ANALIZA: Ce se intampla daca profesorii vor avea statut de autoritate publica? Vor fi interzise meditatiile sau colaborari cu alte institutii?

Patrick Speranta – Consultant de specialitate al www.PortalInstitutiiPublice.ro a realizat pentru Portal Invatamant o analiza a situatiei legislative pe care va invitam sa o cititi mai jos. 

 

In Parlamentul Romaniei, mai exact in cadrul comisiilor de specialitate ale Senatului Romaniei,  se afla in dezbatere propunerea legislativa privind investirea personalului didactic de predare, de conducere, de indrumare si de control cu exercitiul autoritatii publice pe timpul si in legatura cu indeplinirea atributiilor de serviciu http://www.cdep.ro/pls/proiecte/docs/2016/cd299_16.pdf, care isi propune in principal, conform celor mentionate de initiator in cuprinsul expunerii de motive, sa consacre dreptul la securitate al personalului didactic. 

 

Astfel, prin masurile propuse de prezenta initiativa legislativa, se urmareste: 

 

    • investirea personalului didactic de predare, de conducere, de indrumare si control din invatamantul preuniversitar cu exercitiul autoritatii publice pe timpul si in legatura cu indeplinirea atributiilor de serviciu, in limita competentelor stabilite prin Statutul personalului din invatamant; 

    • acordarea acestei categorii de persoane a protectiei acordata de lege functiilor de autoritate publica, insa doar in ceea ce priveste exercitarea atributiilor specifice functiei, care presupune implicit protectie juridica adecvata pentru indeplinirea sarcinilor, dar si sprijin si implicare din partea autoritatilor, inclusiv a celor care au atributii in domeniul invatamantului, pentru asigurarea tratamentului, consideratiei si respectului cuvenit functiei, in raport cu importanta sociala si sarcinile specifice;

    • stabilirea unor sanctiuni mai aspre pentru savarsirea unor fapte ce sunt considerate infractiuni, cum ar fi:  intimidarea, lovirea sau alte violente, vatamarea corporala, lovirile sau vatamarile cauzatoare de moarte ori omorul savarsite impotriva unui persoane care ocupa o functie didactica de predare, de conducere sau de indrumare si control, aflata in exercitarea atributiilor de serviciu sau in legatura cu exercitarea acestor atributii. 

 

 

Intentia clara a acestei propuneri legislative este de a conferi personalului didactic acele atributii care ii pot asigura o mai buna protectie in fata eventualelor abuzuri savarsite de elevi sau pariti sau orice alta persoana impotriva profesorilor sau a mebrilor de familie ai acestora. 

Insa, odata cu acordarea acestei protectii pot interveni si o serie de neclaritati practice: devin astfel profesorii functionari publici? Le devin incidente si alte incompatibilitati specifice functiilor publice care presupun implicit exercitarea autoritatii publice? Afecteaza acest beneficiu timpul de lucru al cadrelor didactice? 

 

In opinia noastra, aceste neclaritati devin pertinente in situatia in care este binecunoscut faptul ca exercitarea prerogativelor de putere publica (care presupune investirea cu autoritate publica) este de natura functiei publice. Potrivit Codului administrativ, art. 5 lit. y), functia publica reprezinta ansamblul atributiilor si responsabilitatilor, stabilite in temeiul legii, in scopul exercitarii prerogativelor de putere publica de catre autoritatile si institutiile publice, care implica desfasurarea de:
 

    a) activitati de specialitate necesare realizarii prerogativelor constitutionale ale Parlamentului;

    b) activitati de specialitate necesare realizarii prerogativelor constitutionale ale Presedintelui Romaniei;

    c) activitati de avizare a proiectelor de acte normative in vederea sistematizarii, unificarii, coordonarii intregii legislatii si tinerea evidentei oficiale a legislatiei Romaniei;

    d) activitati de specialitate necesare realizarii politicii externe a statului;

    e) activitati de specialitate si de asigurare a suportului necesar apararii drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanei, a proprietatii private si publice, prevenirea si descoperirea infractiunilor, respectarea ordinii si linistii publice;

    f) activitati de specialitate necesare aplicarii regimului juridic al executarii pedepselor si masurilor privative de libertate pronuntate de instantele judecatoresti;

    g) activitati vamale;

    h) alte activitati cu caracter special care privesc exercitarea autoritatii publice in domenii de competenta exclusiva a statului, in temeiul si in executarea legilor si a celorlalte acte normative.

 

Asadar, aceasta noua categorie de activitati ar putea intra sub incidenta dispozitiilor lit.h) sus-mentionata, insa trebuie sa tinem cont totusi de faptul ca prezenta propunere legislativa NU isi propune sa schimbe natura juridica a functiilor didactice acestea fiind prin esenta functii contractuale, supuse unei legislatii speciale. 

