Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie

Au aparut Normele metodologice pentru Legea Antibullying in scoli: profesorii vor fi responsabilizati "in scopul interventiei imediate"

de Laura Galescu la 11 Iun. 2020
1 comentarii

Au aparut Normele metodologice pentru Legea Antibullying in scoli: profesorii vor fi responsabilizati "in scopul interventiei imediate"11Iun.2020

Ministerul Educatiei si Cercetarii a elaborat normele metodologice pentru aplicarea Legii Antibullying in scoli. Normele au fost aprobate prin ordin de ministru si publicate in Monitorul Oficial din 10 iunie 2020, intrand deja in vigoare.

Modul in care cadrele didactice trebuie sa intervina in situatiile de bullying este prezentat mai jos:
 
 
 
Obiectivul normelor metodologice este sa faciliteze crearea unui climat sigur si pozitiv in unitatea de invatamant, bazat pe respectarea persoanei, nediscriminare, motivarea pentru invatare si asigurarea starii de bine a anteprescolarului/prescolarului/elevului in unitatea de invatamant.
 
De asemenea, normele metodologice ofera un instrument de lucru pentru profesionistii care lucreaza cu anteprescolarii/prescolarii/elevii din sistemul educational, familiile copiilor, autoritatile responsabile cu protectia copilului impotriva violentei, inclusiv a violentei psihologice-bullying si cu furnizorii de servicii specializate pentru reabilitarea copiilor-victime, martori si/sau copiilor cu un comportament agresiv. Promovarea activitatilor de prevenire si combatere a tuturor formelor de bullying si cyberbullying in sistemul educational preuniversitar este un alt obiectiv urmarit, dublat de identificarea, semnalarea si interventia, in echipa multidisciplinara, in situatiile de violenta psihologica-bullying si cyberbullying.
 
Astfel, pentru reducerea ratei de prevenire a violentei psihologice-bullying, in fiecare unitate de invatamant va fi infiintat un grup de actiune anti-bullying din care vor face parte maximum 10 membri. intre acestia se vor regasi directorul unitatii de invatamant, profesorul consilier scolar, trei cadre didactice formate in problematica violentei, inclusiv a violentei psihologice-bullying, doi sau mai multi reprezentanti ai elevilor, un reprezentant al parintilor, reprezentanti ai autoritatii locale. Rolul acestui grup este prevenirea, identificarea si solutionarea faptelor de bullying comise intre elevi, prin actiuni fizice, verbale, relationale si/sau cibernetice.
 
Fiecare unitate de invatamant are obligatia de a introduce in Regulamentul de Ordine Interioara (ROI) obiectivul "scoala cu toleranta zero la violenta”. in plus, pentru a veni in sprijinul cadrelor didactice, in perioada urmatoare, Ministerul Educatiei si Cercetarii va realiza Ghiduri de bune practici pe cicluri de invatamant, privind modul de interactiune si de interventie in situatiile de violenta psihologica-bullying.
 
Mai mult, implementarea planului anti-bullying, la nivelul fiecarei unitati scolare, presupune: 
 
a) activitati de informare si constientizare asupra fenomenului de bullying pentru personalul scolii, copii si parinti; 
b) masuri de comunicare si informare interna, la nivelul unitatii de invatamant, cu privire la procedurile de prevenire, identificare, raportare si interventie a situatiilor de bullying in spatiul scolar; 
c) proceduri de interventie in situatiile de violenta psihologica-bullying;
d) responsabilizarea cadrelor didactice in scopul interventiei imediate in cazurile de bullying semnalate sau identificate; 
e) organizarea unor activitati, precum concursuri, teatru forum s.a., in scopul incurajarii respectarii valorilor si misiunii declarate a scolii, participarea la identificarea, medierea sau raportarea situatiilor de bullying; 
f) atragerea parintilor in participarea la dezbateri si sesiuni de informare cu privire la bullying;
g) activitati de masurare a impactului actiunilor cuprinse in planul anti-bullying si ale eficientei grupului de actiune.
h) orice alt tip de activitate care are scopul de a preveni bullyingul.

"Este datoria noastra, ca adulti responsabili, sa-i aparam, sa-i protejam pe copiii nostri prin educatie, prin exemple pozitive. De aceea, Legea anti-bullying, insotita de normele de aplicare, trebuie vazuta ca un pas important pentru asigurarea demnitatii tuturor copiilor din Romania", a declarat Monica Anisie, ministrul Educatiei si Cercetarii.
 
Pentru a face cunoscute modalitatile de interventie in cazul de bullying, incepand cu anul scolar 2020-2021, unitatile de invatamant preuniversitar pot afisa infografice accesibile tuturor copiilor, cadrelor didactice, personalului auxiliar si parintilor.
 
