Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie

Titularizare 2019. Model de teste si rezolvari la Limba si Literatura Romana

de Laura Galescu la 21 Iun. 2019 Exclusiv
0 comentarii
Fii primul care comenteaza

Titularizare 2019. Model de teste si rezolvari la Limba si Literatura Romana21Iun.2019

Examenul de titularizare 2019 se apropie! Stiati ca doar 47% dintre candidati reusesc sa ia peste nota 7? Dar nu e si cazul dvs! E momentul sa tintiti catre nota maxima! Va prezentam un model de subiecte, impreuna cu rezolvarile aferente, pentru examenul scris de titularizare in invatamant 2019.

 
 Atentie! Pretul culegerii este acum redus cu 30%. Grabiti-va sa prindeti promotia ...detalii si comenzi aici >> click << 
 





Testul nr. 1
 
 Toate subiectele sunt obligatorii. Se acorda zece puncte din oficiu.
 Timpul de lucru efectiv este de patru ore.
 
SUBIECTUL I (30 de puncte)
 
Elaborati un eseu structurat, de 900-1.500 de cuvinte, in care sa motivati incadrarea liricii lui TudorArghezi intr-o perioada sau intr-un curent cultural/literar.

In elaborarea eseului, veti avea in vedere:
– mentionarea a patru trasaturi ale perioadei sau ale curentului cultural/literar, care se regasesc in liricalui Tudor Arghezi; 4 puncte
– ilustrarea a doua dintre trasaturile mentionate, valorificand doua texte poetice apartinand lui TudorArghezi; 4 puncte
– evidentierea modului in care se reflecta tema si viziunea despre lume in cele doua texte poetice alese; 4 puncte
– prezentarea cate unei particularitati de limbaj din fiecare text poetic ales; 4 puncte
– sustinerea unei opinii despre lirica lui Tudor Arghezi, valorificand mesajul din urmatoarea secventacritica: „S-au spus despre Arghezi toate acele lucruri superficiale si juste ce se observa din capul locului:ca exprima conflictul intre real si ideal, ca e baudelairian si eminescian, ca e un creator de limba. Toateaceste aspecte s-ar putea afla la orice alt poet. Universul sau substantial, sensul de exploratie metafizicaa viziunilor, intelectualitatea fara cadre rationale a acestei lirici, iata chestiunile adevarate. Rezultatulcercetarii este zguduitor.“ (G. Calinescu, Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent) 4 puncte
 
Nota!
 
Ordinea integrarii reperelor in cuprinsul eseului este la alegere.
 
Pentru continutul eseului se acorda 20 de puncte (cate 4 puncte pentru fiecare cerinta/reper); pentruredactarea eseului se acorda 10 puncte (organizarea ideilor in scris – 2 puncte; abilitatile de analiza side argumentare – 2 puncte; utilizarea limbajului de specialitate – 2 puncte; utilizarea limbii literare – 1 punct; respectarea normelor de exprimare, de ortografie si de punctuatie – 2 puncte; respectarea precizarii privind numarul de cuvinte – 1 punct).

In vederea acordarii punctajului pentru redactare, eseul trebuie sa aiba minimum 900 de cuvinte.

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
 
Cititi textul urmator:
 
Dar Boitos era mai destept decat il credea profesorul. Si fiindca era o mare nebunie sa patrunzi in biblioteca atat de ravnita, el n-a vrut sa fie singurul care sa se bucure de acest lucru. Nici lui nu i-ar fi convenit daca altul ar fi primit cheile si pe el nu l-ar fi chemat. Asa ca mi-a spus mie, si la inca niste colegi, tot ce-i spusese profesorul. In prima seara insa s-a dus singur. Si-a facut intai lectiile pe a doua zi. Portarul cu piciorul de lemn i-a adus lemne in biblioteca, sa faca foc. N-a facut. A doua zi seara, am intrat si noi in biblioteca. Unul insa trebuia sa faca de planton la usa, si altul la poarta, sa nu dea peste noi cineva. Cartile erau inecate in praf. Pline de fire de paianjen. soarecii fugeau printre picioarele noastre. Erau carti in toate limbile. Reviste. Carti cu coperte colorate. Romane, carti de poezii. Ne-am umplut de praf de sus pana jos. N-am avut timp sa facem foc. Dar in a treia zi am facut. Soba afuma ingrozitor, nu mai fusese facut focul in ea de cine stie cand. Cosul era infundat. Era un fum iute si inecacios. Noi, urcati pe scari, lucram de zor, prin fum. Si mai citeam, pe sarite. Daca gaseam ceva prea interesant, citeam cu voce tare. Dar pe soptite, sa nu ne-auda portarul sau pedagogul.

