Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie

Definitivat 2019. Modele de teste rezolvate la Limba si Literatura Romana

de portalInvatamant.ro la 25 Feb. 2019
0 comentarii
Fii primul care comenteaza

Definitivat 2019. Modele de teste rezolvate la Limba si Literatura Romana25Feb.2019

Examenul de definitivat 2019 se apropie, iar dascalii au inceput deja pregatirea. Va prezentam doua modele de subiecte, impreuna cu rezolvarile aferente, pentru examenul scris de definitivare in invatamant 2019.

 

Varianta 1
 
Toate subiectele sunt obligatorii. Se acorda zece puncte din oficiu.
Timpul de lucru efectiv este de patru ore.
 
SUBIECTUL I (60 de puncte)
 
A. Redactati un eseu de 600-900 de cuvinte, in care sa motivati, formuland doua argumente, apartenenta la un curent cultural/literar sau la o orientare/miscare culturala/literara a unui text poetic apartinand lui Tudor Arghezi, valorificand doua referinte critice sau de istorie literara. 

B. Prezentati complementul circumstantial de loc.
 
in elaborarea raspunsului veti avea in vedere:
– mentionarea unei trasaturi definitorii a complementului circumstantial de loc;
– ilustrarea, cu cate un exemplu, a patru parti de vorbire prin care poate fi exprimat complementul circumstantial
de loc/clase de substitutie ale complementului circumstantial de loc;
– exemplificarea, prin cate un enunt, a patru tipuri de regenti ai complementului circumstantial de loc;
– precizarea a doua aspecte legate de punctuatia complementului circumstantial de loc.
 
C. Cititi urmatorul text:
 
Bretan batranul, care abia depasise patruzeci de ani si parea de treizeci, cumparase cateva masini, camioane de mare tonaj, pe care le inchiria si exploata, si angajase, cu luna, vreo duzina de insi care cutreierau pietele si-i aduceau informatii, faceau legaturi cu producatorii, intermediarii, dar si cu oamenii puterii, asa-zisii controlori si inspectori, si, cum unii dintre acestia erau inca dintre cei vechi, Bastian reusi destul de repede sa se imprieteneasca cu ei. Ca si in orasul de unde venea si unde-i ramasese casa si nevasta, restul familiei compus din mama si o matusa a sotiei, vaduva de razboi, care avusese brevet de a deschide un chiosc, Bretan, in cativa ani dupa razboi, de cand isi schimbase profesiunea pentru a deveni din fiscal, marunt, dar foarte dibaci antreprenor, industrias marunt, castigase sau isi descoperise un talent rar: acela de a sti sa discute cu numerosii si uneori teribilii inspectori si activisti de partid din zona comertului si industriei, reusind aproape de fiecare data sa-i corupa. Insi, unii dintre ei, care in acei ani purtau pistolul la sold si, mai ales, dispuneau de puteri faraminoase, putand aresta pe oricine fara motiv. Dupa o banuiala, denunt anonim sau interes al partidului: pentru o casa, o moara, un teren viran, intravilan, o fabrica dintre cele care scapasera la marea nationalizare, uneori pentru o simpla adversitate a unuia dintre membrii activului de partid sau securitate. 
 
Si in Bucuresti el isi verifica aceasta abilitate, necesara oricand, dar, cum noul regim venea cu noi oameni, cu o noua, amestecata si uneori surprinzatoare tipologie care semana cu un cort tiganesc amplu, sclipind din toate culorile si materiile, talentul de a aborda si corupe a lui Bretan, spuneam, se verifica inca o data si cu destul succes. Avea bani, uneori multi bani pentru acei ani, imediat dupa marea stabilizare monetara, cand multi, in provincie mai ales, unde acest spectacol putea fi vizibil, aruncasera in rauri si in gropi marginale saci si saci cu bancnote scoase din uz. Toata lumea era redusa sau la minimele si universalele salarii sau la nevoia imperioasa de a vinde lucrurile care aveau cat de cat valoare intr-o casa.
 
Nicolae Breban, Jocul si fuga
 

Scrieti raspunsul pentru fiecare dintre cerintele de mai jos.
 