Va prezentam, integral, normele metodologice pentru Legea Antibullying in scoli: 
 
NORME METODOLOGICE de aplicare a prevederilor art. 7 alin. (1^1), art. 56^1 si ale pct. 6^1 din anexa la Legea educatiei nationale nr. 1/2011, privind violenta psihologica - bullying 
 
Preambul 
 
1. Prezentele norme metodologice sunt elaborate in temeiul art. III din Legea nr. 221/2019 pentru modificarea si completarea Legii educatiei nationale nr. 1/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, se completeaza cu prevederile Ordinului ministrului educatiei nationale nr. 1.409/2007*) privind aprobarea Strategiei pentru reducerea fenomenului de violenta in unitatile de invatamant preuniversitar, cu modificarile si completarile ulterioare, Ordinului ministrului educatiei nationale si cercetarii stiintifice nr. 5.079/2016 privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare si functionare a unitatilor de invatamant preuniversitar, Ordinului ministrului educatiei nationale si cercetarii stiintifice nr. 4.742/2016 pentru aprobarea Statutului elevului si se coreleaza cu prevederile Legii nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale Hotararii Guvernului nr. 49/2011 pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind prevenirea si interventia in echipa multidisciplinara si in retea in situatiile de violenta asupra copilului si de violenta in familie si a Metodologiei de interventie multidisciplinara si interinstitutionala privind copiii exploatati si aflati in situatii de risc de exploatare prin munca, copiii victime ale traficului de persoane, precum si copiii romani migranti victime ale altor forme de violenta pe teritoriul altor state. ------------ *) 
 
Ordinul ministrului educatiei nationale nr. 1.409/2007 nu a fost publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. 
 
2. Scopul normelor metodologice: 
 
a) sa ajute la crearea unui climat sigur si pozitiv in unitatea de invatamant, bazat pe respectarea persoanei, nediscriminare, motivarea pentru invatare si asigurarea starii de bine a anteprescolarului/prescolarului/elevului in unitatea de invatamant; b) sa ofere un instrument de lucru pentru profesionistii care lucreaza cu anteprescolarii/prescolarii/elevii din sistemul educational, familiile copiilor, autoritatile responsabile cu protectia copilului impotriva violentei, inclusiv a violentei psihologice - bullying si cu furnizorii de servicii specializate pentru reabilitarea copiilor-victime, martori si/sau a copiilor cu un comportament agresiv; c) sa promoveze activitati de prevenire si combatere a tuturor formelor de bullying si cyberbullying in sistemul educational preuniversitar; d) sa previna, sa identifice, sa semnaleze si sa intervina in echipa multidisciplinara, in situatiile de violenta psihologica - bullying si cyberbullying. 
 
