru a se implini sufleteste: „Nu cata in departare/Fericirea ta, iubite!”.
 
Cea de-a doua secventa, corespunzatoare strofei a patra, reda atitudinea detasata a celui invocat, atitudine derivata din intuitia superioara a profundei incompatibilitati dintre cele doua planuri. 
 
Apropierea sufleteasca dintre cei doi indragostiti este accentuata de folosirea diminutivului „mititica” si de folosirea adverbului de mod „dulce”: „Dulce netezindu-mi parul”.
 
Interjectia „ah!” urmata de constatarea „ea spuse adevarul” accentueaza diferenta dintre cele doua planuri: etern/perisabil, abstract/concret, planul superior al geniului/planul comun al iubitei. Raspunsul, formulat intr-o nota sagalnica, semnifica incapacitatea lui de a fi fericit in plan terestru: „Eu am ras, n-am zis nimica”.
 
Ultima secventa lirica cuprinde opt strofe. Ea include monologul prezentei feminine alcatuit ca o
chemare la iubire. Pentru cel care coboara din sferele cunoasterii, cadrul natural romantic e ca o tentatie, reprezentand o inaltare de factura spirituala, amplificata de elemente simbolice: „codrul cu verdeata”, izvoarele „care plang in vale”, „stanca”, „prapastia mareata”, „ochi de padure”, „bolta cea senina”, „trestia cea lina”, „foi de mure”.
 
Scenariul iubirii proiectat in viitor se desfasoara conform unui ritual prestabilit. indragostitii se izoleaza pentru a trai cateva clipe de fericire ancorate in eternitate. Limbajul familiar indica apropierea sufleteasca dintre cei doi, fiind exprimat in maniera populara: „si mi-i spune-atunci povesti/si minciuni cu-a ta gurita,/Eu pe-un fir de romanita/Voi cerca de ma iubesti.”. Autoportretizarea iubitei enunta tentatia idealului de feminitate: „si de-a soarelui caldura/Voi fi rosie ca marul,/Mi-oi desface de-aur parul,/Sa-ti astup cu dansul gura”. Gesturile tandre contin revelatia unei iubiri pure, idealizate, iar intoarcerea spre casa, despartirea pecetluieste, prin sarutari, unirea spirituala a indragostitilor.
 
Cea de-a patra secventa lirica cuprinde ultimele doua strofe si monologul geniului, monolog care surprinde cugetari despre desertaciunea tentatiei fericirii prin iubire.
 
Versul „Ca un stalp eu stam in luna!” exprima izolarea geniului dar si capacitatea lui superioara de a uni, la nivel spiritual, planul terestru cu cel cosmic, reprezentat de astrul tutelar al noptii, luna. Exuberanta iubitei, dar si proiectarea geniului, din planul oniric in cel al realitatii crude, al incompatibilitatii dintre planuri reiese din exclamatia retorica „Ce frumoasa, ce nebuna/E albastra-mi, dulce floare!”. Iubirea pierduta genereaza suferinta care este insa rezolvata prin resemnare: „si te-ai dus, dulce minune,/ si-a murit iubirea noastra”. Prin simbolul iubirii eterne – „Floare-albastra! Floare-albastra!...” – este accentuata intensitatea cu care geniul percepe esecul erotic provocat de contrastul puternic dintre iluzie si realitate.
 
Ultimul vers al poeziei, „Totusi... este trist in lume!”, contine esenta meditatiei geniului asupra existentei umane, dominata de tristete si neimplinire a fiintei superioare, care isi cauta perechea ideala, spre a reface cuplul originar.
 
Procedeele romantice prezente in aceasta poezie sunt: manifestarea plenara a sentimentelor si fanteziei creatoare prin intermediul artei, preluarea motivului romantic al „florii albastre”, devenit laitmotiv al poeziei, prezentarea cadrului natural cu elemente specifice, problematica omului de geniu, interferenta speciilor literare idila si pastel, combinarea registrului stilistic popular cu cel cult.
 
La nivel prozodic remarcam faptul ca poezia respecta conventiile traditionale, avand masura de
sapte-opt silabe, rima imbratisata si ritmul trohaic. ingemanarea dintre visul de iubire si cugetarea detasata a geniului confera poeziei „Floare albastra” caracterul de sinteza al gandirii eminesciene.
 
B.
 
Atributul este partea secundara de propozitie care determina un substantiv sau un substitut al acestuia
(pronume ori numeral).
 
Atributul substantival se exprima printr-un substantiv propriu-zis sau provenit prin conversiune din
alte parti de vorbire ori prin numeral cu valoare substantivala.
 
Atributul substantival se imparte in:
– Atribut substantival genitival care sta in cazul genitiv: Rochia mamei este minunata.
– Atribut substantival prepozitional care sta in cazurile acuzativ, genitiv si dativ, precedate de prepozitii
sau locutiuni prepozitionale: Cartea de citire este interesanta. (substantiv in acuzativ)
– Atribut substantival apozitional, care aduce o explicatie, face o precizare si sta in toate cele cinci
cazuri: Elevul Popescu e harnic. (substantiv in nominativ)
– Atribut substantival in acuzativ sau dativ fara prepozitie: El este nepot Mariei. (substantiv in
dativ)
 
Atributul substantival determina:
– Substantiv: Elevul harnic invata.
– Numeral cardinal: Doi dintre ei au plecat.
 
 Atributul substantival genitival sta de obicei dupa cuvantul determinat dar, poate sa stea si inaintea
acestuia in limbajul poetic si in vorbirea populara.
Ex. carnetul elevului, al elevului carnet.
 
Atributul substantival apozitional sta de obicei dupa elementul determinat, foarte rar sta si inaintea
acestuia.
 
