Unii elevi nu reusesc sa faca diferenta clara intre particularitati si caracterizare, amesteca relatiile dintre personaje cu descrierea lor sau, cel mai des, omit cerinte esentiale - cum ar fi evidentierea a doua trasaturi prin pasaje concrete din text. Astfel, chiar daca au citit opera, notele scad dramatic.
De fapt, aici este marea problema a Subiectului III: multi elevi fac confuzii grave, nu stiu sa faca diferenta clara intre particularitati, caracterizare si relatia dintre personaje, sau, si mai grav, omit cerinte esentiale ale baremului.
In ajutorul acestor elevi a aparut
culegerea Bacalaureat. Personaje literare. Fise si modele de caracterizari. Teorie, scheme si eseuri - un ghid practic, realizat de un profesor cu peste 25 de ani de experienta in comisiile examenelor de Evaluare Nationala si Bacalaureat:
dna Oana Valeria Chelaru, profesoara de limba si literatura romana, doctor in filologie, autor si coautor la numeroase lucrari dedicate instruirii elevilor si pregatirii lor specifice pentru examene, profesor gradul didactic I, titular.
Culegerea elimina toate aceste potentiale confuzii. Ea explica impecabil notiunile esentiale legate de personajul literar, asigurand baza corecta de pornire in abordarea oricarui subiect.
...click AICI pentru detalii si Formular de comanda>>
In plus, include prezentarea personajelor din 11 opere literare (epice si dramatice), in conformitate cu cerintele examenului de Bacalaureat, acoperind toti autorii din programa scolara.
Atentie! Nu este o simpla lista de trasaturi de memorat. Este un adevarat manual de strategie care iti arata pas cu pas:
-
Cum sa recunosti tipul de personaj (principal, secundar, pozitiv, negativ etc.)
-
Cum sa construiesti o caracterizare completa, fara sa povestesti opera
-
La ce intrebari sa te gandesti cand analizezi un personaj
-
Cum sa analizezi relatiile dintre personaje si rolul lor in opera
Culegerea acopera 11 opere literare din programa actuala de Bacalaureat (de la Povestea lui Harap-Alb si Alexandru Lapusneanul, pana la Morometii, Enigma Otiliei si O suta de ani de zile la portile Orientului), astfel:
-
Basmul cult – Ion Creanga, 'Povestea lui Harap-Alb' (1877)
-
Nuvela istorica – Costache Negruzzi, 'Alexandru Lapusneanul' (1840)
-
Nuvela realista, psihologica – Ioan Slavici, 'Moara cu noroc' (1881)
-
Romanul realist, obiectiv, interbelic – Liviu Rebreanu, 'Ion' (1920)
-
Romanul subiectiv, de analiza psihologica, interbelic, modern – Camil Petrescu, 'Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi' (1930)
-
Romanul realist, balzacian, interbelic – George Calinescu, 'Enigma Otiliei' (1938)
-
Romanul traditional, interbelic – Mihail Sadoveanu, 'Baltagul' (1930)
-
Comedia – I.L.Caragiale, 'O scrisoare pierduta' (1884)
-
Romanul postbelic – Marin Preda, 'Morometii' (1955, 1967)
-
Teatrul postbelic – Marin Sorescu, 'Iona' (1968)
-
Roman publicat dupa 1980 – Ioan Grosan, 'O suta de ani de zile la portile Orientului'
Pentru fiecare personaj, schema de analiza pleaca de la urmatoarele intrebari:
-
Este personaj principal sau secundar? Pozitiv sau negativ?
-
In ce curent se poate incadra?
-
Care este rolul in opera?
-
La ce persoana se realizeaza naratiunea?
-
Ce spun celelalte personaje despre el? Dar naratorul?
-
Ce trasatura dominanta are?
-
Ce evenimente subliniaza trasatura dominanta?
-
Cum se comporta in momente-cheie?
-
Se schimba pe parcursul operei? Evolueaza sau e static?
-
Ce idei transmite prin comportamentul sau?
Rezultatul? Elevul nu mai memoreaza mecanic. Invata sa respecte exact cerintele, sa argumenteze corect, sa foloseasca exemple relevante si, per ansamblu, sa aiba o coerenta si o siguranta care sa faca o impresie deosebita si sa il ajute sa obtina punctajul maxim.