 

Ceea ce poate starni discutii aprinse este si investirea cu exercitiul autoritatii publice DOAR pe perioada exercitarii atributiilor de serviciu sau in legatura cu exercitarea acestor atributii de catre personalul didactic.
 

Aducem aminte ca potrivit legislatiei speciale, programul de lucru al cadrelor didactice este stabilit prin raportare la programul normal de lucru. Astfel, la art. 262 din Legea educatiei nationale nr.1/2011 se prevede ca activitatea personalului didactic de predare se realizeaza intr-un interval de timp zilnic de 8 ore, respectiv 40 de ore pe saptamana, insa activitatea efectiv prestata este normata prin raportare la functie, tip de activitati didactice desfasurate si alte asemenea aspecte. 
 

Se ajunge astfel in situatia in care, un cadru didactic desfasoara potrivit normei sale activitati zilnice sub pragul generic prevazut de lege de 8 ore.
 

In aceasta situatie, daca o fapta considerata a fi infractiune este savarsita asupra unui cadru didactic ulterior indeplinirii de catre acesta a normei didactice, dar in timpul programului de lucru de 8 ore, intra sub incidenta prevederilor propunerii legislative sau nu poate fi considerata ca fiind savarsita pe perioada exercitarii atributiilor de serviciu sau in legatura cu exercitarea acestor atributii de catre personalul didactic? 
 

Va deveni foarte dificil de justificat si de dovedit in practica legatura de cauzalitate intre aceste elemente, astfel incat cadrele didactice sa beneficieze de protectia conferita de lege si sa fie atrasa in mod corespunzator raspunderea persoanelor ce se fac vinovate. 

 

In plus, serioase probleme pot aparea in situatia in care s-ar considera ca prin investirea cu exercitiul autoritatii publice aceasta categorie de personal, desi personal contractual, ar putea fi asimilata functionarilor publici devenind astfel incidente dispozitiile aplicabile acestora privind incompatibilitatile si confictul de interese. 

 

Atragem atentia ca intr-o asemenea ipoteza s-ar putea considera ca devin incidente dispozitiile art. 460 din Codul administrativ potrivit carora functionarilor publici li se aplica regimul incompatibilitatilor in exercitarea functiilor publice stabilit prin legislatia speciala privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice si a functiilor publice, care vizeaza faptul ca "Functionarii publici, functionarii publici parlamentari si functionarii publici cu statut special pot exercita functii sau activitati in domeniul didactic, al cercetarii stiintifice, al creatiei literar-artistice. Functionarii publici, functionarii publici parlamentari si functionarii publici cu statut special pot exercita functii in alte domenii de activitate din sectorul privat, care nu sunt in legatura directa sau indirecta cu atributiile exercitate ca functionar public, functionar public parlamentar sau functionar public cu statut special, potrivit fisei postului" (art.96 din Legea nr.161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei).

 

Se observa asadar ca o asemenea asimilare a functiilor didactice cu functiile publice ar conduce in mod automat si la instituirea imposibilitatii pentru aceasta categorie de personal sa desfasoare, in afara functiei pe care o detin, a unor activitati care au legatura directa sau indirecta cu atributiile de serviciu.  

 

In opinia noastra, o asemenea extindere si interpretare NU se sutine si nu ar putea fi acceptata, intrucat investirea cu exercitiul autoritatii publice a unei categorii de functii care isi desfasoara activitatea in conditiile unei legislatii speciale si in baza unor raporturi de munca reglementate special NU poate presupune automat transformarea regimului juridic si al naturii acstor functii. 
 

Pe cale de consecinta, in opinia noastra, prin masurile propuse prin prezenta propunere legisativa NU se schimba natura juridica a functiilor didactice contractuale, in lipsa unor prevederi legale expres, aceste functii neputand fi considerate functii publice in sensul Codului administrativ si a legidlatiei privind functia publica. 
 

De altfel, apreciem ca aceasta extindere nu poate fi retinuta cu privire la niciun aspect aplicabil functiilor publice, legiuitorul stabilind in mod expres in cuprinsul Codului adminsitrativ ce anume prevederi aplicabile functiei publice pot fi incidente si personalului contractual. in plus fata de aceste reglementari, apreciem ca prin adoptarea acestor masuri nu se aduc modificari implicite legislatiei in domeniul educatiei nationale si pe cale de consecinta nici modalitatii de derulare a activitatii cadrelor didactice. 

 

La aplicarea unui act normativ (in situatia in care acesta va produce efecte juridice prin intrarea in vigoare, ulterior publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I) trebuie totusi sa nu se ignore intentia legiuitorului, mai ales in situatia in care aceasta este exprimata ca atare in cuprinsul Expunerii de motive. 

 

Ramane de analizat decizia plenului Senatului Romaniei si modul in care aceste masuri propuse vor ajunge sa fie puse in practica si interpretate de reprezentantii Agentiei Nationale pentru Integritate si Agentiei Nationale a Functionarilor Publici.