1. Numiti o functie a comunicarii identificata in textul dat, prezentand rolul ei in fragment. 2 puncte
2. Transcrieti un cuvant care sa contina vocale in hiat si un cuvant care sa contina diftong din urmatoarea secventa: Avea bani, uneori multi bani pentru acei ani, imediat dupa marea stabilizare monetara, cand multi, in provincie mai ales, unde acest spectacol putea fi vizibil, aruncasera in rauri si in gropi marginale saci si saci cu bancnote scoase din uz. 2 puncte
3. Explicati modul de formare a fiecaruia dintre urmatoarele cuvinte: cativa, oricine. 2 puncte
4. Motivati utilizarea virgulei in secventa: Ca si in orasul de unde venea si unde-i ramasese casa si nevasta, restul familiei... 2 puncte
5. Precizati ce parte de vorbire este fiecare din cuvintele subliniate: Bretan batranul, care abia depasise
patruzeci de ani si parea de treizeci de ani. 2 puncte
6. Exemplificati prin enunturi alte doua valori morfologice ale cuvantului o, precizandu-le. 2 puncte
7. Mentionati functia sintactica a cuvintelor subliniate din secventa: cum noul regim venea cu noi oameni. 2 puncte
8. Prezentati, in 50-70 de cuvinte, rolul verbelor la modul indicativ, timpul imperfect in textul dat.
2 puncte
9. Transcrieti doua propozitii subordonate diferite din fraza urmatoare, precizand felul acestora: Ca si in orasul de unde venea si unde-i ramasese casa si nevasta, restul familiei compus din mama si o matusa a sotiei, vaduva de razboi, care avusese brevet de a deschide un chiosc, Bretan, in cativa ani dupa razboi, de cand isi schimbase profesiunea pentru a deveni din fiscal, marunt, dar foarte dibaci antreprenor, industrias marunt, castigase sau isi descoperise un talent rar: acela de a sti sa discute cu numerosii si uneori teribilii inspectori si activisti de partid din zona comertului si industriei, reusind aproape de fiecare data sa-i corupa. 2 puncte
10. Comentati, in 60-100 de cuvinte, urmatoarea secventa din text: si in Bucuresti el isi verifica aceasta abilitate, necesara oricand, dar, cum noul regim venea cu noi oameni, cu o noua, amestecata si uneori surprinzatoare tipologie care semana cu un cort tiganesc amplu, sclipind din toate culorile si materiile, talentul de a aborda si corupe a lui Bretan, spuneam, se verifica inca o data si cu destul succes. 2 puncte
 
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
 
Alegeti una dintre urmatoarele secvente din programele scolare in vigoare:
 
2. Utilizarea corecta si adecvata a limbii romane in producerea de mesaje orale in situatii de comunicare monologata si dialogata
 
Competente specifice Competente asociate
 
 
Programe scolare de limba si literatura romana pentru clasele a V-a – a VIII-a,
aprobate prin Ordin al ministrului nr. 5.097/09.09.2009, clasa a VII-a
 
1. Utilizarea corecta si adecvata a limbii romane in receptarea si in producerea mesajelor in diferite situatii de comunicare

 
Programa scolara de limba si literatura romana pentru clasa a X-a, ciclul inferior al liceului, aprobata prin Ordin al ministrului nr. 5.099/09.09.2009
 
Prezentati, pe baza secventei alese, modul in care se formeaza/dezvolta competenta specifica.
in prezentarea demersului didactic veti avea in vedere urmatoarele aspecte:
– prezentarea unui element de continut asociat competentei specifice date; 4 puncte
– explicarea relatiei dintre competenta specifica data si elementul de continut ales; 4 puncte
– detalierea unei activitati de invatare, relevante pentru formarea/dezvoltarea competentei specifice
date; 4 puncte
– elaborarea a doi itemi de tip diferit (obiectivi/semiobiectivi/subiectivi) pentru evaluarea modului in
care s-a format/dezvoltat competenta specifica data. 4 puncte
Nota! Se acorda 14 puncte pentru redactare (utilizarea limbii literare si a limbajului de specialitate, organizarea
ideilor in scris, ortografie, punctuatie).
 
 
Varianta 2
 
Toate subiectele sunt obligatorii. Se acorda zece puncte din oficiu.
Timpul de lucru efectiv este de patru ore.
 
SUBIECTUL I (60 de puncte)
 
A. Redactati un eseu de 600-900 de cuvinte, in care sa motivati, formuland doua argumente, apartenenta la un curent cultural/literar sau la o orientare/miscare culturala/literara a unui text poetic apartinand lui Mihai Eminescu, valorificand doua referinte critice sau de istorie literara.
 
B. Prezentati atributul substantival. 
in elaborarea raspunsului veti avea in vedere:
 
– mentionarea unei trasaturi definitorii a atributului substantival;
– ilustrarea, cu cate un exemplu, a patru atribute substantivale diferite;
– exemplificarea, prin cate un enunt, a doua tipuri de regenti ai atributului substantival;
– precizarea a doua aspecte legate de topica atributului substantival.
 
C. Cititi urmatorul text:
 
Inainte de pranz, Egor afla ca Sanda este bolnava. Nu va putea veni astazi la masa. isi ceru voie sa o vada numai pentru cateva minute. Cu acest prilej, isi va putea scuza si plecarea. ii va fi usor sa-i spuna ca nu mai indrazneste sa ramana, acum, cand si ea si d-na Moscu sunt bolnave.
 
Dar ce s-a intamplat? intreba el, incercand sa para degajat, intrand in odaia Sandei.
 