Extras din culegerea "Bacalaureat. Personaje literare"
Exemplu analiza:
Particularitati de constructie a unui personaj – Stefan Tipatescu (eseu)
Contextul aparitiei
Comedia „O scrisoare pierduta”, reprezentata pe scena in 1884 si inspirata din farsa electorala din anul 1883, este o comedie de moravuri, in care sunt satirizate aspecte ale societatii contemporane autorului intr-o maniera care se apropie de tehnicile teatrului modern.
Tema comediei o reprezinta satirizarea vietii social-politice dintr-un oras de provincie in circumstantele tensionate ale alegerii unui deputat, eveniment care antreneaza intr-un fel sau altul energiile si capacitatile celor angajati in lupta electorala.
Precizarea statutului social, psihologic, moral al personajului ales
Stefan Tipatescu este unul din personajele principale ale comediei de moravuri politice „O scrisoare pierduta”, de I.L. Caragiale. Este prefectul judetului, dar intruchipeaza, in acelasi timp, tipul donjuanului/ al junelui-prim.
Statutul social al personajului este prezentat direct de dramaturg in lista cu Persoanele de la inceputul piesei, in care ii prezinta functia si statutul social: „prefectul judetului”. Este unul dintre oamenii importanti din judet, invidiat si criticat de adversarii politici. Din punct de vedere moral, Tipatescu este un barbat tanar si prezentabil, inteligent, dar imoral, fiindca intretine relatii amoroase cu Zoe, sotia prietenului de familie, Zaharia Trahanache. Tipatescu apartine tipului politic, dar, spre deosebire de alte personaje din piesa, este un om instruit, care vorbeste corect, fara greseli gramaticale, iar imoralitatea lui se manifesta in planul vietii de familie. Stalp al puterii locale, alaturi de Trahanache, cu care e prieten pe baza multor interese comune, cei doi alcatuiesc un triunghi conjugal impreuna cu Zoe, sotia adulterina, fapt ce le consolideaza relatia politica. Sotul „incornorat” observa aceasta situatie cu naivitate: „Pentru mine, sa vie cineva sa banuiasca pe Joitica ori pe amicul Fanica, totuna e... E un om cu care nu traiesc de ieri, de alaltaieri, traiesc de opt ani, o jumatate de an dupa ce m-am insurat a doua oara. De opt ani traim impreuna ca fratii, si niciun minut n-am gasit la omul acesta macar atatica rau.” Sub aspect psihologic, Tipatescu este un om impulsiv, dar un indragostit sincer, care nu ezita sa-i propuna femeii iubite sa fuga impreuna, fara sa tina cont de prejudecati si scandaluri.
Evidentierea unei trasaturi a personajului ales, prin doua scene/secvente comentate
Stefan Tipatescu, june-prim, donjuan, dar si politician abil, este unul dintre personajele principale ale piesei. Principala lui trasatura de caracter este impulsivitatea, observatie facuta direct de Trahanache: „E iute! N-are cumpat. Aminteri bun baiat, destept, cu carte, dar iute, nu face pentru un prefect.” In fond, Tipatescu, de dragul unei femei, sacrifica o cariera promitatoare la Bucuresti, asa cum remarca acelasi Trahanache: „Credeti d-voastra ca ar fi ramas el prefect aici si nu s-ar fi dus director la Bucuresti, daca nu staruiam eu si Joitica... si la drept vorbind, Joitica a staruit mai mult...” si are momente cand subliniaza, fata de Farfuridi si Branzovenescu, sacrificiul facut: „cum sa nu ma iutesc, onorabile? Dumneavoastra veniti la mine acasa, la mine, care mi-am sacrificat cariera si am ramas la dvs. ca sa va organizez partidul”.
Orgolios, prefectul nu accepta sa fie santajat si ameninta cu bastonul pe Catavencu, desi incalca legea,poruncind politaiului sa-l aresteze si sa-i scotoceasca toata casa... [
Vezi AICI continuarea analizei]
Culegerea este potrivita atat pentru elevii de la profil uman, cat si pentru cei de la profil real!