Ex. elevul Ionescu, „Lira de argint, Sihleanu” (Mihai Eminescu)
 
C.
1. in text apare functia emotiva. Ea este centrata pe emitator si are, ca intotdeauna, scopul de a transmite informatii despre acesta, de a-i evidentia starile afective sau reactiile sufletesti. in acest sens, epitetul „infierbantat” („sopti ea infierbantat”) alaturi de enumeratia redata in interogatia retorica „Neliniste, fericire, rusine de lasitatea lui?”) accentueaza starile si trairile prin care trec cele doua personaje: Sanda si Egor.
2. Vocale in hiat: trebui
Diftong: gandeam
3. infloreasca s-a format prin derivare de la cuvantul de baza „floare” cu prefixul „in-„ si sufixul
„-easca”;
asta s-a format prin schimbarea valorii gramaticale de la pronume demonstrativ in adjectiv pronominal
demonstrativ.
4. Virgula desparte interjectia „ah” de restul enuntului.
5. Probabil – adverb predicativ
ai – verb auxiliar
6. Pronume personal: Noi suntem foarte buni prieteni.
Adjectiv propriu-zis: Filmele noi sunt mai interesante.
7. ii – complement indirect;
bolnave – nume predicativ.
8. Verbul este nucleul comunicarii. in acest text epic predomina verbele la modul indicativ, timpul
prezent. Indicativul exprima, intotdeauna, o actiune reala, sigura, conferind impresia de certitudine. 
 
Utilizarea verbelor la timpul prezent („este”, „simt”, nu pot” etc.) de catre personaje, accentueaza momentul desfasurarii actiunii.
9. ca nu mai indrazneste – propozitie subordonata completiva directa; cand si ea si d-na Moscu sunt
bolnave – propozitie subordonata circumstantiala de timp.
10. Secventa reda emotiile lui Egor, emotii provocate de rugamintea Sandei, aceea de a o ajuta. Metafora care surprinde aceste trairi, „val cald de sange”, vine in completarea tabloului dezolant al camerei in care „mirosea a sange”. Egor incearca sa-si ascunda emotiile si incearca sa-i ofere Sandei spijinul moral de care are nevoie. in schimb, punctele de suspensie de la finalul secventei indica starea de incertitudine a personajului, incertitudine accentuata si de repetitia structurii „Nu se va intampla nimic.”; „nu ti se va intampla nimic...” .
 
SUBIECTUL al II-lea
 
Sugestii de rezolvare:
1. Pentru secventa din „Programe scolare de limba si literatura romana pentru clasele a V-a – a VIIIa”,
aprobate prin Ordin al ministrului nr. 5.097/09.09.2009, clasa a VII-a, se poate alege continutul:
Etapele scrierii. Relatarea unor experiente personale.
 
2. Pentru secventa din „Programe scolare, ciclul superior al liceului, Limba si literatura romana pentru
clasa a XI-a”, aprobate prin Ordin al ministrului nr. 3.252/13.02.2006, se poate alege continutul: Romania intre Orient si Occident (dezbatere).



Modelul de subiecte este extras din lucrarea Teste REZOLVATE de Limba si Literatura romana pentru reusita la examenul de DEFINITIVARE ...detalii si comenzi culegere aici >>

 

Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite prin WhatsApp si Email!

Va place acest articol ?
Dati o nota de la 1 la 5 !
Rating:
Nota: 5 din 1 voturi
Citeste mai multe articole pe aceeasi tema:

definitivat 2020modele de subiecte definitivat 2020model de test definitivat limba romana 2020culegere pregatire definitivat


x

Lasa un raspuns




Comentarii [1 comentariu]Adauga comentariul tau

13Feb.2020

Popescu Andreea 13 Feb. 2020 13:12:13

Pentru matematica nu exista un model oficial pt examenul de definitivare?
37 de Teste pentru Evaluarea Nationala si Bacalaureat 2020
Va oferim GRATUIT Raportul Special
37 de Teste pentru Evaluarea Nationala si Bacalaureat 2020

Primiti zilnic pe e-mail, ultimele stiri si subiecte din invatamant.

Aboneaza-te la Newsletterul GRATUIT si fii informat!
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentului UE 679/2016
eNews Portal INVATAMANT
37 de Teste pentru Evaluarea Nationala si Bacalaureat 2020
Descarca GRATUIT
Raportul Special

37 de Teste pentru Evaluarea Nationala si Bacalaureat 2020
 
Completeaza adresa de email la care vrei sa primesti Raportul Gratuit



37 de Teste pentru Evaluarea Nationala si Bacalaureat 2020
Va oferim GRATUIT Raportul Special
37 de Teste pentru Evaluarea Nationala si Bacalaureat 2020


Primiti zilnic pe e-mail, ultimele stiri si subiecte din invatamant.

Aboneaza-te la Newsletterul GRATUIT si fii informat!
Da, doresc să descarc GRATUIT cadoul si să primesc informaţii despre produsele, serviciile, evenimentele etc. oferite de Rentrop & Straton
Termeni si conditii de utilizare a site-ului Nota de informare
37 de Teste pentru Evaluarea Nationala si Bacalaureat 2020
Iti oferim GRATUIT Raportul Special

37 de Teste pentru Evaluarea Nationala si Bacalaureat 2020

 
Citeste GRATUIT toate informatiile despre CE, CAND si CUM sa inveti. Program si Sfaturi din invatamantul primar, gimnazial si liceal.

Adauga mai jos adresa ta de email si primesti Raportul Gratuit
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
Atentie: veti primi in fiecare zi un newsletter gratuit cu ultimele noutati din invatamantul gimnazial si liceal!
[x]