Fata il privi trista, luptandu-se multa vreme cu un zambet care nu voia sa infloreasca. ii arata din ochi un scaun. Era singura si Egor se simti oarecum intimidat. Stapanea in odaie un miros feminin, prea intim, prea cald. Mirosea a sange.
– Nu ma simt deloc bine, sopti Sanda. Ieri seara am avut ameteli, dureri de cap si, iata, acum nu ma pot ridica din pat...
Il privi din adancul ochilor, cu dragoste si cu spaima in acelasi timp. Narile ii tremurau. Tamplele ii erau foarte palide.
...Nu mai am deloc putere in mine, adauga ea. Uite, obosesc vorbind...
Egor se apropie alarmat de pat si ii apuca mana.
– Dar nu trebuie sa te obosesti, incepu el cautand un ton voios si stenic. Probabil ca ai racit, ai o migrena care te-a extenuat. Ma gandeam tocmai...
Voia sa spuna: „ma gandeam tocmai ca noi, musafirii, te obosim din cale-afara, si ca ar trebui sa plecam”.
Dar fata incepu deodata sa planga, plecandu-si capul.
– Sa nu ma lasi, Egor, sopti ea infierbantat, sa nu ma lasi singura. Numai tu ma poti scapa in casa asta...
Il tutuia pentru intaia oara. Egor simti un val cald de sange lovindu-i obrajii. Neliniste, fericire, rusine de lasitatea lui?
– Nu-ti fie teama, Sanda, sopti el, apropiindu-si capul. Nu se va intampla nimic. Eu sunt aici, langa tine si nu ti se va intampla nimic...
– Ah, de ce nu pot sa-ti spun...
 
Mircea Eliade, Domnisoara Christina
 
 
Scrieti raspunsul pentru fiecare dintre cerintele de mai jos.
1. Numiti o functie a comunicarii identificata in textul dat, prezentand rolul ei in fragment. 2 puncte
2. Transcrieti un cuvant care sa contina vocale in hiat si un cuvant care sa contina diftong din urmatoarea secventa: Voia sa spuna: „ma gandeam tocmai ca noi, musafirii, te obosim din cale-afara, si ca ar trebui sa plecam”. Dar fata incepu deodata sa planga, plecandu-si capul. 2 puncte
3. Explicati modul de formare a fiecaruia dintre urmatoarele cuvinte: infloreasca, asta. 2 puncte
4. Motivati utilizarea virgulei in secventa: – Ah, de ce nu pot sa-ti spun... 2 puncte
5. Precizati ce parte de vorbire este fiecare din cuvintele subliniate Probabil ca ai racit, ai o migrena
care te-a extenuat. 2 puncte
6. Exemplificati prin enunturi doua valori morfologice ale cuvantului noi, precizandu-le. 2 puncte
7. Mentionati functia sintactica a cuvintelor subliniate din secventa: ii va fi usor sa-i spuna ca nu mai indrazneste sa ramana, acum, cand si ea si d-na Moscu sunt bolnave. 2 puncte
8. Prezentati, in 50-70 de cuvinte, rolul verbelor la modul indicativ, timpul prezent in textul dat.
2 puncte
9. Transcrieti doua propozitii subordonate diferite din fraza urmatoare, precizand felul acestora: ii va fi usor sa-i spuna ca nu mai indrazneste sa ramana, acum, cand si ea si d-na Moscu sunt bolnave. 2 puncte
10. Comentati, in 60-100 de cuvinte, urmatoarea secventa din text:
Egor simti un val cald de sange lovindu-i obrajii. Neliniste, fericire, rusine de lasitatea lui?
–Nu-ti fie teama, Sanda, sopti el, apropiindu-si capul. Nu se va intampla nimic. Eu sunt aici, langa tine si nu ti se va intampla nimic... 2 puncte
 
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
 
Alegeti una dintre urmatoarele secvente din programele scolare in vigoare:
 
3. Redactarea textului scris de diverse tipuri

 

4. Argumentarea orala sau în scris a unor opinii în diverse situatii de comunicare



Programe scolare, ciclul superior al liceului, Limba si literatura romana pentru clasa a XI-a, aprobate prin Ordin al ministrului nr. 3.252/13.02.2006
 
Prezentati, pe baza secventei alese, modul in care se formeaza/dezvolta competenta specifica.
in prezentarea demersului didactic veti avea in vedere urmatoarele aspecte:
– prezentarea unui element de continut asociat competentei specifice date; 4 puncte
– explicarea relatiei dintre competenta specifica data si elementul de continut ales; 4 puncte
– detalierea unei activitati de invatare, relevante pentru formarea/dezvoltarea competentei specifice
date; 4 puncte
– elaborarea a doi itemi de tip diferit (obiectivi/semiobiectivi/subiectivi) pentru evaluarea modului in
care s-a format/dezvoltat competenta specifica data. 4 puncte

Nota! Se acorda 14 puncte pentru redactare (utilizarea limbii literare si a limbajului de specialitate, organizarea ideilor in scris, ortografie, punctuatie).
 
 
Rezolvari 
 
Varianta 1
SUBIECTUL I
 
Modernismul este curentul literar care s-a manifestat cu predilectie in perioada interbelica. Trasaturile
lui au fost teoretizate de Eugen Lovinescu si promovate in cadrul cenaclului si al revistei „Sburatorul”.
Modernismul promoveaza o innoire a literaturii, dorindu-se implicit desprinderea de trecut si, totodata,
crearea unei modalitati inovatoare de exprimare. Poezia moderna impune crearea unui lirism subiectiv,
ca expresie a profunzimilor sufletesti si inlaturarea totala a obiectivitatii, ambiguitatea limbajului, utilizarea metaforei, inovatia formala, prin renuntarea la prozodia traditionala.
 
Tudor Arghezi este, alaturi de Lucian Blaga si Ion Barbu, un poet modernist si apartine perioadei interbelice a literaturii. Opera lui prezinta atat trasaturile modernismului, cat si pe cele ale traditionalismului.
 
