Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie

Memorator Gramatica. VERBUL - clasificari, moduri, timpuri, conjugari, functii sintactice

de portalInvatamant.ro la 24 Mai. 2019 Exclusiv
0 comentarii
Fii primul care comenteaza

Memorator Gramatica. VERBUL - clasificari, moduri, timpuri, conjugari, functii sintactice24Mai.2019

Verbul este o parte de vorbire extrem de importanta, dar si grea. De multe ori le da batai de cap elevilor, care ajung sa incurce modurile, conjugarile, functiile sintactice. De aceea, va prezentam toate informatiile utile despre verb, structurate in asa fel incat sa le clarifice toate nelamuririle elevilor.

 
 
 VERBUL
 
Definitie: Partea de vorbire flexibila in raport cu modul, timpul, persoana si numarul, care exprima actiuni, stari sau calitati privite ca procese in derulare.
 
Clasificarile verbului
 
a) dpdv sintactic:
– predicative: indeplinesc singure, la un mod personal, functia de predicat verbal (a citi, a merge, a
vedea etc.)
– nepredicative: leaga numele predicativ de subiect si indeplinesc la un mod personal, impreuna cu numele predicativ, rolul de predicat nominal (a fi, a deveni, a se face)
 
l Copulative (a fi, cand nu are sensul „a exista”,
„a trece”; a deveni; a insemna; a ajunge; a ramane
etc.)
 
l Auxiliare – ajuta la formarea modurilor si timpurilor compuse, precum si a diatezei pasive (a fi, a avea, a vrea).
b) dupa posibilitatea de a avea complement direct:
– tranzitive: care pot avea complement direct (a face, a iubi etc.)
– intranzitive: care nu pot avea complement direct (a alerga, a fi, a merge etc.)
c) dupa referirea la persoana:
– personale: au forma pentru toate persoanele (a
cauta, a citi etc.)
– impersonale: nu au subiect si, de obicei, au numai forma de persoana a III-a (a ploua, a ninge, a se zice etc.)
– unipersonale: se folosesc numai la persoana a III-a (a latra, a macai, a oua etc.).
 
Locutiunile verbale
 
Grupuri de cuvinte care contin in mod obligatoriu un verb, cu sens unitar si cu trasaturi morfologice si sintactice specifice verbului: a avea de gand; a o lua la sanatoasa, a-si aduce aminte.
 
O locutiune verbala se recunoaste daca:
– se poate substitui printr-un singur cuvant (a o lua la fuga = a fugi)
– intelesul unitar este altul decat sensul fiecareia dintre componente.
 
Diateza verbului
 
– Activa: arata ca subiectul face actiunea exprimata de verb, fara a suferi consecintele acesteia; se formeaza din tema verbului de conjugat la care se adauga terminatiile modurilor si timpurilor respective (a merge, a citi).
 
– Pasiva: arata ca subiectul sufera actiunea facuta de complementul de agent (exprimat sau subinteles);
se formeaza din participiul verbului de conjugat precedat de diateza activa a verbului auxiliar a fi (a fi laudat, a fi evidentiat).
– Reflexiva: arata ca subiectul face actiunea si tot el o sufera; se formeaza din diateza activa a verbului de conjugat precedat de pronumele reflexiv in dativ sau acuzativ cu rol de marca morfologica (a se gandi, a se spala).
 
Modurile verbului
 
Personale (predicative)
 
– indicativ: exprima o actiune prezentata de vorbitor ca reala, sigura (lucrez, tac, culeg, fug);
– conjunctiv: exprima o actiune realizabila, posibila (sa lucrez, sa tac, sa culeg, sa fug);
– conditional-optativ: exprima o actiune realizabila in functie de o conditie sau exprima actiuni dorite (as lucra, as tacea, as culege, as fugi);
– imperativ: exprima un ordin, un indemn, un sfat, o rugaminte (lucreaza! taci! culege! fugi!).
 
Nepersonale (nepredicative)
 
– infinitiv: exprima actiunea in mod general, denumeste numele actiunii (a citi, a lucra etc.);
– gerunziu: exprima o actiune in desfasurare, fara referire precisa la momentul vorbirii (citind, lucrand etc.);
– participiu: denumeste sub forma de adjectiv actiunea suferita de un obiect (citit, vazut etc.);
– supin: exprima actiuni ce urmeaza sa fie realizate (de mancat, pentru citit, la cules etc.).
 
