Scrisoarea unei mame catre ministrul Educatiei: "Ca mine sunt convinsa ca sunt alti zeci de mii de parinti"

Update: Ca raspuns la scrisoare, oficialii Ministerului Educatiei i-au transmis mamei ca o invita saptamana viitoare la o discutie la Minister.Iata raspunsul oferit de oficialii Ministerului Educatiei:
Parintele afirma ca este mama a doi copii, unul de unul de clasa a IV-a si celalalt in clasa pregatitoare si atrage atentia asupra programei scolare prea incarcate si a altor probleme din invatamant, intr-o comentariu postat pe pagina de Facebook a Ministerului Educatiei Nationale.

 

Publicam mesajul integral al parintelui: 

 

"Doamna ministru, sunt mama a doi copii; o fata si un baiat. Unul in clasa a 4-a si una in clasa pregatitoare. Sunt un parinte ce regreta enorm, din pacate, ca a avut lasitatea de a creste doi copii in Romania. Sunt un parinte ce isi priveste copilul istovit de acest sistem de invatamant ce nu are o continuitate si nici respect fata de copii si parinti. Ca mine sunt convinsa ca sunt alti zeci de mii de parinti. 

 

Declaratiile dumneavoastra din ultimele zile m-au convins ca traiti intr-o tara diferita de tara mea. imi iubesc tara si nu pot intelege de ce dumneavoastra, oamenii ce ati ajuns sa ne conduceti, ati uitat ca sunteti romani. De peste 20 de ani faceti diverse experimente pe cetatenii acestei tari. Pot accepta sa faceti experimente pe noi, adultii, meritam pentru ca nu stim sau poate nu avem cum sa alegem oameni ce iubesc tara asta pentru a ne conduce. Dar stimata doamna, stimati politicieni, eu si alti zeci de mii de parinti va interzicem sa ne distrugeti copiii. 

 

Traim intr-o tara in care sistemul medical nu asigura parintilor siguranta ca dupa ce aduc pe lume un copil cu mari eforturi financiare, nu au siguranta ca pleaca din spital cu nou-nascutul sanatos, fara stafilococ sau mai stiu eu ce bacterii. si apoi ne luptam in fiecare zi sa asiguram copiilor nostri o viata decenta intr-o tara unde alocatia este extrem de mica si totusi avem politicienii printre cei mai instariti din Europa. Apoi ajungem in perioada scolara a copiilor nostri, unde sunt preluati in majoritatea cazurilor de invatatori ce, din pacate, au uitat cat poate un copil de 6 ani.

 

Doamna ministru, copiii nostri sunt obligati din clasa intai sa faca portofolii, sa invete peste capacitatea unui copil de 6 ani, din dorinta cadrelor didactice sa se afirme, sa castige cat mai multe concursuri, examene semestriale… Ati uitat, domnilor profesori, ca acesti micuti sunt in crestere, ca au nevoie de odihna, de joaca. Da, ca sa vedeti, de joaca! Pentru ca un copil la varsta de 6 ani se dezvolta si prin joaca. Nu e firesc sa aiba un copil de 6 ani un ghiozdan de peste 4 kg in spate. Si dupa ce le furam copilaria, ce sa vedeti doamna ministru, vine clasa a V-a si ne lovim de o cruda realitate.

 

La scoala nu se face carte, dar in schimb au teme imposibil de terminat ca volum, profesorii uita sa predea, sa se aplece asupra exersarii materiei, dar in schimb cer si cer: materiale suplimentare, teme fara sa le fi explicat copiilor si modul de rezolvare. si ce sa vedeti, parintii disperati nu au alta varianta decat sa-si duca copilul la meditatie – romana, matematica, limba straina, instrument! Si dupa ce ca programa e foarte incarcata de multe ore, copiii stand la scoala si pana la 8 ore pe zi, cand vin acasa mananca, apoi pleaca la meditatie 2 ore. 

 

Vin acasa si trebuie sa se apuce de sirul interminabil de teme fara noima. Termina la 12 noaptea. Dimineata isi ia in spate ghiozdanul, care la clasa a IV-a cantareste 6 kilograme. Da, doamna ministru, 6 kilograme. Un copil de liceu duce peste 10 kg in spate. Merg copiii aplecati pana la scoala, urmariti de scolioza! stiti ce e in sufletul unui parinte cand isi vede copilul asa? 

 

Din fericire pentru mine e un copil cu rezultate excelente. Dar restul copiilor de la liceu cu rezultate excelente, cum credeti ca au ajuns asa? Cu ce pret? Vorbesc aici de sumele enorme cheltuite pe meditatii, deoarece la scoala nu se preda cu profesionalism. Vorbesc de un pret mult mai mare: sanatatea!

 

Copiii nu au copilarie. Au de carat ghiozdane pline de carti suplimentare din clasa intai. Din clasa a V-a, meditatii – se dau meditatii ca sa intre printre primii la licee. Dar stiti al cui e meritul doamna ministru? Al lor si al nostru, al parintilor. Din pacate nici nu ma pot bucura de succesul copilului meu, si nimeni nu se poate bucura de succesul copiilor… platim un pret mult prea mare… noi, parintii suntem epuizati si ingrijorati pentru copii si viitorul lor! Ca si cum nu ar fi fost destul de greu, veniti acum si spuneti sa-i lase repetenti de la clasa intai, ca vacanta de iarna e prea lunga. 

 

Doamna ministru, nu ati avut copii elevi? Ati uitat ca au nevoie de odihna pentru a fi sanatosi. Ati uitat ca au nevoie de joaca, de socializare. Doamna ministru, pentru copiii astia trebuie sa existe viata si dincolo de acest sistem de invatamant bolnav si gaunos, in care interesele oricui primeaza, dar mai putin ale elevilor!" scrie Anca Carmen.