Studiile anterioare s-au concentrat asupra efectelor negative ale jocurilor video, cum ar fi depresia sau un nivel mai ridicat de agresivitate. Astfel de cercetari sunt limitate insa de numarul restrans al participantilor, in special al celor care recurg la imagistica cerebrala, a declarat autorul principal al studiului publicat luni, Bader Chaarani, profesor asistent de psihiatrie la Universitatea din Vermont, scrie
Agerpres.
Participanti la studiu au fost copii de 9 si 10 ani
Alaturi de colegii sai, el a analizat datele obtinute in urma amplului studiu asupra dezvoltarii cognitive a creierului adolescentului (ABCD, in engleza), finantat de Institutele Nationale de Sanatate (NIH) din Statele Unite.
Cercetatorii au trecut in revista raspunsurile participantilor, scorurile obtinute la testele cognitive, precum si datele rezultate din imagistica cerebrala, in cazul a aproximativ 2.000 de copii cu varste de 9 si 10 ani, impartiti in doua grupuri: cei care nu joaca niciodata jocuri video si cei care petrec in fata ecranului, in fiecare zi, jucandu-se trei ore sau mai mult.
Aceasta durata a fost aleasa deoarece depaseste perioada de una sau doua ore de jocuri video recomandata pentru copiii mai mari de Academia Americana de Pediatrie.
Activitate cerebrala sporita in zonele zonele atentiei si memoriei, la copiii "gameri"
Ambele grupuri au avut de indeplinit doua sarcini. In cazul primei sarcini, copiilor le-au fost prezentate sageti indreptate spre stanga sau spre dreapta, iar ei trebuiau sa apese cat mai repede pe butonul corespunzator. De asemenea, ei nu trebuiau sa apese pe niciun buton daca, in schimb, aparea un semn de "stop", o modalitate de a le masura capacitatea de autocontrol.
In cadrul celei de-a doua sarcini, copiilor le-a fost prezentat un chip si, mai tarziu, un altul, ei trebuind sa indice daca acestea apartineau aceleiasi persoane. De data aceasta le era testata memoria de lucru, de scurta durata.
Dupa ce au corectat bias-ul legat, printre altele, de venitul parintilor, coeficientul de inteligenta si simptomele asociate sanatatii mintale, cercetatorii au descoperit ca acei copii care jucau jocuri video se descurcau, in mod sistematic, mai bine in indeplinirea sarcinilor primite.
In timpul testelor, creierele copiilor au fost observate folosind tehnici imagistice specifice. Cele ale copiilor "gameri" prezentau o activitate sporita in zonele cerebrale asociate atentiei si memoriei.
"Rezultatele ridica posibilitatea interesanta ca jocurile video sa ofere o experienta de invatare cognitiva cu efecte neurocognitive masurabile", au concluzionat autorii studiului.
Cu toate acestea, inca nu se poate sti daca o performanta cognitiva mai buna conduce la o perioada mai mare dedicata jocurilor sau daca mai mult timp alocat jocurilor imbunatateste aceasta performanta, a subliniat Bader Chaarani.
Jocuri video versus videoclipurile postate pe YouTube
Echipa sa spera sa obtina un raspuns mai clar pe masura ce studiul va continua odata ce copiii vor fi mai mari. Acest lucru va permite excluderea altor variabile, cum ar fi mediul de acasa, activitatea fizica si calitatea somnului.
"Prea mult timp (in fata) ecranului este, desigur, in general nociv pentru sanatatea mintala si activitatea fizica", a notat Bader Chaarani. Insa, aceste rezultate, a adagat cercetatorul, arata ca jocurile video ar putea reprezenta o modalitate mai buna de petrecere a timpului in fata ecranului comparativ cu vizionarea videoclipurilor pe platforme precum YouTube, care nu prezinta efecte cognitive detectabile.
Portalinvatamant
Actualizat in urma cu 4 minute
25Oct.2022
.jpg)