Timpurile verbale
 
Timpurile indicativului
 
– prezent: actiune simultana cu momentul vorbirii (lucrez, tac, culeg, fug);
– imperfect: actiune trecuta, neterminata in momentul la care se refera vorbirea (lucram, taceam, culegeam, fugeam);
– perfecul simplu: actiune trecuta, incheiata de curand (lucrai, tacui, culesei, fugii);
– perfectul compus: actiune trecuta, terminata, fara a preciza momentul incheierii fata de prezent (am lucrat, am tacut, am cules, am fugit);
– mai mult ca perfectul: actiune trecuta, incheiata inaintea altei actiuni trecute (lucrasem, tacusem,
culesesem, fugisem);
– viitorul: actiune ce se petrece dupa momentul vorbirii (voi lucra, voi tacea, voi culege, voi fugi);
– viitorul anterior: actiune care se va petrece in viitor si se va incheia inaintea unei alte actiuni viitoare
(voi fi lucrat, voi fi tacut, voi fi cules, voi fi fugit).
 
 
Timpurile conjunctivului
 
– prezent: sa lucrez, sa tac, sa culeg, sa fug;
– perfect: sa fi lucrat, sa fi tacut, sa fi cules, sa fi fugit.
 
Timpurile conditional-optativului
 
– prezent: as lucra, as tacea, as culege, as fugi;
– perfect: as fi lucrat, as fi tacut, as fi cules, as fi fugit.
obs.: Imperativul, desi este mod predicativ, nu are forme decat pentru prezent.
 
Dintre modurile nepredicative, doar infinitivul are forme distincte pentru timp, prezent si perfect, celelalte moduri neavand forme pentru mai multe timpuri.
 
Conjugarea verbului
 
Flexiunea verbului dupa diateza, mod, timp, persoana si numar se numeste conjugare.
 
Dupa terminatia infinitivului (forma de dictionar a verbelor), verbele se clasifica in patru conjugari:
Conjugarea I: verbe terminate in -a (a lucra, a canta, a visa etc.)
Conjugarea II: verbe terminate in -ea (a placea, a vedea etc.)
Conjugarea III: verbe terminate in -e (a bate, a merge, a spune etc.)
 
Conjugarea IV: verbe terminate in -i sau -i (a fugi, a dori, a cobori, a hotari etc.)

Diateza activa
 
Modul indicativ
 
Prezent
 
eu merg
tu mergi
el/ea merge
noi mergem
voi mergeti
ei/ele merg
 
Imperfect
 
eu mergeam
tu mergeai
el/ea mergea
noi mergeam
voi mergeati
ei/ele mergeau
 
Perfect simplu
 
eu mersei
tu mersesi
el/ea merse
noi merseram
voi merserati
ei/ele mersera
 
Perfect compus
 
eu am mers
tu ai mers
el/ea a mers
noi am mers
voi ati mers
ei/ele au mers
 
Mai mult ca perfect
 
eu mersesem
tu mersesesi
el/ea mersese
noi merseseram
voi merseserati
ei/ele mersesera
 
Viitor
 
eu voi merge
tu vei merge
el/ea va merge
noi vom merge
voi veti merge
ei/ele vor merge
 
Viitor anterior
 
eu voi fi mers
tu vei fi mers
el/ea va fi mers
noi vom fi mers
voi veti fi mers
ei/ele vor fi mers
 
Modul conjunctiv
 
Prezent
 
eu sa merg
tu sa mergi
el/ea sa mearga
noi sa mergem
voi sa mergeti
ei/ele sa mearga
 
Perfect
 
eu sa fi mers
tu sa fi mers
el/ea sa fi mers
noi sa fi mers
voi sa fi mers
ei/ele sa fi mers
 
Modul conditional-optativ
 
Prezent
 
eu as merge
tu ai merge
el/ea ar merge
noi am merge
voi ati merge
ei/ele ar merge
 
Perfect
 
eu as fi mers
tu ai fi mers
el/ea ar fi mers
noi am fi mers
voi ati fi mers
ei/ele ar fi mers

Modul imperativ

Pozitiv
 
sg. mergi
pl. mergeti
 
Negativ
 
sg. nu merge
pl. nu mergeti
 
Modul infinitiv

Prezent
 
A merge
 
Perfect
 
A fi mers
Modul gerunziu
 
Mergand
 
Modul participiu
 
mers
 
Modul supin
 
(de) mers
 
Diateza reflexiva

Modul indicativ
 
Prezent
 
eu ma gandesc
tu te gandesti
el/ea se gandeste
noi ne gandim
voi va ganditi
ei/ele se gandesc
 