(Dumitru Radu Popescu, Leul albastru)
 
Scrieti raspunsul pentru fiecare dintre cerintele de mai jos:
 
1. Prezentati o functie a comunicarii identificata in textul dat. 3 puncte
2. Motivati utilizarea virgulei in secventa Daca gaseam ceva prea interesant, citeam cu voce tare.
3 puncte
3. Notati cate un sinonim potrivit pentru sensul din text al urmatoarelor cuvinte: fugeau, ingrozitor,inecacios. 3 puncte
4. Construiti trei enunturi pentru a ilustra polisemia cuvantului cheie, precizand sensul acestuia in fiecaresituatie. 3 puncte
5. Explicati modul de formare a fiecaruia dintre urmatoarele cuvinte: fiindca, nebunie, noastre.
3 puncte
6. Precizati ce parte de vorbire este fiecare dintre cuvintele subliniate: Asa ca mi-a spus mie, si la incanistecolegi, tot ce-i spusese profesorul. 3 puncte
7. Exemplificati, prin enunturi, trei valori morfologice distincte ale cuvantului o, precizandu-le.
3 puncte
8. Mentionati functia sintactica a cuvintelor subliniate din secventa Portarul cu piciorul de lemni-a aduslemne in biblioteca, sa faca foc. 3 puncte
9. Prezentati, in 30-70 de cuvinte, valoarea expresiva a timpului imperfect in textul dat. 3 puncte
10. Transcrieti doua propozitii subordonate diferite din fraza urmatoare, precizand felul acestora: Unulinsa trebuia sa faca de planton la usa, si altul la poarta, sa nu dea peste noi cineva. 3 puncte
 
Subiectul al III-lea (30 de puncte)
 
Alegeti una dintre urmatoarele secvente din programele scolare in vigoare:
 
4. Utilizarea corecta si adecvata a limbii romane in producerea de mesaje scrise, in diferite contexte derealizare, cu scopuri diverse


 
Prezentati, pornind de la secventa aleasa, o activitate didactica in care sa formati/dezvoltati una dintrecompetentele specifice.

In elaborarea raspunsului, veti avea in vedere urmatoarele repere:
 
–prezentarea teoretica a continutului ales; 8 puncte
–explicarea relatiei dintre elementul de continut ales si competenta specifica vizata; 2 puncte
–descrierea unei metode adecvate formarii/dezvoltarii competentei specifice alese, mentionand un avantaj si un dezavantaj al acesteia; 8 puncte
–evidentierea modului de aplicare a metodei descrise in vederea formarii/dezvoltarii competentei specifice alese; 6 puncte
–exemplificarea unei metode de evaluare a competentei specifice formate/dezvoltate adecvate pentru activitatea de invatare construita. 6 puncte

 
 Atentie! Pretul culegerii este acum redus cu 30%. Grabiti-va sa prindeti promotia ...detalii si comenzi aici >> click << 
 



 
 
Rezolvari
 
Testul nr. 1
SUBIECTUL I
 
Testament de Tudor Arghezi
 
Tudor Arghezi este un poet roman care se inscrie in modernismul interbelic. Opera sa include deopotriva volume de poezii, romane si traduceri. Arghezi s-a remarcat si ca un stralucit publicist. 
 
In lirica argheziana se identifica elementele moderniste, mentionate de Hugo Friedrich in lucrarea sa, Structura liricii moderne: disonanta, depersonalizare, transcendenta goala, irealitatea lumii, metaforaca mijloc stilistic care dezvaluie fantezia nelimitata. Pentru Marcel Raymond, literatura moderna contestaaparentele si propune o semnificatie diferita pentru realitatea banala. In acest context, poetul moderneste artistul care prezinta angoasele omului modern si latura irationala a existentei. 
 