Cea mai mare realizare a lui este data de revolutionarea limbajului poetic, astfel incat, asa cum
el insusi afirma, „o idee sa nasca alte sute”. Dupa modelul lui Charles Baudelaire din literatura franceza, Tudor Argezi intemeiaza, in literatura romana, „estetica uratului”. Dupa parerea lui George Calinescu, cea mai importanta trasatura a liricii sale este data de folosirea unei dimensiuni inconfundabile a limbajului: „surprinderea suavitatii sub expresia de mahala”.
 
Poezia „Testament” de Tudor Arghezi este asezata la inceputul volumului „Cuvinte potrivite” (1927)
si este o arta poetica moderna a literaturii romane din perioada interbelica.
 
„Testament” este o arta poetica, deoarece autorul isi exprima convingerile despre arta literara, despre
menirea literaturii, dar si despre rolul artistului in societate.
 
Procedeele moderniste care apar in aceasta arta poetica sunt: exprimarea relatiei dintre creator si univers, ambiguitatea limbajului realizata prin frecventa metaforei, adancirea lirismului in subiectiv, sincronizarea cu modele din literatura universala, exploatarea esteticii moderne a uratului si utilizarea unui limbaj inedit obtinut prin exploatarea cuvintelor provenite din registre stilistice diferite.
 
Titlul poeziei este o metafora, el este folosit atat cu sens denotativ, cat si cu sens conotativ. Sensul
denotativ trimite la actul juridic unilateral prin care o persoana isi exprima dorintele ce urmeaza a-i fi
indeplinite dupa moarte, in special cele care au legatura cu incredintarea bunurilor materiale. in sens
conotativ, insa, titlul se refera la averea spirituala lasata generatiilor viitoare.
 
Tema poeziei o reprezinta creatia literara in ipostaza de mestesug, creatie lasata ca mostenire unui
fiu spiritual, adica posteritatii. Poezia ilustreaza conceptia lui Arghezi despre creatie, atitudinea sa de
poet responsabil pentru mesajul si valoarea estetica a operei sale, pe care le prezinta urmasilor cititori.
Poetul isi transfigureaza in arta suferintele recurgand astfel la estetica uratului: „Din bube, mucegaiuri
si noroi/Iscat-am frumuseti si preturi noi”. Creatorul devine astfel un poet mestesugar, care slefuieste
cuvintele: „Din graiul lor cu-ndemnuri pentru vite/Eu am ivit cuvinte potrivite”.
 
Organizarea textului poetic se face in jurul motivului central, metafora „carte”, cu sensul de bun spiritual care asigura legatura dintre generatii reusind sa ofere urmasilor o identitate deoarece este „hrisovul cel dintai”. Ca element de recurenta, cuvantul carte are o bogata serie sinonimica in text: „testament”, „hrisov”, „cuvinte potrivite”, „slova de foc si slova faurita”.
 
Din punct de vedere compozitional, poezia este structurata in cinci unitati strofice inegale care sunt
organizate in patru secvente poetice.
 
in prima secventa eul se adreseaza direct unui fiu imaginar caruia ii lasa drept mostenire averea sa
spirituala: „Nu-ti voi lasa drept bunuri, dupa moarte,/Decat un nume adunat pe-o carte”. Creatia este
rodul unui deschizator de drumuri si este in acelasi timp „o treapta” indispensabila pe drumul anevoios
al cunoasterii.
 
A doua strofa se axeaza pe metafora „hrisov” care, in sens denotativ, desemneaza un act domnesc al
Evului Mediu prin care sunt atestate anumite drepturi de proprietate sau nobiliare persoanei care il
poseda, iar in sens conotativ, termenul trimite la „creatie”. Creatia este comparata aici cu cartea sfanta,
cu Biblia. in acest sens, metafora „osemintele varsate in mine” subliniaza profunda comuniune dintre
creator si generatiile viitoare.
 
A doua secventa poetica defineste rolul artistului si accentueaza importanta muncii lui. Se realizeaza
o paralela intre munca bruta a strabunilor si munca intelectuala: „sapa” devine „condei”, iar „brazda”
devine „calimara”. Artistul trudeste pentru a supune cuvantul la fel cum taranul se apleaca asupra gliei.
Capodopera artistului se naste astfel din prelucrarea unui limbaj rudimentar: „Din graiul lor
cu-ndemnuri pentru vite/Eu am ivit cuvinte potrivite”. Arta are un rol estetic pentru ca ea transfigureaza
uratul din realitate, transformand „zdrentele”, obiecte nefolositoare, in „muguri si coroane”, metafore-
simbol pentru viata si perfectiune. in plus, arta are si un rol social, de factura traditionalista pentru
ca ea stigmatizeaza tot ce este rau: „Veninul strans l-am preschimbat in miere,/Lasand intreaga dulcea
lui putere/Am luat ocara, si torcand usure/Am pus-o cand sa-mbie, cand sa-njure.” Metafora „cenusa
mortilor din vatra” desemneaza matricea spiritualitatii neamului.
 
