1. cunoasterea textelor literare recomandate pentru clasei a III-a
2. receptarea si intelegerea mesajului
3. imbogatirea vocabularului
4. capacitatea de analiza si rationament individual
5. dezvoltarea unor abilitati precum atentia, spiritul de observatie, rationamentul logic
6. cresterea increderii in fortele proprii
7. posibilitatea de autoevaluare
8. note mari in catalog
9. descoperirea lumii inconjuratoare prin prisma fenomenului literar
10. cresterea apetitului pentru lectura ca Univers primitor pentru evadatii din realitate.
• Multumirea sufleteasca pentru ca ai asigurat copilului tau pregatirea corecta;
Fisa de lectura Tapul si sarpele
de Petre Ispirescu
Un tap, voind sa treaca intr-o livada, fu silit sa dea printr-o apa ce curgea intre el si acea livada. Si fiindca n-avea incotro, se lasa in garla si incepu sa inoate.Cand era pe la jumatatea garlei, se pomeneste pe langa dansul cu un sarpe ca-i zice:
– Mai, tapule, ia-ma si pe mine sa ma treci la uscat.
Tapul, temator, ii raspunse:
– Tu vezi bine ca abia pot sa-mi duc parul de pe mine, si tu mai ceri sa te iau si pe tine?
– Asa o fi; dar iata ca umblu sa ma inec, si atata prietenie nu pot gasi la tine?
Tapul il lasa sa se urce pe dansul, si-si puse toate puterile ca sa inoate spre a iesi cu bine dincolo.
Sarpele, daca se vazu calare pe tap, incepu a se incolaci imprejurul gatului si a-l strange ca sa-l sugrume.
– Da' ce faci, prietene? ca, uite, nu mai pot rasufla si o sa ne inecam amandoi.
– Vezi ca mie mi-e foame; acum esti in mana mea si as vrea sa mi-o potolesc cu tine.
– Foame, foame; prieten, prieten; dar cu o mortaciune socotesti tu sa te indestulezi? Asteapta nitel pana sa iesim la margine, si acolo sa-ti arati prietenia. Acum mai slabeste-ma din dragoste, ca sa pot inota.
Sarpelui ii placu vorbele ce auzi si, mai slabind pe tap din chingi, acesta isi puse toate puterile, mai inota ce inota si ajunse la uscat cu sarpe cu tot. Pe cand inca inota, se gandea la prietenia sarpelui si incepu a nascoci la mijloace de a-si mantui viata. Dupa ce iesira la uscat, tapul prinse a zice:
– Sarpe, tu mi-ai cerut prietenia, eu ti-am dat-o. M-am luptat cu primejdia si am iesit la uscat cu bine. Fa-mi si tu hatarul acum si da-te jos, ca sa ne masuram, cine este mai lung? Apoi ma vei manca in bunavoie.
– Ei, haide, de, sa nu zici ca nu ti-am fost prieten! Si dandu-se jos de pe grumajii tapului, astepta sa se masoare cu dansul. Tapul asta si voia. Cum il vazu jos, se repezi cu coarnele de sfarama capul sarpelui si-l strivi calcandu-l cu copitele lui cele tari. Dupa ce il vazu pus bine, intinzandu-l cat era de lung, zise:
– Vezi asa; mie imi place prietenia, dar sa fie dreapta. Ce erau incolaciturile alea imprejurul meu?
Piei acum cu prietenia ta cu tot, sa-ti auz de nume si sa te vaz cand mi-oi vedea ceafa!
Vocabular
(a slabi din) chingi = a lasa pe cineva mai liber, a slabi stransoarea;
a nascoci = a inventa, a gasi, a descoperi;
a mantui = a salva, a ierta, a scapa;
hatar = placere, pofta, favoare;
grumaz/grumaji = gat, gatlej, ceafa.
1. Citeste cu atentie enunturile de mai jos si bifeaza varianta corecta de raspuns:
Personajele textului „Tapul si sarpele” sunt:
tapul si o furnica
sarpele si livada
tapul si sarpele
Tapul a fost silit sa treaca prin apa deoarece:
voia sa ajunga intr-o livada
voia sa ajunga intr-o padure
voia sa ajunga intr-o poiana
Tapul i-a cerut sarpelui sa se dea jos deoarece:
voia sa-l vada mai bine
voia sa se masoare cu el
voia sa scape de sarpe
Expresia „sa te vad cand mi-oi vedea ceafa” inseamna:
sa te vad mai tarziu
sa nu te mai vad niciodata
te voi revedea in curand
2. Gaseste cuvinte cu sens asemanator (sinonime) pentru:
prieten ……………. nascoceste ……………… dragoste ………………
ajunse …………… zice ……………………… mantuieste……………
vorbe ……………. placere …………………… primejdie ……………..
3. Uneste cuvintele cu sens opus (antonime):
tare vine prietenie scurt
pleaca coboara au iesit tace
urca sus lung au intrat
jos moale vorbeste dusmanie
4. Transcrie, din textul citit, o intrebare adresata de tap sarpelui si adauga raspunsul acestuia:
5. Sa raspundem la intrebari:
a) Unde dorea tapul sa ajunga?
b) Pe unde a fost el nevoit sa treaca
c) Cu cine s-a pomenit langa dansul?
d) Ce l-a rugat sarpele pe tap?
e) Ce a facut sarpele cand se vazu calare pe tap?
f) Ce crezi ca intentiona sarpele?
g) Cum a scapat tapul de pericol?
6. Numeroteaza enunturile in ordinea desfasurarii evenimentelor:
[ ] Sarpele, nerecunoscator, vrea sa-l manance pe tap pentru a-si potoli foamea.
[ ] Un tap, fiind nevoit sa treaca o apa, a intalnit in calea sa un sarpe.
[ ] Tapul, folosindu-se de inteligenta sa, reuseste sa omoare sarpele si scapa de primejdia in care se afla.
[ ] La rugamintea sarpelui, tapul se lasa convins sa-l ia pe acesta in spinare.
7. Imagineaza-ti ca te intalnesti cu cele doua personaje. Ce sfat i-ai da sarpelui? Dar tapului?
► vezi AICI toate cele 28 de fise de lectura fermecate din lucrare
Formatul ales de autorii lucrarii pentru introducerea fiecarei opere literare asigura:
• exercitii ce antreneaza abilitatile de comunicare, intelegere si atentie;
• ajutor si pentru tine, parinte responsabil, dornic sa-si vada copilul instruit;
• sprijin concret, competent si eficient pentru insusirea materiei de clasa a III-a, limba romana.
• inlesneste receptionarea si asimilarea corecta a mesajelor transmise de autori;
• dezvolta vocabularul si abilitatile de comunicare.