Imperfect
 
eu ma gandeam
tu te gandeai
el/ea se gandea
noi ne gandeam
voi va gandeati
ei/ele se gandeau
 
Perfect simplu
 
eu ma gandii
tu te gandisi
el/ea se gandi
noi ne gandiram
voi va gandirati
ei/ele se gandira
 
Perfect compus
 
eu m-am gandit
tu te-ai gandit
el/ea s-a gandit
noi ne-am gandit
voi v-ati gandit
ei/ele s-au gandit
 
Mai mult ca perfect
 
eu ma gandisem
tu te gandisesi
el/ea se gandise
noi ne gandiseram
voi va gandiserati
ei/ele se gandisera
 
Viitor
 
eu ma voi gandi
tu te vei gandi
el/ea se va gandi
noi ne vom gandi
voi va veti gandi
ei/ele se vor gandi
 
Viitor anterior
 
eu ma voi fi gandit
tu te vei fi gandit
el/ea se va fi gandit
noi ne vom fi gandit
voi va veti fi gandit
ei/ele se vor fi gandit
 
Modul conjunctiv

Prezent

 
eu sa ma gandesc
tu sa te gandesti
el/ea sa se gandeasca
 
Perfect
 
eu sa ma fi gandit
tu sa te fi gandit
el/ea sa se fi gandit
 
Modul conditional-optativ

Prezent
 
eu m-as gandi
tu te-ai gandi
el/ea s-ar gandi
noi ne-am gandi
voi v-ati gandi
ei/ele s-ar gandi
 
Perfect
 
eu m-as fi gandit
tu te-ai fi gandit
el/ea s-ar fi gandit
noi ne-am fi gandit
voi v-ati fi gandit
ei/ele s-ar fi gandit
 
Modul infinitiv
 
A ma gandi
A te gandi
A se gandi
A ne gandi
A va gandi
A se gandi
 
Modul imperativ
 
Pozitiv
 
sg. gandeste-te
pl. ganditi-va
 
Negativ
 
sg. nu te gandi
pl. nu va ganditi
 
Modul gerunziu
 
Gandindu-ma
Gandindu-te
Gandindu-se
Gandindu-ne
Gandindu-va
Gandindu-se

Diateza pasiva
 
Modul indicativ

Prezent
 
eu sunt laudat (a)
tu esti laudat (a)
el/ea este laudat (a)
noi suntem laudati (e)
voi sunteti laudati (e)
ei/ele sunt laudati (e)
 
Imperfect
 
eu eram laudat (a)
tu erai laudat (a)
el/ea era laudat (a)
noi eram laudati (e)
voi erati laudati (e)
ei/ele erau laudati (e)
 
Perfect simplu
 
eu fui (fusei) laudat (a)
tu fusi (fusesi) laudat (a)
el/ea fu (fuse) laudat (a)
noi furam (fuseram,
fusem) laudati (e)
voi furati (fuserati,
fuseti) laudati (e)
ei/ele fura (fusera)
laudati (e)
 
Perfect compus
 
eu am fost laudat (a)
tu ai fost laudat (a)
el/ea a fost laudat (a)
noi am fost laudati (e)
voi ati fost laudati (e)
ei/ele au fost laudati (e)
 
Viitor anterior
 
eu voi fi fost laudat (a)
tu vei fi fost laudat (a)
el/ea va fi fost laudat (a)
noi vom fi fost laudati (e)
voi veti fi fost laudati (e)
ei/ele vor fi fost laudati (e)
 
Mai mult ca perfect
 
eu fusesem laudat (a)
tu fusesesi laudat (a)
el/ea fusese laudat (a)
noi fuseseram laudati (e)
voi fuseserati laudati (e)
ei/ele fusesera laudati (e)
 
Viitor
 
eu voi fi laudat (a)
tu vei fi laudat (a)
el/ea va fi laudat (a)
noi vom fi laudati (e)
voi veti fi laudati (e)
ei/ele vor fi laudati (e)
 
Modul conjunctiv 
 
Prezent
 
eu sa fiu laudat (a)
tu sa fii laudat (a)
el/ea sa fie laudat (a)
noi sa fim laudati (e)
voi sa fiti laudati (e)
ei/ele sa fie laudati (e)
 
Perfect
 
eu sa fi fost laudat (a)
tu sa fi fost laudat (a)
el/ea sa fi fost laudat (a)
noi sa fi fost laudati (e)
voi sa fi fost laudati (e)
ei/ele sa fi fost laudati (e)
 
Modul infinitiv
 
A fi laudat (a)
 
Modul gerunziu
 
Fiind laudat (a)