Cea de-a treia secventa poetica exprima revolta unui reprezentant de seama al poporului, cu care eul
liric se identifica. El se declara partas la suferinta neamului sau si reuseste sa-i dea glas prin intermediul
artei, prin metafora „vioara”: „Durerea noastra surda si amara/O gramadii pe-o singura vioara”. 
 
Stapanul apare in postura de „tap injunghiat” si se arata fascinat de cantec fara sa realizeze ca acesta este o forma de protest chiar impotriva lui. Creatorul reuseste sa schimbe formele de manifestare a uratului, „bube, mucegaiuri si noroi”, roade maligne, in „frumuseti si preturi noi”, capabile sa impresioneze.
 
Ultima secventa alatura stapanului alte doua ipostaze ale asupririi: „domnul” si „domnita” care traiesc
in huzur si nu sunt capabili sa perceapa suferintele robilor. Reprezentantul robilor, creatorul, are menirea de a lumina spiritele printr-o carte a revoltei impotriva nedreptatii de orice fel.
Finalul poeziei este specific arghezian. „Slova de foc”, inspiratia de factura divina, si „slova faurita”,
cuvintele mestesugite, se unesc „ca fierul cald imbratisat in cleste”.
 
Prozodia poate fi situata intre traditie si modernitate. Poezia este alcatuita din strofe inegale si are un
ritm variabil, o masura de 9-11 silabe si o rima imperecheata.
 
Asadar, poezia „Testament” de Tudor Arghezi este o arta poetica situata intre traditionalism si modernism.
 
Referitor la importanta pe care o are limbajul poetic arghezian, serban Cioculescu spunea ca
„Slova de foc este cuvantul spontan, fierbinte de viata, expresia directa a sensibilitatii, prin slova faurita, cata sa intelegem expresia elaborata, cautata, migalita.”
 
B. Complementul circumstantial de loc este partea secundara de propozitie care arata locul in care se
desfasoara o actiune sau se manifesta o insusire, limitele spatiale si directia actiunii.
 
 Complementul circumstantial de loc se poate exprima prin:
– Substantiv comun in cazul genitiv: S-a oprit in fata casei.
– Pronume personal in cazul acuzativ: S-a asezat langa ea.
– Adverb de loc cu prepozitie: Pleaca de acolo!
– Numeral cu valoare substantivala in cazul acuzativ: S-a indreptat catre cei doi.
 
Complementul circumstantial de loc determina:
– Un verb: Merge la Bucuresti.
– O locutiune verbala: A luat-o la fuga spre gara centrala.
– O interjectie predicativa: Haide acasa.
– Un adjectiv: Echipa castigatoare pe scena a fost aplaudata.
 
Complementul circumstantial de loc asezat la inceputul propozitiei se desparte prin virgula numai
daca nu se insista in mod special asupra lui.
Ex. Acolo (,) vezi tot ce vrei.
 
 Complementul circumstantial de loc cu sau fara determinari, asezat intre subiect si predicat, se
izoleaza intre virgule daca subiectul este asezat inainte de predicat.
Ex. Tinerii (,) aici (,) se simt foarte bine.
 
C.
1. Una dintre functiile comunicarii care poate fi identificata in textul dat este functia referentiala, ea
axandu-se intotdeauna pe context, pe referent. Fragmentul extras din opera Jocul si fuga, de Nicolae
Breban, este unul epic si astfel putem identifica prezenta persoanei a III-a, el/ea (referentul): el isi verifica aceasta abilitate, Avea bani, uneori multi bani.
2. Provincie – vocale in hiat; avea – diftong.
3. Cativa s-a format prin schimbarea valorii gramaticale, de la pronumele nehotarat cativa la adjectivul
pronominal nehotarat.
Oricine s-a format prin compunere, prin sudarea termenilor ori si cine.
4. Virgula desparte in secventa indicata termenii unei enumeratii.
5. care – pronume relativ; parea – verb copulativ
6. in text o este articol nehotarat.
Alte doua valori morfologice pe care le poate avea sunt:
– Interjectie: – O, ce frumos este tabloul!
– Pronume personal: Am vazut-o ieri la film.
7. noul – atribut adjectival; cu oameni – complement indirect
8. Indicativul exprima o actiune reala, sigura si confera impresia de autenticitate. Verbele din text
folosite la modul indicativ, timpul imperfect exprima o actiune trecuta, cu aspect durativ, al carei final
nu este clar marcat (ex. venea, avea, era).
9. de exemplu: de unde venea – propozitie subordonata atributiva; sa-i corupa – propozitie subordonata
completiva directa.
10. Personajul Bretan isi cunoaste foarte bine aptitudinile si, de aceea, puterea lui de a se adapta in
orice situatie, in orice conditii este redata foarte clar in secventa indicata. El reuseste sa identifice tipologiile
oamenilor noi care-i apar in cale si poate, totodata, sa-i abordeze si sa-i convinga cu succes: talentul
de a aborda si corupe a lui Bretan, spuneam, se verifica inca o data si cu destul succes. Datorita
acestor calitati, el reuseste sa obtina intotdeauna tot ce isi propune.
 