In pofida aderentei la modernism, Arghezi nu poate fi asezat intr-un singur curent literar. In opera sa lirica se observa marci ale traditionalismului, dupa cum se recunosc influente din lirica franceza sauecouri eminesciene. Trecand peste aceste surse de inspiratie, specifice spatiului literar autohton, se poate afirma, dupa cum o face si criticul George Calinescu, ideea ca opera lui Arghezi devine memorabila prin delimitarea unui cadru tematic substantial, prin explorarea viziunilor si prin lirica profund intelec­tuala. 
 
Poezia Testament deschide volumul din 1927, Cuvinte potrivite, volumul de debut al poetului. Poezia Testament este, ca specie literara, o arta poetica.

Arta poetica reprezinta un text programatic in care autorul isi transmite, prin intermediul mijloacelor specifice, conceptia despre poezie si despre rolul sau de creator. Titlul poemului evoca cele doua partiale Bibliei, Vechiul si Noul Testament. De asemenea, titlul aminteste de textele lirice omonime ale po­etului francez Francois Villon.
 
Termenul de testament are doua acceptii, in sens denotativ, denumind un act juridic prin care sem­natarul testamentului, testatarul, isi transmite ultimele dorinte, care ii vor fi indeplinite de succesorii sai.In sens conotativ, cel la care se refera poetul Arghezi, testamentul este exclusiv de ordin spiritual, mostenirea fiind opera pe care poetul o lasa urmasilor sai. Opera este denumita prin motivul liric al cartii, repetat in text.
 
Testament este o confesiune lirica, transpusa sub forma lirismului subiectiv si include 5 strofe, diferiteca numar de versuri. Desi este un text modernist, poemul include si accente traditionaliste, cum ar fi referinta la trecut, ideea ca poetul este un mesager al suferintei colective, precum si registrul lingvist icutilizat, special prin termenii populari arhaici utilizati. Poetul se adreseaza succesorului sau, fiul spiritual, identificat drept cititorul poemului, care trebuie sa inteleaga misiunea sacra de a transmite mai departemesajul solemn al operei. Cartea, vazuta ca simbol al operei, este deopotriva o marturie a suferintei sec­ulare colective si un strigat de revolta. Ea este un moment de evolutie: „Cartea mea-i, fiule, o treapta“.Artistul este liantul generatiilor, mestesugarul de cuvinte si instanta justitiara. „Biciul rabdat se-ntoarcein cuvinte.“ In vocea poetului rasuna glasurile ramase neauzite ale unor oameni care s-au stins de durere, sacrificati „sudoarea muncilor sutelor de ani“. Testament devine glasul colectivitatii oprimate: „Durerea noastra surda si amara/O gramadii pe-o singura vioara.“
 
Procesul creator, diferit de munca aspra a predecesorilor este simbolizat prin instrumente specifice: condeiul si calimara. Pentru poet nu exista cuvinte nepoetice. Ca si autorul francez Charles Baudelaire, primul care a scris despre estetica uratului, Arghezi crede ca arta, poeticul trebuie sa fie considerat unuldintre mijloacele poetice firesti cu putere transfiguratoare. „Totul e sacru in mainile artistului, declara el, si operatia de a scoate perlele acolo unde vulgul nu vede decat muscarie e dumnezeiasca.“ Cu multa truda si har, noroiul, veninul ajung sa primeasca stralucirea si nobletea vesmintelor poetice, dovedind ca poezia e pretutindeni si ca artistul e cu atat mai mare cu cat stie sa descopere mai adanc imagini res-pingatoare la prima vedere.
 
Creatia inseamna inspiratie, "slova de foc" si truda indelungata, "slova faurita“, iar rezultatul im­binarii acestor aspecte o reprezinta sintagma „cuvinte potrivite“. Poetul este un artizan, un fauritor decuvinte.
 