CAPITOLUL I 
 
Definitii operationale 
 
ART. 1 in sensul prezentei metodologii, termenii/expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii: a) violenta psihologica - bullying este actiunea sau seria de actiuni fizice, verbale, relationale si/sau cibernetice, intr-un context social dificil de evitat, savarsite cu intentie, care implica un dezechilibru de putere, au drept consecinta atingerea demnitatii ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, indreptate impotriva unei persoane sau a unui grup de persoane si vizeaza aspecte de discriminare si excludere sociala, care pot fi legate de apartenenta la o anumita rasa, nationalitate, etnie, religie, categorie sociala sau la o categorie defavorizata ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuala, caracteristicile personale, actiune sau serie de actiuni, comportamente ce se desfasoara in unitatile de invatamant si in toate spatiile destinate educatiei si formarii profesionale. Sunt excluse termenului de violenta psihologica - bullying relatiile violente dintre adulti si copii si relatiile violente intre adulti in cadrul unitatii de invatamant; b) violenta fizica se realizeaza prin atingeri/contacte fizice dureroase, exercitate de un prescolar/elev asupra unui alt copil sau grup de copii, intimidare fizica indreptata asupra victimei, distrugerea unor bunuri personale care apartin victimei. Formele posibile de manifestare: impins, trasul de par, rasucirea bratelor, contuzii, arsuri, batai, lovituri cu pumnul, cu palma sau cu piciorul, aruncarea in victima cu diverse obiecte, izbirea de pereti, utilizarea unor obiecte ca arme etc.; c) violenta psihologica cibernetica sau cyberbullyingul consta in actiuni care se realizeaza prin intermediul retelelor de internet, calculator, tableta, telefon mobil si poate cuprinde elemente de hartuire online, alaturi de un continut ilegal si/sau ofensator care se refera la orice comportament mediat de tehnologie, identificat in spatiul de social-media, website-uri, mesagerie. Aceasta forma de violenta nu se limiteaza la comportamente repetate de tip: mailuri, postari, mesaje, imagini, filme cu un continut abuziv/jignitor/ofensator, aceasta insemnand, de asemenea, si excluderea deliberata/marginalizarea unui copil in spatiul online, spargerea unei parole de cont personal de e-mail, derulate pe grupuri si retele de socializare online sau prin alte forme de comunicare electronica online; d) abuzul emotional consta in expunerea repetata a unui copil la situatii al caror impact emotional depaseste capacitatea sa de integrare psihologica. in aceasta situatie, abuzul emotional vine din partea unei persoane care se afla in relatie de incredere, de raspundere sau de putere cu copilul. Ca modalitate concreta, o situatie de abuz emotional poate imbraca forma de umilire verbala si/sau nonverbala, intimidare, amenintare, terorizare, restrangerea libertatii de actiune, denigrarea, acuzatiile nedrepte, discriminarea, ridiculizarea si alte atitudini ostile sau de respingere fata de copil. Daca abuzul emotional este repetitiv si sustinut, acesta poate conduce la afectarea diverselor paliere ale psihicului copilului, precum structura de personalitate, afectele, cognitiile, adaptarea, perceptia, devenind abuz psihologic, care are consecinte mai grave si pe termen lung asupra dezvoltarii copilului; e) violenta sexuala, ca forma posibila a violentei psihologice - bullying, consta in comentarii degradante cu conotatii sexuale, injurii, propuneri indecente facute victimei, atingeri nepotrivite; f) comportamentul agresiv - tip de comportament al unui elev, orientat in sens ofensator, umilitor sau distructiv, care provoaca daune morale, psihologice si/sau materiale unui alt copil sau grup de copii; g) prescolarul/elevul-victima este copilul care a suferit un prejudiciu ori o atingere a vietii, a sanatatii sau a integritatii sale psihice si/sau fizice, ca urmare a unei fapte de violenta savarsite de altcineva, copil sau adult; h) prescolarul/elevul-martor se refera la prescolarul/elevul care a suferit indirect un abuz emotional si/sau psihologic, asistand la o situatie de violenta asupra unui alt copil; i) semnalarea unei situatii de violenta este procesul prin care o situatie de acest gen, manifestata asupra unui copil, este adusa la cunostinta autoritatilor abilitate sa ia masuri in interesul atat al copilului victima sau martor, cat si al copilului cu un comportament agresiv, urmand ca acestea sa asigure sau sa faciliteze accesul la servicii specializate, in vederea reabilitarii starii de sanatate fizica si psihica; j) echipa multidisciplinara si interinstitutionala este echipa formata din diferiti profesionisti, precum cadrul didactic, consilierul scolar, cadrul medical din unitatea de invatamant, asistentul social, medicul de familie, medicul specialist, politistul, magistratul s.a., aflati in relatie directa cu copilul si sunt imputerniciti in cadrul managementului de caz cu responsabilitatea de a realiza, fiecare in parte, activitati specifice in interesul superior al copilului; k) managementul de caz este un proces care implica parcurgerea de catre o echipa multidisciplinara si interinstitutionala a unor etape de lucru interdependente, precum identificarea, semnalarea, evaluarea initiala, evaluarea detaliata, planificarea serviciilor specializate si de sprijin, furnizarea serviciilor si interventiilor, monitorizarea si reevaluarea periodica a progreselor inregistrate, a deciziilor si a interventiilor specializate, precum si etapa de incheiere a procesului, cu monitorizarea de postservicii si inchiderea cazului, in vederea asistarii copiilor aflati in situatii de vulnerabilitate, inclusiv a copiilor victime ale violentei psihologice - bullying, martori si copii ce manifesta comportamente agresive, cu scopul reabilitarii acestora in mod personalizat. Managerul de caz, in situatia de violenta asupra copilului, este numit de catre Directia generala de asistenta sociala si protectia copilului (DGASPC). 
 
CAPITOLUL II 
 
Mecanismul de interventie in prevenirea si combaterea bullyingului din unitatile de invatamant 
 
ART. 2 Prevenirea violentei psihologice - bullying in mediul educational se realizeaza in fiecare unitate de invatamant in conformitate cu prevederile Ordinului ministrului educatiei nationale nr. 1.409/2007*) privind aprobarea Strategiei pentru reducerea fenomenului de violenta in unitatile de invatamant preuniversitar, cu modificarile si completarile ulterioare. ------------ *) 
 
Ordinul ministrului educatiei nationale nr. 1.409/2007 nu a fost publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. 
 
ART. 3 (1) Nivelurile la care se realizeaza interventia in sistemul educational preuniversitar pentru prevenirea si combaterea bullyingului sunt: unitatea de invatamant, inspectoratul scolar, Centrul de Resurse si de Asistenta Educationala, casa corpului didactic si Ministerul Educatiei si Cercetarii, conform anexei nr. 1 la prezentele norme metodologice. (2) Interventia multidisciplinara in situatiile de bullying se realizeaza interinstitutional, prin actiuni de cooperare intre institutiile abilitate, precum unitatile de invatamant, serviciile publice de asistenta sociala sau directiile de asistenta sociala, directiile generale de asistenta sociala si protectia copilului, politie, precum si in parteneriate promovate de Ministerul Educatiei si Cercetarii cu alte autoritati publice centrale si organizatii neguvernamentale. (3) Membrii echipei multidisciplinare specializate, familia si cadrele didactice contribuie la integrarea copilului-victima, martor si a copilului care manifesta un comportament agresiv in unitatea de invatamant, respectand, in toate interventiile, interesul superior al copilului. (4) Sesizarea situatiilor de violenta psihologica - bullying se realizeaza, la nivelul unitatii de invatamant, conform infograficului din anexa nr. 4 la prezentele norme metodologice si se semnaleaza la DGSAPC, Serviciul public de asistenta sociala/Directia de asistenta sociala (SPAS/DAS). Orice situatie de violenta asupra copilului poate fi sesizata si la linia europeana gratuita de asistenta pentru copii 116 111 sau altor entitati cu activitati si/sau responsabilitati in domeniu, conform anexei nr. 2 la prezentele norme metodologice. (5) in termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentelor norme metodologice, Ministerul Educatiei si Cercetarii, in colaborare cu alte autoritati publice centrale si organizatii neguvernamentale, va asigura elaborarea de ghiduri metodologice, pe niveluri de invatamant, destinate cadrelor didactice, privind modul de interactiune si de interventie in situatiile de violenta psihologica - bullying. 
 