SUBIECTUL al II-lea
 
Sugestii de rezolvare:
 
1. Pentru secventa din „Programe scolare de limba si literatura romana pentru clasele a V-a – a VIIIa”,
aprobate prin Ordin al ministrului nr. 5.097/09.09.2009, clasa a VII-a, se poate alege continutul:
„Folosirea corecta a accentului”, lectia „Omonime. Cuvintele polisemantice”.
2. Pentru secventa din Programa scolara de limba si literatura romana pentru clasa a X-a, ciclul inferior
al liceului, aprobata prin Ordin al ministrului nr. 5.099/09.09.2009, se poate alege continutul:
„Eseu structurat – relatia dintre doua personaje dintr-un roman studiat”, „Ion”, de Liviu Rebreanu”.
 
SUBIECTUL I
 
Romantismul este curentul literar care a aparut in Europa la sfarsitul secolului al XVIII-lea. El s-a
manifestat la inceput in Anglia, apoi in Germania si in Franta. Treptat, el a cuprins intreaga Europa.
Romantismul s-a nascut ca o reactie impotriva rigorilor clasice si, totodata, impotriva rationalismului
neingradit. Curentul promoveaza manifestarea neingradita a fanteziei, originalitatii si a sinceritatii sufletesti.
 
Literatura romana a cunoscut trei faze de manifestare a romantismului: preromantismul, in lirica
pasoptista, romantismul propriu-zis, reprezentat de opera eminesciana si de o prelungire a sa, doar in
operele unor poeti.
 
Despre Mihai Eminescu, Titu Maiorescu spunea ca este „poet in toata puterea cuvantului”. De aceea,
l-a promovat in cadrul cenaclului „Junimea” prin intermediul revistei „Convorbiri literare”. Poetul a
abordat in opera lui toate cele trei genuri literare si a reusit sa reprezinte un univers imaginar foarte vast
si original, in acelasi timp imbinand teme si motive romantice cu elemente autohtone apartinand specificului national. Sub ingrijirea atenta a lui Titu Maiorescu, in 1883, apare singurul volum antum al lui Mihai Eminescu, intitulat „Poesii”.
 
Poezia „Floare albastra” a fost creata in perioada studiilor la Viena si Berlin si a fost publicata in revista „Convorbiri literare”, pe 1 aprilie 1873.
 
Poezia este, ca specie literara, o idila in care este prezentata, in forma optimista sau idealizata, viata si dragostea, intr-un cadu rustic. Exista intre trairile interioare ale protagonistilor si tablourile de natura prezentate o deplina concordanta, ceea ce ii confera poeziei un caracter de pastel.

Titlul poeziei reprezinta un motiv literar universal. in poezia lirica a lui Novalis, „floarea albastra”
semnifica implinirea iubirii intr-o lume ideala care precede moartea. in opera poetului italian Leopardi, simbolul se identifica cu frumusetea si cu puritatea idealului de iubire. si la Eminescu, „floarea” reprezinta viata, gingasia, puritatea care se identifica cu idealul feminin, iar epitetul cromatic „albastra” sugereaza spatiul infinit, cerul si marea, care proiecteaza sentimentul in eternitate. De asemenea, Perpessicius explica semnificatia titlului poeziei: „Titlul, imprumutat din terminologia liricii germane si indeosebi din Heinrich von Ofterdingen de Novalis, e simbolul idealului inaccesibil”.
 
Poezia este alcatuita din paisprezece catrene organizate in patru secvente lirice: reprosul iubitei, cugetarea eului liric, chemarea la iubire initiata de prezenta feminina si meditatia finala a eului liric.

Totodata, textul poetic contine doua planuri, in conturarea carora este utilizata lirica mastilor. Pe de o parte, indragostitul reprezinta omul de geniu care provine din sfere inalte, ale cunosterii, iar pe de alta parte, iubita, prezenta feminina, intruchipeaza planul uman-terestru, lumea comuna. Incompatibilitatea celor doua planuri este o sursa a neimplinirii sufletesti, exprimata printr-o meditatie profunda asupra existentei.
 
Primele trei strofe alcatuiesc prima secventa lirica. Ea debuteaza cu o interogatie retorica prin care prezenta feminina ii adreseaza eului liric un repros: „Iar te-ai cufundat in stele/si-n nori si-n ceruri nalte?”. Incipitul surprinde planul superior al omului superior incluzand cateva referiri la cultura omenirii, la cunoastere, la geneza universului si la creatie: „campiile asire”, „intunecata mare”, „piramidele-nvechite”. Gandirea geniului este una abstracta, ea ramanand o taina pentru omul comun.

Acesta sesizeaza diferenta dintre cele doua planuri carora le apartin cei doi indragostiti si isi exprima dorinta de a se sacrifica, de a parasi sfera inalta si de a se integra lumii terestre, limitate, pentru a se implini sufleteste: „Nu cata in departare/Fericirea ta, iubite!”.
 
Cea de-a doua secventa, corespunzatoare strofei a patra, reda atitudinea detasata a celui invocat, atitudine derivata din intuitia superioara a profundei incompatibilitati dintre cele doua planuri. 
 
Apropierea sufleteasca dintre cei doi indragostiti este accentuata de folosirea diminutivului „mititica” si de folosirea adverbului de mod „dulce”: „Dulce netezindu-mi parul”.
 