Trasaturile poeziei argheziene sunt ambiguitatea si expresivitatea, caracteristici ale poeziei moderniste. Textul arghezian este original prin imbinarea armonioasa a cuvintelor care fac parte din regiuni diferite ale vocabularului: termenii populari „capatai“, „pe branci“, regionalismele „gramadii“, arhais­mele „hrisov, condei“, termenii religiosi „icoane, coroane“, neologismele „obscura“, termenii neplacuti,grotesti, „bube, mucegaiuri, noroi.“ Poetul alege cuvinte concrete, cu forta evocatoare „muguri“, „tap injunghiat“, „fierul cald imbratisat in cleste“, preocupat fiind sa redea limbajului insusiri materiale.
 
La nivel expresiv, se observa, in text, dominanta metaforei. Metaforele creeaza imagini vizuale„cenusa mortilor din vatra“, auditive „Durerea o gramadii pe-o singura vioara“, gustative „veninul stransl-am preschimbat in miere“.
 
Limbajul artistic utilizat in Testament scoate in evidenta, la nivel morfologic, preferinta pentru sub­stantive, ca atestare a concretului si pentru verbe, care subliniaza dinamismul textului, prin schimbariledese de persoane si de timpuri verbale. Alternanta timpurilor verbale (perfect simplu „gramadii“, perfectcompus „a jucat“, prezent „izbaveste“, viitor „nu voi lasa“ simbolizeaza momentele diferite parcursede creatia artistica, de la stadiul laboratorului poetic pana la confruntarea cu receptorul contemporan si,mai apoi, cu posteritatea, cand ea devine un bun al comunitatii. Arghezi se dovedeste un autor inovatorsi la nivelul organizarii strofice, si la cel al prozodiei. Strofele inegale: 8 versuri – octava, 4 versuri –catren, 18 versuri – strofa polimorfa, 13 versuri – strofa polimorfa, 8 versuri – octava, sugereaza stariemotionale diferite si tonalitati variate ale frazei. Rima imperecheata este cand masculina, cand feminina,stabilind un joc intre asprime si suavitate, iar ritmul este variabil.
 
Testament este o arta poetica reprezentativa pentru directia poetica modernista, o argumentare a rolu­lui artistului si al poeziei, ce nu-si propune epuizarea subiectului „Robul a scris-o, Domnul o citeste,/far-a cunoaste ca-n adancul ei/zace mania bunilor mei“. Poezia traieste in inefabil, folosind orice resurseale limbii, inaltand uratul, prin talent si simtire, la perfectiune.
 
Flori de mucigai de Tudor Arghezi
 
Flori de mucigai de Tudor Arghezi este o arta poetica aflata in deschiderea volumului de poeziiomonim, publicat in 1931. Ca o trasatura definitorie a intregului volum arghezian, notam preferintapentru estetica uratului, concept teoretizat in 1853, in opera esteticianului Karl Rosenkrantz. Se poatestabili o filiatie estetica si de conceptie intre Florile de mucigai argheziene si volumul Florile raului, (Les fleurs du mal) de Charles Baudelaire.
 
Titlul insolit al poeziei reprezinta un oximoron, reunind doua concepte cu sensuri contrare, florile semnifica frumusetea naturala, in timp ce mucegaiul este sinonim cu degradarea. Titlul reuneste astfel doua categorii estetice opuse: frumosul si uratul. Poetul considera ca actul artistic este destinat sa trans­forme uratul existentei in expresie a frumusetii, prin intermediul harului poetic. Poetul releva rolul cathartic al scrisului.
 
Textul poetic este structurat in cinci secvente lirice. Inceputul ex-abrupto al textului prezinta conditia particulara a eului liric, de fiinta damnata, izolata de restul umanitatii. Arghezi este unul dintre mariipoeti care au talentul de a transforma faptul biografic insolit, experienta carcerala in materie pentrutextul poetic, acest fapt biografic reflectandu-se in Flori de mucigai. Versurile initiale: „Le-am scris cuunghia pe tencuiala/pe un perete de firida goala…“ subliniaza conditia speciala a poetului, de fiintadamnata, care, in absenta protectiei divine, se simte insingurata si insignifianta. Tema creatiei, relevarea conditiei speciale a poetului, cu o conceptie demitizata asupra lumii, se observa in dezvoltarea campului semantic al scrierii: „Sunt stihuri fara an/Stihuri de groapa/De sete de apa,/si de foame de scrum,/Stihurile de acum.“