ART. 4 (1) La inceputul fiecarui an scolar, unitatile de invatamant au responsabilitatea de a-si intocmi propriile strategii si planuri de asigurare si de mentinere a unui climat social adecvat educatiei de calitate, conditie esentiala pentru prevenirea si combaterea bullyingului, prin: a) aplicarea politicilor de prevenire si de combatere a bullyingului, conform anexelor nr. 1 si 2 la prezentele norme metodologice; b) procese participative cu implicarea directa a elevilor, a parintilor, a cadrelor didactice si a personalului auxiliar; c) evaluari anuale ale climatului educational, incluzand dezbateri, focusgrupuri, propuneri extracurriculare, care au ca scop diminuarea fenomenului de bullying. (2) Metodologia de evaluare, monitorizare si imbunatatire a calitatii climatului scolar pe niveluri de invatamant este inclusa in ghidul metodologic aferent nivelului de invatamant, elaborat in acest sens de Ministerul Educatiei si Cercetarii, in parteneriat cu alte autoritati centrale guvernamentale si/sau neguvernamentale. 
 
ART. 5 (1) Pentru optimizarea prevenirii violentei psihologice - bullying, la nivelul fiecarei unitati de invatamant, se creeaza un grup de actiune antibullying cu rol de prevenire, identificare si solutionare a faptelor de bullying, comise intre elevi, prin actiuni fizice, verbale, relationale si/sau cibernetice, conform anexei nr. 3 la prezentele norme metodologice. (2) Grupul de actiune antibullying se dimensioneaza potrivit particularitatilor fiecarei unitati de invatamant, avand maximum 10 (zece) membri, fiind adaptat contextului social, dimensiunii si cerintelor specifice fiecarei unitati de invatamant. (3) Din grupul de actiune antibullying fac parte directorul unitatii de invatamant, profesorul consilier scolar, trei cadre didactice formate in problematica violentei, inclusiv a violentei psihologice - bullying, doi sau mai multi reprezentanti ai elevilor, un reprezentant al parintilor, reprezentanti ai autoritatii locale. 
 
ART. 6 in identificarea situatiei de violenta psihologica - bullying, cadrele didactice trebuie sa faca diferenta intre situatiile accidentale, de mici sicane, abuz si situatiile violente repetitive si intentionate. 
 
ART. 7 Ministerul Educatiei si Cercetarii monitorizeaza, la nivelul invatamantului preuniversitar, prin inspectoratele scolare, indeplinirea si respectarea prevederilor prezentelor norme metodologice. 
 
ART. 8 Anexele nr. 1 - 4 fac parte integranta din prezentele norme metodologice. 
 
 
ANEXA 1 la normele metodologice PREVENIREA bullyingului si a cyberbullyingului in unitatile de invatamant preuniversitar 
 
ART. 1 (1) in vederea crearii si mentinerii unui mediu sigur si pozitiv in scoala, unitatile de invatamant sunt obligate sa identifice eventualele probleme/situatii de risc, initiind propuneri cu privire la tipurile de prevenire si interventie necesare, pe care, dupa aprobarea in consiliile de administratie, le vor transmite inspectoratelor scolare, in vederea avizarii si monitorizarii. (2) Activitatile de prevenire a violentei psihologice - bullying se realizeaza in functie de specificul fiecarei unitati de invatamant, prin: a) implementarea, la nivelul unitatii de invatamant, a unui plan scolar de prevenire si combatere a violentei, a unor programe/proiecte/campanii cu scopul de crestere a coeziunii grupului de copii si a comunitatii copii-adulti, constientizarea consecintelor violentei psihologice - bullying, eliminarea cauzelor/riscurilor/vulnerabilitatilor care ar putea determina producerea de astfel de comportamente; b) desfasurarea unor activitati de informare si constientizare, in colaborare cu alte institutii sau specialisti cu competente in domeniu; c) promovarea unui climat educational care incurajeaza atitudinile pozitive, nonviolente si suportive intre membrii comunitatii de prescolari/elevi si adulti, invatarea si exersarea empatiei, a interactiunilor intre acestia, de tip castig reciproc, implicarea participarii prescolarilor/elevilor de toate varstele la toate deciziile care ii privesc si promovarea actiunilor de la egal la egal intre prescolari/elevi; d) promovarea relatiilor democratice intre copii si adulti, prin toleranta, respect, incluziune si solidaritate; e) implementarea de masuri administrativ-organizatorice, care sa contribuie la crearea unui mediu securizant din punct de vedere fizic si emotional pentru copii, in unitatea de invatamant, precum montarea de camere de luat vederi, profesori de serviciu, asigurarea pazei spatiilor educationale, dispunerea mobilierului in clasa in scopul facilitarii colaborarii intre copii, promovarea lucrului in echipa, constituirea formatiunilor de studiu, conform prevederilor legale; f) formarea cadrelor didactice in sensul dezvoltarii personale si al utilizarii metodelor de disciplina pozitiva. 
 