Interjectia „ah!” urmata de constatarea „ea spuse adevarul” accentueaza diferenta dintre cele doua planuri: etern/perisabil, abstract/concret, planul superior al geniului/planul comun al iubitei. Raspunsul, formulat intr-o nota sagalnica, semnifica incapacitatea lui de a fi fericit in plan terestru: „Eu am ras, n-am zis nimica”.
 
Ultima secventa lirica cuprinde opt strofe. Ea include monologul prezentei feminine alcatuit ca o
chemare la iubire. Pentru cel care coboara din sferele cunoasterii, cadrul natural romantic e ca o tentatie, reprezentand o inaltare de factura spirituala, amplificata de elemente simbolice: „codrul cu verdeata”, izvoarele „care plang in vale”, „stanca”, „prapastia mareata”, „ochi de padure”, „bolta cea senina”, „trestia cea lina”, „foi de mure”.
 
Scenariul iubirii proiectat in viitor se desfasoara conform unui ritual prestabilit. indragostitii se izoleaza pentru a trai cateva clipe de fericire ancorate in eternitate. Limbajul familiar indica apropierea sufleteasca dintre cei doi, fiind exprimat in maniera populara: „si mi-i spune-atunci povesti/si minciuni cu-a ta gurita,/Eu pe-un fir de romanita/Voi cerca de ma iubesti.”. Autoportretizarea iubitei enunta tentatia idealului de feminitate: „si de-a soarelui caldura/Voi fi rosie ca marul,/Mi-oi desface de-aur parul,/Sa-ti astup cu dansul gura”. Gesturile tandre contin revelatia unei iubiri pure, idealizate, iar intoarcerea spre casa, despartirea pecetluieste, prin sarutari, unirea spirituala a indragostitilor.
 
Cea de-a patra secventa lirica cuprinde ultimele doua strofe si monologul geniului, monolog care surprinde cugetari despre desertaciunea tentatiei fericirii prin iubire.
 
Versul „Ca un stalp eu stam in luna!” exprima izolarea geniului dar si capacitatea lui superioara de a uni, la nivel spiritual, planul terestru cu cel cosmic, reprezentat de astrul tutelar al noptii, luna. Exuberanta iubitei, dar si proiectarea geniului, din planul oniric in cel al realitatii crude, al incompatibilitatii dintre planuri reiese din exclamatia retorica „Ce frumoasa, ce nebuna/E albastra-mi, dulce floare!”. Iubirea pierduta genereaza suferinta care este insa rezolvata prin resemnare: „si te-ai dus, dulce minune,/ si-a murit iubirea noastra”. Prin simbolul iubirii eterne – „Floare-albastra! Floare-albastra!...” – este accentuata intensitatea cu care geniul percepe esecul erotic provocat de contrastul puternic dintre iluzie si realitate.
 
Ultimul vers al poeziei, „Totusi... este trist in lume!”, contine esenta meditatiei geniului asupra existentei umane, dominata de tristete si neimplinire a fiintei superioare, care isi cauta perechea ideala, spre a reface cuplul originar.
 
Procedeele romantice prezente in aceasta poezie sunt: manifestarea plenara a sentimentelor si fanteziei creatoare prin intermediul artei, preluarea motivului romantic al „florii albastre”, devenit laitmotiv al poeziei, prezentarea cadrului natural cu elemente specifice, problematica omului de geniu, interferenta speciilor literare idila si pastel, combinarea registrului stilistic popular cu cel cult.
 
La nivel prozodic remarcam faptul ca poezia respecta conventiile traditionale, avand masura de
sapte-opt silabe, rima imbratisata si ritmul trohaic. ingemanarea dintre visul de iubire si cugetarea detasata a geniului confera poeziei „Floare albastra” caracterul de sinteza al gandirii eminesciene.
 
B.
 
Atributul este partea secundara de propozitie care determina un substantiv sau un substitut al acestuia
(pronume ori numeral).
 
Atributul substantival se exprima printr-un substantiv propriu-zis sau provenit prin conversiune din
alte parti de vorbire ori prin numeral cu valoare substantivala.
 
Atributul substantival se imparte in:
– Atribut substantival genitival care sta in cazul genitiv: Rochia mamei este minunata.
– Atribut substantival prepozitional care sta in cazurile acuzativ, genitiv si dativ, precedate de prepozitii
sau locutiuni prepozitionale: Cartea de citire este interesanta. (substantiv in acuzativ)
– Atribut substantival apozitional, care aduce o explicatie, face o precizare si sta in toate cele cinci
cazuri: Elevul Popescu e harnic. (substantiv in nominativ)
– Atribut substantival in acuzativ sau dativ fara prepozitie: El este nepot Mariei. (substantiv in
dativ)
 
Atributul substantival determina:
– Substantiv: Elevul harnic invata.
– Numeral cardinal: Doi dintre ei au plecat.
 
 Atributul substantival genitival sta de obicei dupa cuvantul determinat dar, poate sa stea si inaintea
acestuia in limbajul poetic si in vorbirea populara.
Ex. carnetul elevului, al elevului carnet.
 
Atributul substantival apozitional sta de obicei dupa elementul determinat, foarte rar sta si inaintea
acestuia.
 