Suferinta fizica este asumata de artistul care accepta sa se sacrifice pentru menirea sa artistica. Aluziala acest dat al existentei se observa in utilizarea lexicului cu referinte biblice: „Cu puterile neajutate/nici de taurul, nici de leul, nici de vulturul/care au lucrat imprejurul/lui Luca, lui Marcu, lui Ioan.“ Bes­tiarul utilizat este simbolic; leul este simbolul puterii imparatesti, taurul inseamna jertfa, iar vulturul semnifica pogorarea Sfantului Duh. 
 
Seria de metafore, care contureaza secventa a treia, transmite odata cu ideea posteritatii operei literaresi faptul ilimitarii ei temporale: „stihuri fara an… stihuri de acum.“
 
Constientizarea pierderii inspiratiei divine, vizibila in neputinta de a mai scrie, se observa in versuricare prezinta o suferinta sufleteasca atroce. Dramatismul este potentat de sintaxa cu parfum arhaic: „Cand mi s-a tocit unghia ingereasca/Am lasat-o sa creasca/si nu mi-a crescut – Sau nu o mai am cunos­cut.“ Unghia, devenita un instrument de scris neconventional, confirma rolul de artist angajat al poetului,care pastreaza atitudinea de fronda prin faptul ca scrie cu mana stanga. Secventa lirica finala transpunesentimentele eului liric prin intermediul notatiilor meteorologice: „Era intuneric. Ploaia batea departe,afara./si ma durea mana ca o ghiara/Neputincioasa sa se stranga/si m-am silit sa scriu cu unghiile de lamana stanga.“ Aceste versuri subliniaza principiul esteticii uratului prin imaginea suferintei, a tragis­mului conditiei poetului, prin metafora scrisului autentic si sacrificial.
 
La nivel prozodic, poezia se remarca prin metrica variabila, prin strofele variabile ca numar de versurisi prin folosirea rimei imperecheate.
Flori de mucigaieste o arta poetica reprezentativa pentru modernismul interbelic atat prin continutulde idei (estetica uratului, arta ca forma a catharsisului, tema suferintei artistice, transcendenta vida), cat si prin versificatia inovatoare, observata la nivelul numarului inegal de versuri, la utilizarea versului ingambament etc.) Imaginarul artistic inedit constituie, de asemenea, o marca a modernismului liric arghezian.
 
SUBIECTUL al II-lea
 
1. Functia comunicarii este expresiva (emotiva) dat fiind ca emitatorul isi exprima in mod directopiniile: „Dar Boitos era mai destept decat il credea profesorul.“ si pasiunea pentru carti: „Noi,urcati pe scari, lucram de zor, prin fum.“
2. Virgula semnaleaza raportul de subordonare dintre propozitia subordonata conditionala si regenta.
3. fugeau = alergau, ingrozitor = cumplit, inecacios = sufocant;
4. Cheia problemei se regaseste in aceasta imagine grafica; daca ii dezvalui cuvantul-cheie, el reusestesa dezlege rebusul. Avea o pozitie-cheiein conducerea firmei si, din acest motiv, devenise arogant.
5. Fiindca este o conjunctie formata prin compunere: fiindsi ca; 
nebunieeste un cuvant derivat cu sufixul -iede la substantivul nebun; 
noastredevine adjectiv pronominal posesiv prin conversiune de la pronumele posesiv co res po n dent.
6. mie = pronume personal neaccentuat; niste = articol nehotarat, proclitic, plural; ce = pronumerelativ;
7. o –numeral cardinal: Eu cumpar olalea, tu, trei crini; o –pronume personal neaccentuat: Amcautat-omulti ani dupa aceasta intamplare si mi s-a spus ca parasise definitiv tara; o –interjectie:O! Ce mult mai am de invatat!
8. de lemn –atribut prepozitional substantival, in biblioteca –complement circumstantial de loc
9. Imperfectul este un timp al trecutului situat in apropiere de momentul vorbirii; imperfectul oferaim presia nedeterminarii temporale, a actiunii pe cale sa se incheie si, de aceea, serveste cel mai bi ne confesiunii cu specific evocator, cum este si cea din textul citat. 
10. sa faca de planton la usa –propozitie subordonata subiectiva; sa nu dea peste noi cineva –pro ­po zitie finala (subordonata de scop).
 