ART. 2 
 
(1) Fiecare unitate de invatamant prevede in regulamentul de ordine interioara obiectivul "scoala cu toleranta zero la violenta", ce va fi adus la cunostinta personalului didactic/didactic auxiliar/nedidactic/elevilor/parintilor. De asemenea, in acord cu profesorii, elevii si parintii acestora, unitatile de invatamant stabilesc, prin regulamentul de ordine interioara a unitatii de invatamant (ROI), masurile aplicabile in cazul unui comportament inadecvat, imoral sau necolegial al unor copii fata de alti copii. (2) in regulamentul de ordine interioara a unitatii de invatamant, pentru persoanele care interactioneaza cu prescolarii/elevii, se introduce obligativitatea unei comunicari empatice, non-violente, aceea a adoptarii unui comportament/limbaj lipsit de etichete/umilitor. (3) La inceputul fiecarui an scolar, institutiile de invatamant au responsabilitatea de a-si intocmi propriile strategii si planuri de asigurare si mentinere a unui climat scolar adecvat educatiei de calitate, conditie esentiala pentru prevenirea si combaterea bullyingului. (4) Implementarea planului antibullying, la nivelul fiecarei unitati scolare, cuprinde: a) activitati de informare si constientizare asupra fenomenului de bullying pentru personalul scolii, copii si parinti; b) masuri de comunicare si informare interna, la nivelul unitatii de invatamant, cu privire la procedurile de prevenire, identificare, raportare si interventie a situatiilor de bullying in spatiul scolar; c) proceduri de interventie in situatiile de violenta psihologica - bullying; d) responsabilizarea cadrelor didactice in scopul interventiei imediate in cazurile de bullying semnalate sau identificate; e) organizarea unor activitati, precum concursuri, teatru forum s.a., in scopul incurajarii respectarii valorilor si misiunii declarate a scolii, participarea la identificarea, medierea sau raportarea situatiilor de bullying; f) atragerea parintilor in participarea la dezbateri si sesiuni de informare cu privire la bullying; g) activitati de masurare a impactului actiunilor cuprinse in planul antibullying si a eficientei grupului de actiune; h) orice alt tip de activitate care are scopul de a preveni bullyingul. 
 
ART. 3 
 
(1) Personalul didactic care interactioneaza cu prescolarii/elevii participa la cursuri, seminare, programe de dezvoltare personala privind gestionarea emotiilor/deprinderea abilitatilor de comunicare nonviolenta/cunoasterea tipurilor comportamentale ale copilului in diferitele sale etape de dezvoltare/identificarea si aplicarea de practici si modalitati sigure si utile de prevenire si raspuns la bullying. (2) Formarea personalului specializat se va face prin includerea tematicii bullyingului in programele de formare psihopedagogica a viitoarelor cadre didactice si prin programele de formare continua organizate de universitati, casele corpurilor didactice, ONG-uri si alte institutii specializate. (3) Prin programele de formare continua se urmareste si modul de relationare a cadrelor didactice, a profesorilor-consilieri scolari din unitatile de invatamant cu prescolarii/elevii-victime, martorii, sau prescolarii/elevii cu un comportament agresiv, aflati in proces de reabilitare terapeutica sub indrumarea unui specialist din institutii publice sau entitati private certificate in acest sens si cu parintii acestora. (4) Cadrele didactice pot participa la activitati de formare in domeniul prevenirii, identificarii si combaterii violentei psihologice - bullying, ca forma a violentei manifestate in mediul scolar, prin programe de dezvoltare profesionala, furnizate de casele corpului didactic, prin programe finantate din fonduri structurale, prin programe de tip Erasmus+ si e-Twinning, prin programe de conversie profesionala, furnizate de universitati, precum si prin alte tipuri de activitati de formare continua. (5) Inspectoratul scolar, prin casele corpului didactic, asigura accesul personalului didactic/didactic auxiliar la activitati de formare continua, in domeniul prevenirii, identificarii si combaterii bullyingului, ca forma a violentei manifestate in mediul scolar, precum si monitorizarea, la nivel judetean, a programelor/activitatilor de organizare in vederea crearii a unui mediu scolar sigur. 
 