Ex. elevul Ionescu, „Lira de argint, Sihleanu” (Mihai Eminescu)
 
C.
1. in text apare functia emotiva. Ea este centrata pe emitator si are, ca intotdeauna, scopul de a transmite informatii despre acesta, de a-i evidentia starile afective sau reactiile sufletesti. in acest sens, epitetul „infierbantat” („sopti ea infierbantat”) alaturi de enumeratia redata in interogatia retorica „Neliniste, fericire, rusine de lasitatea lui?”) accentueaza starile si trairile prin care trec cele doua personaje: Sanda si Egor.
2. Vocale in hiat: trebui
Diftong: gandeam
3. infloreasca s-a format prin derivare de la cuvantul de baza „floare” cu prefixul „in-„ si sufixul
„-easca”;
asta s-a format prin schimbarea valorii gramaticale de la pronume demonstrativ in adjectiv pronominal
demonstrativ.
4. Virgula desparte interjectia „ah” de restul enuntului.
5. Probabil – adverb predicativ
ai – verb auxiliar
6. Pronume personal: Noi suntem foarte buni prieteni.
Adjectiv propriu-zis: Filmele noi sunt mai interesante.
7. ii – complement indirect;
bolnave – nume predicativ.
8. Verbul este nucleul comunicarii. in acest text epic predomina verbele la modul indicativ, timpul
prezent. Indicativul exprima, intotdeauna, o actiune reala, sigura, conferind impresia de certitudine. 
 
Utilizarea verbelor la timpul prezent („este”, „simt”, nu pot” etc.) de catre personaje, accentueaza momentul desfasurarii actiunii.
9. ca nu mai indrazneste – propozitie subordonata completiva directa; cand si ea si d-na Moscu sunt
bolnave – propozitie subordonata circumstantiala de timp.
10. Secventa reda emotiile lui Egor, emotii provocate de rugamintea Sandei, aceea de a o ajuta. Metafora care surprinde aceste trairi, „val cald de sange”, vine in completarea tabloului dezolant al camerei in care „mirosea a sange”. Egor incearca sa-si ascunda emotiile si incearca sa-i ofere Sandei spijinul moral de care are nevoie. in schimb, punctele de suspensie de la finalul secventei indica starea de incertitudine a personajului, incertitudine accentuata si de repetitia structurii „Nu se va intampla nimic.”; „nu ti se va intampla nimic...” .
 
SUBIECTUL al II-lea
 
Sugestii de rezolvare:
1. Pentru secventa din „Programe scolare de limba si literatura romana pentru clasele a V-a – a VIIIa”,
aprobate prin Ordin al ministrului nr. 5.097/09.09.2009, clasa a VII-a, se poate alege continutul:
Etapele scrierii. Relatarea unor experiente personale.
 
2. Pentru secventa din „Programe scolare, ciclul superior al liceului, Limba si literatura romana pentru
clasa a XI-a”, aprobate prin Ordin al ministrului nr. 3.252/13.02.2006, se poate alege continutul: Romania intre Orient si Occident (dezbatere).
 

Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite prin WhatsApp si Email!

Va place acest articol ?
Dati o nota de la 1 la 5 !
Rating:
Nota: 5 din 6 voturi

x

Lasa un raspuns




Evaluarea Nationala si Bacalaureat - 33 de Teste Rezolvate pentru pregatirea in clasa
Iti oferim GRATUIT Raportul Special

Evaluarea Nationala si Bacalaureat - 33 de Teste Rezolvate pentru pregatirea in clasa
 
Citeste GRATUIT toate informatiile despre invatamantul primar, gimnazial si liceal.

Adauga mai jos adresa ta de email si primesti Raportul Gratuit
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentului UE 679/2016
eNews Portal INVATAMANT
Evaluarea Nationala si Bacalaureat - 33 de Teste Rezolvate pentru pregatirea in clasa
Iti oferim GRATUIT Raportul Special

Evaluarea Nationala si Bacalaureat - 33 de Teste Rezolvate pentru pregatirea in clasa
 
Citeste GRATUIT toate informatiile despre invatamantul primar, gimnazial si liceal.

Adauga mai jos adresa ta de email si primesti Raportul Gratuit



37 de Teste pentru Evaluarea Nationala si Bacalaureat 2019
Va oferim GRATUIT Raportul Special
37 de Teste pentru Evaluarea Nationala si Bacalaureat 2019


Primiti zilnic pe e-mail, ultimele stiri si subiecte din invatamant.

Aboneaza-te la Newsletterul GRATUIT si fii informat!
Da, doresc să descarc GRATUIT cadoul si să primesc informaţii despre produsele, serviciile, evenimentele etc. oferite de Rentrop & Straton
Termeni si conditii de utilizare a site-ului Nota de informare
Evaluarea Nationala si Bacalaureat - 33 de Teste Rezolvate pentru pregatirea in clasa
Iti oferim GRATUIT Raportul Special

Evaluarea Nationala si Bacalaureat - 33 de Teste Rezolvate pentru pregatirea in clasa

 
Citeste GRATUIT toate informatiile despre invatamantul primar, gimnazial si liceal.

Adauga mai jos adresa ta de email si primesti Raportul Gratuit
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
Atentie: veti primi in fiecare zi un newsletter gratuit cu ultimele noutati din invatamantul gimnazial si liceal!