 
SUBIECTUL al III-lea
 
3. Situarea in context a textelor studiate prin raportarea la epoca sau la curente culturale/literare
 
 
 
Curente literare: traditionalism vs modernism
Lectie de sinteza: curente literare in perioada interbelica a literaturii romane
Strategii didactice:
Metode si procedee: jurnalistul cameleon, conversatia euristica, harta conceptuala, dezbaterea.

Desfasurarea lectiei
 
1. Evocarea:
Prima secventa a lectiei serveste anticiparii subiectului prin imaginarea unui moment de spargere aghetii. Se foloseste metoda ,,jurnalistului cameleon“. Doi elevi relateaza din perspective diferite, in re-gistru grav/ironic un fapt din actualitate. Ulterior se discuta despre particularitatile de constructie aletextului epic modern. Sunt actualizate astfel cunostintele elevilor care participa in majoritate la discutie.
2. Continutul lectiei:
a. Discutie asupra modernismului literar
Modernismul grupeaza orientarile literare din prima jumatate a secolului al XX-lea si reprezinta odirectie literara care se opune traditionalismului. in modernism se inscriu: simbolismul, expresionismul,avangardismul sau ipostaze inovatoare ale liricii, cum ar fi poezia ermetica sau estetica uratului. Mo-dernistii isi declarau atasamentul fata de experientele literare ale timpului. Miscarea literara modernistasi-a gasit un sustinator in criticul literar Eugen Lovinescu, care, prin intermediul revistei si al cenaclului Sburatorul, a expus principiile privind modernismul. Revista a aparut la Bucuresti intre anii 1919 si1922 si, respectiv, 1926 si 1927, iar cenaclul si-a desfasurat activitatea intre anii 1919 si 1947. Doctrinaliterara a lui Lovinescu a fost expusa in lucrarile Istoria civilizatiei romane moderne (1924-1925) si Istoria literaturii romanecontemporane (1926-1929). Criticul explica noua directie din literatura romanaprin faptul ca exista un spirit al veacului, numit saeculum, care determina sincronizarea culturala princirculatia rapida a informatiei. Popoarele cu un nivel cultural ridicat le influenteaza si pe cele aflate incurs de evolutie. Criticul isi sprijina teoria pe conceptul de imitatie, adus in discutie de sociologul francez Gabriel Tarde, care compara evolutia unui popor cu formarea unui copil, care adopta, prin imitatie,comportamentul parintilor sai.
 
Eugen Lovinescu, criticul roman, vorbeste despre conceptul de sincronism, care explica difuziuneaunui curent literar, simultan, in toate statele lumii si care este generat de descoperirile stiintifice, delegile sociale sau de evenimente istorice de impact. Sincronismul este necesar, sustine criticul, pentruincercarea de modernizare a literaturii. in opozitie cu inaintasul sau, ilustrul Titu Maiorescu, Lovinescu este de parere ca procesul de imitare a formelor culturale, fara existenta fondului autohton, este o legefireasca de evolutie.
 
Criticul stabileste cateva mutatii de ordin tematic si estetic: trecerea de la literatura de inspiratie la oliteratura de inspiratie urbana; de la principiul subiectivitatii auctoriale in proza la obiectivitate; evolutiapoeziei de la epic la liric; intelectualizarea prozei si poeziei; dezvoltarea romanului analitic si expunereacazurilor de constiinta; schimbarea fluxului intamplarilor cu fluxul constiintei; reprezentarea dramei in­telectualului, in defavoarea dramei exclusiv sociale. Sunt abordate specii literare noi: jurnalul, eseu lromanesc, scrisorile.
 