ART. 4 
 
(1) Pentru prevenirea consecintelor pe termen lung a bullyingului/cyberbullyingului, unitatea de invatamant trebuie sa aiba posibilitatea consultarii prompte a unei persoane specializate in psihologia clinica a copilului sau a psihiatriei pediatrice, in cazul in care exista suspiciunea ca un copil este victima. (2) in vederea instrumentarii adecvate a acestor situatii, cadrelor didactice li se alatura atat specialisti in asistenta sociala din cadrul autoritatilor publice locale si judetene, cat si alti specialisti care vor fi solicitati in situatia in care acest lucru se impune. (3) Semnele evocatoare de violenta asupra unui copil si simptomele care pot fi observate de catre un profesionist avizat si care pot ridica un semnal de alarma, mai ales cand nu pot fi explicate sau justificate de catre copil si de catre parintii sai/persoana de ingrijire/reprezentantul legal, pot fi: a) dificultati de concentrare; b) scaderea randamentului scolar, absenteism/abandon scolar; c) neglijenta in indeplinirea sarcinilor si incapacitate de a respecta un program impus; d) tulburari de comportament, de tipul: apatie, iritabilitate, impulsivitate, agresivitate, minciuna, fuga de acasa, furtul, consumul de alcool, de droguri, fara a se limita la acestea; e) tulburari de somn, de tipul: insomnii, somnolenta, somn agitat, cosmaruri; f) tulburari de alimentatie, de tipul: anorexie, bulimie; g) autostigmatizare, autoculpabilizare; h) ticuri, de tipul: clipit, rosul unghiilor; i) enurezis, encoprezis; j) dificultati in relationare si comunicare; k) stari depresive, uneori cu tentative de suicid; l) persistenta unor senzatii olfactive sau cutanate obsedante; m) modificarea rapida a dispozitiei afective; n) comportament sexual inadecvat varstei; o) prezenta unei sarcini nedorite; p) vanatai, leziuni, arsuri, hemoragii, fracturi si altele; q) teama incontrolabila de persoane de sex masculin, in cazul fetelor. (4) Cadrul didactic/profesorul consilier scolar din unitatea de invatamant care a identificat situatia de bullying sau cyberbullying asupra copilului are responsabilitatea de a initia interventia in reabilitarea victimei. in raport cu fiecare situatie de violenta asupra prescolarului/elevului, se va semnala, conform legii, la directia generala de asistenta sociala si protectia copilului de la nivel judetean, iar pentru sprijin imediat, la serviciul public de asistenta sociala de la nivelul comunitatii; continuarea verificarilor, confirmarea cazului si implementarea obiectivelor planului de reabilitare vor fi realizate ulterior. (5) Grupul de initiativa de la nivelul fiecarei unitati de invatamant este coordonat de catre directorul unitatii sau, prin delegare, de personal specializat, precum: cadrul didactic, profesorul consilier scolar, alti specialisti din unitatea de invatamant care initiaza si deruleaza programe de prevenire a bullyingului, impreuna cu parteneri de la nivelul comunitatii, ONG-uri, politia, autoritati locale. 
 
ART. 5 
 
Cadrele didactice din unitatile de invatamant au in vedere: a) identificarea timpurie a elevilor vulnerabili la actiuni de tip bullying; b) identificarea timpurie a elevilor cu risc de dezvoltare a comportamentelor agresive, a elevilor cu potential violent si a cauzelor care pot determina manifestari de tip bullying; c) valorificarea intereselor, aptitudinilor si a capacitatii elevilor, prin diferite activitati scolare si extrascolare, pentru a preveni manifestari problematice de tip bullying; d) implicarea consiliului scolar al elevilor in proiectarea si derularea de activitati de prevenire si reducere a manifestarilor de tip bullying; e) colaborarea cu parintii si, dupa caz, cu asociatia parintilor din unitatea de invatamant si informarea parintilor cu privire la serviciile pe care le poate oferi scoala in scopul prevenirii actiunilor de tip bullying si ameliorarii relatiilor parinti-copii si copii-copii, prin consiliere psihologica, psihoterapie, mediere, cu implicarea in astfel de activitati a personalului specializat, din scoala sau de colaboratori psihologi; f) colaborarea unitatii de invatamant cu parintii elevilor cu potential comportament agresiv, implicati in actiuni de tip bullying, pentru a gasi si aplica solutii pentru prevenirea bullyingului; g) identificarea unor parinti-resursa care sa se implice in activitatile de prevenire; h) initierea unor programe destinate parintilor, centrate pe constientizarea, informarea si formarea cu privire la dificultatile de adaptare a copiilor la mediul scolar si la diferite aspecte ale actiunilor de tip bullying, forme, cauze, modalitati de prevenire, parteneri; i) semnalarea catre autoritatile competente a cazurilor de familii cu un comportament abuziv fata de copii; j) colaborarea unitatilor de invatamant cu autoritati si institutii cu responsabilitati in prevenirea si combaterea violentei asupra copilului, inclusiv a violentei psihologice - bullying, precum Autoritatea Nationala pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilitati, Copii si Adoptii, directiile generale de asistenta sociala si protectia copilului de la nivelul fiecarui judet si sector al municipiului Bucuresti, politie si organizatii neguvernamentale; k) includerea, pe agenda intalnirilor organizate la nivelul unitatilor de invatamant, in cadrul consiliului de administratie, consiliului profesoral, consiliului scolar al elevilor, comitetului de parinti sau asociatiilor de parinti, a unor teme legate de actiunile de tip bullying si cyberbullying, care sa aiba ca scop constientizarea dimensiunii fenomenului si analiza formelor, a actorilor si a cauzelor situatiilor de la nivelul institutiei respective; l) initierea de programe care sa raspunda unor situatii specifice unitatii de invatamant respective, identificarea riscurilor, in contextul concret al scolii, care pot genera situatii de violenta psihologica - bullying, cu implicarea activa a elevilor ca actori si ca parteneri-cheie; m) constituirea, la nivelul unitatii de invatamant, a unor structuri cu rol de mediere, care sa contribuie la identificarea surselor de conflict. Aceste structuri/grupuri de initiativa ar trebui sa fie formate dintr-un nucleu de elevi, cadre didactice si parinti; n) dezbaterea, in timpul orelor de consiliere si dirigentie, a situatiilor de tip bullying si cyberbullying petrecute in scoala si incurajarea exprimarii opiniei elevilor privind aceste situatii si posibile cai de solutionare, precum si incurajarea elevilor de a participa activ la toate deciziile care ii privesc; o) valorificarea temelor relevante pentru problematica bullyingului si a cyberbullyingului, care se regasesc in curriculumul diferitelor discipline scolare, cuprinzand drepturile si indatoririle individului, libertate si norma/regula de comportament, empatia, decizia si consecintele deciziei, abilitatile sociale, fara a se limita la acestea, prin utilizarea unor strategii activ-participative, studiu de caz, joc de rol, analiza critica a mesajelor audiovizuale de tip bullying si cyberbullying, problematizare si altele, care sa conduca la constientizarea si dezvoltarea unei atitudini critice a elevilor fata de problematica bullyingului; p) derularea unor programe si activitati extrascolare pe tema combaterii bullyingului: jocuri, concursuri, expozitii tematice, intalniri cu specialisti care sa prezinte in mod interactiv teme legate de bullying si cyberbullying, la care sa participe elevi, cadre didactice si parinti; q) initierea unor programe de sensibilizare a comunitatii privind fenomenul de bullying scolar, cu aportul tuturor actorilor sociali; r) implicarea cadrelor didactice in campanii si programe in domeniu, aflate in derulare la nivel national. 
 