Modul conditional-optativ
 
Prezent
 
eu as fi laudat (a)
tu ai fi laudat (a)
el/ea ar fi laudat (a)
noi am fi laudati (e)
voi ati fi laudati (e)
ei/ele ar fi laudati (e)
 
Perfect
 
eu as fi fost laudat (a)
tu ai fi fost laudat (a)
el/ea ar fi fost laudat (a)
noi am fi fost laudati (e)
voi ati fi fost laudati (e)
ei/ele ar fi fost laudati (e)
 
Modul imperativ

Pozitiv

 
fii laudat (a)
fiti laudati (e)
 
Negativ
 
Nu fi laudat (a)
Nu fiti laudati (e)
 
Functiile sintactice ale verbului
 
1. PREDICAT, daca verbul este la:
l INDICATIV: Am pregatit o surpriza pentru mama.
l IMPERATIV: Pregateste caietul de tema!
l CONJUNCTIV: Sa ne pregatim de sarbatori!
l CONDITIONAL oPTATIV: M-as fi pregatit pentru concurs.
2. SUBIECT, daca verbul este la:
l INFINITIV: A se pregati este o datorie a fiecaruia.
l GERUNZIU: Se aude pregatindu-se de ploaie.
l SUPIN: E usor de pregatit un spectacol?
3. NUME PREDICATIV, daca verbul este la:
l INFINITIV: Sarcina lui era de a se pregati continuu.
l SUPIN: Lectiile sunt de pregatit.
4. ATRIBUT, daca verbul este la:
l INFINITIV: obiceiul de a se pregati incet o costa.
l GERUNZIU: Vad elevi pregatindu-se de ora.
l SUPIN: Tema de pregatit pentru maine e grea.
5. COMPLEMENT DIRECT, daca verbul este la:
l INFINITIV: Nu pot pregati atatea masti.
l GERUNZIU: Am auzit pregatindu-se nunta.
l SUPIN: Am de pregatit un proiect.
6. COMPLEMENT INDIRECT, daca verbul este la:
l INFINITIV: S-a plictisit a se pregati zilnic.
l GERUNZIU: M-am plictisit pregatindu-ma singur.
l SUPIN: M-am saturat de pregatit atatea hartii.
7. COMPLEMENT CIRCUMSTANTIAL DE TIMP, daca verbul este la:
l INFINITIV: A venit inainte de a se pregati.
l GERUNZIU: S-a impiedicat, pregatindu-se de cursa.
8. CoMPLEMENT CIRCUMSTANtIAL DE MoD, daca verbul este la:
l INFINITIV: A venit fara a se pregati suficient.
l GERUNZIU: Teza a trecut , pregatindu-se constant.
 

Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite prin WhatsApp si Email!

Va place acest articol ?
Dati o nota de la 1 la 5 !
Rating:
Nota: 3.9 din 5 voturi

x

Lasa un raspuns




CRATIMA - Ghid complet pentru copilul tau
Va oferim GRATUIT Raportul Special
CRATIMA - Ghid complet pentru copilul tau

Primiti zilnic pe e-mail, ultimele stiri si subiecte din invatamant.

Aboneaza-te la Newsletterul GRATUIT si fii informat!
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentului UE 679/2016
eNews Portal INVATAMANT
CRATIMA - Ghid complet pentru copilul tau
Descarca GRATUIT
Raportul Special

CRATIMA - Ghid complet pentru copilul tau
 
Completeaza adresa de email la care vrei sa primesti Raportul Gratuit



CRATIMA - Ghid complet pentru copilul tau
Va oferim GRATUIT Raportul Special
CRATIMA - Ghid complet pentru copilul tau


Primiti zilnic pe e-mail, ultimele stiri si subiecte din invatamant.

Aboneaza-te la Newsletterul GRATUIT si fii informat!
Da, doresc să descarc GRATUIT cadoul si să primesc informaţii despre produsele, serviciile, evenimentele etc. oferite de Rentrop & Straton
Termeni si conditii de utilizare a site-ului Nota de informare
CRATIMA - Ghid complet pentru copilul tau
Iti oferim GRATUIT Raportul Special

CRATIMA - Ghid complet pentru copilul tau

 
Citeste GRATUIT toate informatiile despre CE, CAND si CUM sa inveti. Program si Sfaturi din invatamantul primar, gimnazial si liceal.

Adauga mai jos adresa ta de email si primesti Raportul Gratuit
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
Atentie: veti primi in fiecare zi un newsletter gratuit cu ultimele noutati din invatamantul gimnazial si liceal!