In pleiada modernista se remarca prezenta poetilor romani: George Bacovia, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Ion Barbu, fiecare dintre ei ilustrand, prin opera, cate o directiva tematica in cadrul modernismu­lui, in acord cu influentele din spatiul literar european. Astfel, George Bacovia se situeaza in prelungireasimbolismului german, Arghezi recunoaste o influenta din Charles Baudelaire, scriind, ca si autorulfrancez, despre realitatea neplacuta care devine sursa a poeticului, Lucian Blaga este un poet expresion­ist, in timp ce Ion Barbu opteaza, in parte, si datorita formatiei sale matematice, pentru limbajul incifrat,sibilinic, cu o sintaxa dificila, care se adreseaza cititorului avizat. in lirica autorilor romani se disting teme si motive din poezia europeana, identificate de Hugo Friedrich in lucrarea sa: stranietate, disonanta,depersonalizare, timpul crepuscular, transcendenta goala, irealitatea lumii, anormalitate, metafora camijloc stilistic care dezvaluie fantezia nelimitata. Lovinescu instituie un modernism programatic, poetiiromani interbelici aduc in scena modernismul moderat, in timp ce avangarda literara pune in practicamodernismul acut, observa Mircea Scarlat, in lucrarea Istoria poeziei romanesti.
 
In proza romaneasca a perioadei se observa aceeasi miscare de sincronizare prin romanele Ion,Enigma Otiliei, Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi. Exista si aici mosteniri literare vari­ate: daca la G. Calinescu se observa preferinta pentru romanul obiectiv, balzacian, la Camil Petrescu semanifesta apetitul autorului pentru sondarea starilor sufletesti ale protagonistului pentru transcrierea lapersoana intai, pentru ca subiectivitatea inseamna automat si autenticitate, principiul de la care CamilPetrescu nu se abate, dupa cum nu renunta la inspiratia proustiana.
 
Alti reprezentanti ai perioadei au fost Mihail Sebastian, Anton Holban, Hortensia Papadat-Bengescu etc.
 
b. Organizarea colectivului
 
Construirea unei harti conceptuale. Elevii alcatuiesc o harta a modernismului literar dupa modelul:


 
c. Elevii au prezentat rezultatele muncii lor clasei. S-a constatat eficienta procedeului interactiv alhartii conceptuale in activitatea de invatare prin faptul ca elevii au inteles si au fost capabili sa reproducainformatiile. Elevii au fost antrenati in activitatea de predare si au avut astfel ocazia sa-si dezvolte com­petentele lingvistice, de comunicare si de relationare interpersonala.
d. Avantajele metodelor utilizate in cadrul acestei activitati rezulta din caracterul interactiv al lectiei,din implicarea elevilor, in majoritatea lor, in procesul de invatare.
Pe de alta parte, exista riscul ca, in lipsa unei discipline a muncii, a intelegerii modului in care se lu­creaza pe marginea acestui subiect, informatia sa nu parvina echitabil si corect elevilor clasei.
e. Evaluarea activitatii didactice si a muncii elevilor se poate realiza in doua forme: 
–prin sustinerea unor proiecte individuale sau de echipa binara in care elevii sa prezinte aspecte dinopera unui autor interbelic, poet sau prozator;
–sustinerea unui test sumativ, cu itemi obiectivi si semi-obiectivi, avand drept subiect modernismul. 

 

Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite prin WhatsApp si Email!

Va place acest articol ?
Dati o nota de la 1 la 5 !
Rating:
Nota: 5 din 1 voturi

x

Lasa un raspuns




37 de Teste pentru Evaluarea Nationala si Bacalaureat 2020
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentului UE 679/2016
eNews Portal INVATAMANT
37 de Teste pentru Evaluarea Nationala si Bacalaureat 2020


37 de Teste pentru Evaluarea Nationala si Bacalaureat 2020
Da, doresc să descarc GRATUIT cadoul si să primesc informaţii despre produsele, serviciile, evenimentele etc. oferite de Rentrop & Straton
Termeni si conditii de utilizare a site-ului Nota de informare
37 de Teste pentru Evaluarea Nationala si Bacalaureat 2020
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
Atentie: veti primi in fiecare zi un newsletter gratuit cu ultimele noutati din invatamantul gimnazial si liceal!