Planul-cadru pentru Gimnaziu propus de Consiliul Elevilor

Elevii solicita reorganizarea structurii anilor de studiu, prin mutarea clasei a IX-a la gimnaziu si introducerea unui master obligatoriu pentru cadrele didactice. O alte modificare ceruta de elevi consta in comasarea Fizicii, Chimiei si Biologiei in disciplina Stiintelor, materie care ar trebui sa aiba 3 ore pe saptamana.

O alta cerinta a elevilor se refera la inlocuirea unor materii precum Latina, Educatie economica, retoriza si dezbatere cu Etica aplica, Cultura si civilizatie greco-romana, iar disciplina religie este trecuta ca facultativa. Elevii mai cer abordarea transdisciplinara inca de la gimnaziu si cresterea orelor de sport la 3 pe saptamana.

Va prezentam propunerea de plan-cadru pentru gimnaziu a Consiliului National al Elevilor:



Comunicatul Consilului National al Elevilor:

Consiliul National al Elevilor adopta urmatoarea rezolutie:    

1. Consideram ca fiind nepotrivite propunerile de plan-cadru, avand in vedere faptul ca niciuna dintre acestea nu vine in intampinarea nevoilor si cerintelor actuale ale elevilor.

De asemenea, condamnam lipsa de viziune ce ar trebui fundamentata pe un studiu de fezabilitate si de impact generat privind conturarea profilul elevului absolvent al celor 10 clase de invatamant obligatoriu. In acest sens, planurile cadru ar trebui sa fie construite astfel incat, la sfarsitul traseului educational, elevii sa isi fi insusit valorile principiile si abilitatile necesare integrarii in societate si insertiei pe piata muncii sau continuarii traseului educational in sistemul liceal.

2. Se propune implementarea in regim de urgenta a unui program la nivel national de formare continua a cadrelor didactice astfel incat acestea sa poata implementa cu eficienta maxima curriculumul adaptat noilor planuri-cadru.
Consideram ca profesionalismul si inalta competenta pedagogica si teoretica a cadrelor didactice constituie premise sine-qua-non pentru implementarea noii reforme curriculare. De asemenea, suntem convinsi de faptul ca profesorii sunt actorii cu cea mai mare responsabilitate in sistemul de educatie, avand in vedere faptul ca acestia furnizeaza cunostintele si resursele de care elevii au nevoie pentru a-si insusi competente, valori si principii si, in acelasi timp, reprezinta modele de conduita morala si etica, fundamentale pentru construirea caracterului si personalitatii unui elev.

In acest sens, militam pentru aplicarea legii 1/2011 cu privire la sustinerea masteratului didactic pentru toate cadrele didactice din sistemul de invatamant si implementarea unui program national pentru formarea continua a cadrelor didactice care sa aiba statut obligatoriu.

3. Propunem reorganizarea structurii anilor de studiu, asa cum prevedea initial proiectul de lege a educatiei nationale, prin trecerea clasei a IX-a la gimnaziu astfel incat invatamantul obligatoriu de 10 clase sa fie format din cinci clase primare ( clasa zero, clasele I-IV) si cinci clase gimnaziale (clasele V-IX). La sfarsitul celor 10 ani de invatamant obligatoriu elevii sa sustina un test national care sa evalueze suma de competente dobandite in cadrul anilor de studiu. In acest sens, planul-cadru ar trebui sa aiba in vedere propunerea de includere a clasei a IX-a in cadrul invatamantului gimnazial. Astfel, propunem ca:

    evaluarea sa fie formata din mai multe probe pe parcursul mai multor zile
    evaluarea sa abordeze atat latura teoretica, cat si pe cea practica prin diferite etape ale procesului de evaluare
    in majoritatea cazurilor, acolo unde se poate, testele sa fie aplicate sub forma de grila, iar rezultate sa fie exprimate sub forma de nivel de competente, prezentate defalcat

4. Dupa cei 10 ani de invatamant obligatoriu elevii se pot angaja, avand varsta minima legala pentru a intra in campul muncii, ori se pot inscrie in invatamantul liceal, capatand mai multa maturitate si experienta astfel incat sa poata lua o decizie informata cu privire la traseul educational individual. De asemenea, invatamantul liceal: teoretic, tehnologic sau vocational ar trebui sa aiba o durata de 3 ani, in urma careia elevii acestia sa poata intra in campul muncii, obtinand calificarea sau continuand cu studiile universitare.
Mai mult decat atata, trebuie luat in considerare faptul ca din 2020, invatamantul devine obligatoriu pentru 13 clase. (0-XII)

 Incurajam parteneriatul intre institutiile de invatamant, A.J.O.F.M. si mediul antreprenorial in vederea eficientizarii tranzitiei de la scoala la viata activa.

5. Implementarea in regim de urgenta a unui program national pentru consilierea elevilor din invatamantul gimnazial si, totodata, cresterea numarului de consilieri psihopedagogici raportat la numarul de elevi. Propunem implementarea unor proiecte de infrastructura pentru crearea unor centre de consiliere psihopedagogica astfel incat incepand din clasa a V-a fiecare elev sa poata beneficia gratuit de consiliere. In acelasi timp, procesul educativ trebuie sa fie in stransa concordanta cu specificul fiecarui elev dar si cu traseul educational individual.

6. Incurajam abordarea transdisciplinara incepand cu invatamantul gimnazial, pentru a avea insusita aria de competente in vederea abordarii integrate.

7. Incurajam cresterea numarului de ore de sport la 3 ore pe saptamana. In acest sens, consideram vitala modificarea conceptuala a structurii orei de sport, avand in vedere caracterul vetust al desfasurarii acestora. Asadar, propunem ca elevii sa fie motivati sa intreprinda activitati sportive in centre specializate, sustinerea orelor fiind mai apoi dovedita. Avand in vedere dotarile proaste ale scolilor si inconvenienta orei de sport situate intre ore teoretice, costul ar trebui sa fie suportat intr-o masura oarecare de catre unitatile de invatamant.

Sursa: Consiliul National al Elevilor