ART. 6 
 
Se organizeaza programe de informare a elevilor si a cadrelor didactice, prin seminare, conferinte, sesiuni de formare, online si offline, privind modalitatile adecvate de gestionare a unor situatii concrete de bullying si cyberbullying, centrate pe dezvoltarea abilitatilor de inteligenta emotionala: increderea in sine, controlul emotiilor, comunicarea pozitiva, principii de relationare cu cei din jur, aplanarea conflictelor, empatia, luarea de pozitie, incurajarea si protejarea victimei, descurajarea agresorului. 
 
ANEXA 2 la normele metodologice 
 
COMBATEREA bullyingului si a cyberbullyingului in unitatile de invatamant prin interventie integrata, prin identificare si semnalare 
 
ART. 1 
 
(1) Orice situatie de violenta psihologica - bullying sau suspiciune de violenta psihologica - bullying face obiectul unei sesizari din partea oricarei persoane care se afla in anturajul prescolarului/elevului, respectiv parintele, un membru al familiei, un alt copil sau un adult sau de catre victima insasi, catre un cadru didactic de referinta din unitatea de invatamant: educator/invatator/diriginte/profesor/consilier scolar/director sau personal auxiliar. (2) Orice prescolar/elev care are suspiciuni privind o situatie de violenta psihologica - bullying asupra unui coleg are obligatia de a sesiza un cadru didactic de referinta din unitatea de invatamant: educator/invatator/diriginte/profesor/consilier scolar/director/alta persoana din scoala. (3) Cadrul didactic/Personalul auxiliar din unitatea scolara sesizat cu situatia de bullying este obligat sa informeze de indata directorul unitatii de invatamant, care are obligatia de a convoca, pentru analiza situatiei, persoanele cu competente in problematica violentei, inclusiv a bullyingului. (4) in situatia in care, in cadrul unitatii de invatamant, nu este disponibila sau nu exista o persoana cu competente in problematica violentei, inclusiv a bullyingului, responsabilitatea ii revine cadrului didactic care a fost sesizat, profesorului, consilierul scolar si directorului. 
 
ART. 2 
 
Combaterea violentei psihologice - bullying, ca oricare alta forma de violenta asupra copilului in unitatea de invatamant, se realizeaza de catre fiecare unitate de invatamant in parte si in parteneriat cu alte autoritati si institutii publice si/sau organizatii neguvernamentale cu activitati in domeniu, conform reglementarilor in vigoare, prin; a) identificarea situatiilor de bullying; b) semnalarea suspiciunilor sau a situatiilor identificate de bullying; c) colaborarea proactiva a persoanelor responsabile din unitatea de invatamant in echipa multidisciplinara constituita pe caz pentru solutionarea acestuia; d) analiza si solutionarea cazului; e) luarea masurilor de prevenire a reiterarii cazurilor de violenta psihologica - bullying impotriva aceleiasi victime/asupra altor victime. 
 
 
ART. 3 
 
(1) Identificarea situatiilor de bullying sau cyberbullying asupra prescolarului/elevului in unitatile de invatamant se realizeaza de catre cadrele didactice care interactioneaza direct cu prescolarul/elevul, pe baza propriilor evaluari si a completarii unui formular de risc, prevazut in anexa nr. 1, care face parte integranta din prezenta anexa. (2) in situatia confirmarii situatiei de bullying, rezultatul este comunicat conducerii unitatii de invatamant, comisiei si parintilor/reprezentantului legal al prescolarului/elevului-victima si al elevului ce manifesta un comportament agresiv. (3) Daca situatia sesizata nu a fost identificata ca bullying, dar se constata urmari fizice/emotionale asupra prescolarului/elevului, se anunta imediat atat parintele/reprezentantul legal al prescolarului/elevului-victima, cat si Directia generala de asistenta sociala si protectia copilului (DGASPC), politia, Serviciul Mobil de Urgenta, Reanimare si Descarcerare, dupa caz. (4) Dupa semnalarea situatiei de violenta psihologica - bullying, cadrele didactice sunt integrate in echipa multidisciplinara in procesul de management al cazului, de readaptare fizica, psihologica si de reintegrare sociala a prescolarului/elevului-victima, a prescolarului/elevului martor, precum si a prescolarului/elevului cu comportament agresiv. 
 
ART. 4 
 
(1) Semnalarea situatiei de violenta psihologica - bullying este procesul prin care o situatie de violenta asupra unui copil este adusa la cunostinta autoritatilor in drept de catre cadrele didactice din unitatea de invatamant, DGASPC, Serviciul public de asistenta sociala/Directia de asistenta sociala, abilitate sa ia masuri in interesul prescolarului/elevului-victima, martor sau prescolarului/elevului cu comportament agresiv si a asigura/facilita accesul acestuia la servicii specializate in vederea reabilitarii; (2) Semnalarea suspiciunii sau a oricaror forme de violenta, inclusiv a violentei psihologice - bullying se realizeaza de catre cadrele didactice/directorul unitatii de invatamant, prin completarea si transmiterea catre DGASPC a fisei pentru semnalarea obligatorie a situatiei de violenta asupra copilului, prevazuta in anexa nr. 2, care face parte integranta din prezenta anexa. 
 
ART. 5 
 
In scopul constientizarii dimensiunii fenomenului violentei psihologice - bullying, al identificarii unor metode practice si adecvate de reducere a acestuia, precum si a unor metode de dezvoltare a comportamentelor nonviolente in scoala, aceste teme sunt discutate in consiliul de administratie, consiliul profesoral, consiliul scolar al elevilor, comitetul de parinti, asociatiile de parinti. 
 

Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite prin WhatsApp si Email!

Va place acest articol ?
Dati o nota de la 1 la 5 !
Rating:
Nota: 5 din 1 voturi
Citeste mai multe articole pe aceeasi tema:

norme metodologice aplicare lege antibullyinglege antibullyingviolenta in scoliviolenta elevilege anti bullyingnorme de aplicare lege antibullying


x

Lasa un raspuns




Comentarii [1 comentariu]Adauga comentariul tau

11Iun.2020

Stefan 11 Iun. 2020 15:24:13

mie mi-a zis directoarea de la pedagogie de fata cu toti studentii.
''Esti o victima a sistemului de invatamant, n-ai decats a faci tu unul mai bun.'''

daca denunti umilire facute de profesori sau vecini politia iti da cu sutul in cur si platesti si amenda
26 de Teste rezolvate pentru Evaluarea Nationala si Bacalaureat - Matematica si Romana
Iti oferim GRATUIT Raportul Special

26 de Teste rezolvate pentru Evaluarea Nationala si Bacalaureat - Matematica si Romana
 
Citeste GRATUIT toate informatiile despre invatamantul primar, gimnazial si liceal.

Adauga mai jos adresa ta de email si primesti Raportul Gratuit
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentului UE 679/2016
eNews Portal INVATAMANT
26 de Teste rezolvate pentru Evaluarea Nationala si Bacalaureat - Matematica si Romana
Iti oferim GRATUIT Raportul Special

26 de Teste rezolvate pentru Evaluarea Nationala si Bacalaureat - Matematica si Romana
 
Citeste GRATUIT toate informatiile despre invatamantul primar, gimnazial si liceal.

Adauga mai jos adresa ta de email si primesti Raportul Gratuit



26 de Teste rezolvate pentru Evaluarea Nationala si Bacalaureat - Matematica si Romana
Va oferim GRATUIT Raportul Special
26 de Teste rezolvate pentru Evaluarea Nationala si Bacalaureat - Matematica si Romana


Primiti zilnic pe e-mail, ultimele stiri si subiecte din invatamant.

Aboneaza-te la Newsletterul GRATUIT si fii informat!
Da, doresc să descarc GRATUIT cadoul si să primesc informaţii despre produsele, serviciile, evenimentele etc. oferite de Rentrop & Straton
Termeni si conditii de utilizare a site-ului Nota de informare
26 de Teste rezolvate pentru Evaluarea Nationala si Bacalaureat - Matematica si Romana
Iti oferim GRATUIT Raportul Special

26 de Teste rezolvate pentru Evaluarea Nationala si Bacalaureat - Matematica si Romana

 
Citeste GRATUIT toate informatiile despre invatamantul primar, gimnazial si liceal.

Adauga mai jos adresa ta de email si primesti Raportul Gratuit
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
Atentie: veti primi in fiecare zi un newsletter gratuit cu ultimele noutati din invatamantul gimnazial si liceal!