Alte discipline pentru care s-au aprobat programele valabile incepand cu sesiunea din 2024 a concursului de Titularizare sunt: Arhitectura, Arta teatrala si artele spectacolului, Arte vizuale (educatie plastica / educatie vizuala / educatie artistica), Coregrafie, Educatie fizica si sport - profesori, Educatie fizica si sport – profesori antrenori, antrenori, Educatie muzicala si educatie muzicala specializata, Kinetoterapie, la care se adauga programe pentru Titularizare educatori-puericultori in limbi materne.
Vezi AICI mai multe programe pentru Titularizare.
1. NOTA DE PREZENTARE
Cea mai rapida perioada de dezvoltare a creierului are loc in primii doi ani de viata, determinand in mod semnificativ structurile intelectuale, emotionale, fizice-imunologice si functiile sociale. (Judith L. Evans, Robert G. Myers, Ellen M Ilfeld).
Educatorul-puericultor este persoana calificata pentru nivelul de educatie anteprescolara (0-3 ani), derulata in cadre institutionale, cum ar fi cresele, gradinitele, cluburile, centrele de zi sau centrele de recreere si joaca. Activitate desfasurata de educatorul-puericultor este deosebit de complexa, imbinand atat roluri specifice profesiei didactice, cat si roluri de ingrijire si de nutritie, tinand cont de necesitatea unei abordari unitare a dezvoltarii copilului mic. De altfel, documentul in cuprinsul caruia este detaliat cadru de referinta comun pentru toate serviciile de dezvoltare timpurie a copilului (sanatate, protectia copilului si educatie), in vederea abordarii copilului din aceeasi perspectiva integrata, este reprezentat de Reperelor fundamentale in invatarea si dezvoltarea timpurie a copilului (RFIDT).
Educatorul-puericultor are ca beneficiar copilul mic, de la nastere la 3 ani, in proiectarea si desfasurarea activitatilor cu acesta trebuind sa tina cont de particularitatile dezvoltarii psihologice si de varsta ale copiilor, dar si de resursele materiale si umane avute la dispozitie si de idealul de dezvoltare a societatii romanesti, in context european.
Prezenta programa se adreseaza candidatilor care se prezinta la Concursul pentru ocupare a posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate in invatamantul preuniversitar, la specializarea Educator-puericultor (in limba romana). Programa este elaborata in asa fel incat candidatii sa demonstreze competentele necesare activitatii didactice din perspectiva curriculumului specific si a proiectarii unui demers didactic calitativ, raspunzand, in acelasi timp, si cerintelor profilului absolventului de invatamant vocational, care urmeaza sa fie incadrat pe un post didactic, specialitatea educator-puericultor.
Acest profil presupune cunoasterea continuturilor fundamentale de limba si literatura romana, a noilor tendinte in evolutia educatiei timpurii, atat din punct de vedere al pedagogiei, cat si al curriculumului pentru educatia timpurie a copiilor sub 3 ani, dar si aplicarea noilor directii ale metodicii desfasurarii activitatilor instructiv-educative in cresa. De asemenea, presupune probarea capacitatilor necesare pentru proiectarea, realizarea si evaluarea activitatilor instructiv-educative, demonstrarea abilitatilor de comunicare, empatice si de cooperare necesare realizarii actului educational.
Structura prezentei programe este urmatoarea:
1. Nota de prezentare;
2. Competentele cadrului didactic de specialitate;
3. Tematica pentru Limba si literatura romana;
4. Tematica pentru Introducere in pedagogie – educatie timpurie si Curriculumul pentru educatia timpurie a copiilor sub 3 ani;
5. Tematica pentru Metodica desfasurarii activitatilor instructiv-educative in cresa;
2. COMPETENTELE CADRULUI DIDACTIC DE SPECIALITATE
Competentele educatorului-puericultor, vizate prin Concursul national de ocupare a posturilor didactice/ catedrelor vacante/rezervate in invatamantulpreuniversitar la aceasta specializare, sunt competente pe care educatorul-puericultor trebuie sa si le dezvolte pe tot parcursul activitatii profesionale si sa le dovedeasca pe parcursul desfasurarii activitatilor instructiv-educative in cresa. Complexitatea activitatii educatorului-puericultor conduce la impartirea competentelor acestuia pe mai multe paliere, care vizeaza fiecare aspect in parte. Astfel, prezenta programa urmareste evaluarea nivelului de dezvoltare a competentelor educatorului-puericultor printre care se numara cele de comunicare si de relationare, a celor metodologice, de evaluare si de autoevaluare a activitatii didactice, a celor psiho-sociale, tehnice si tehnologice, precum si a competentelor de management al carierei.
Asadar, competentele educatorului-puericultor, evaluate in cadrul Concursului national de ocupare a posturilor didactice/ catedrelor vacante/rezervate in invatamantul preuniversitar, sunt:
- utilizarea conceptelor si a teoriilor moderne in domeniu, in vederea stimularii, formarii si dezvoltarii capacitatilor de cunoastere ale copilului mic;
- aplicarea cunostintelor de didactica, de psihologie si pedagogie, specifice educatiei timpurii, in proiectarea si desfasurarea activitatii instructiv-educative in cresa;
- proiectarea continuturilor instructiv-educative in acord cu prevederile programei si cu specificul grupei la care isi desfasoara activitatea;
- utilizarea optima a factorilor spatio-temporali, in vederea eficientizarii activitatii instructiveducative in cresa, care sa puna accent pe libertatea si creativitatea copilului;
- aplicarea unor metode si mijloace eficiente de lucru cu copiii, in vederea stimularii si facilitarii procesului de socializare a acestora;
- alegerea unor metode si tehnici didactice moderne si cat mai variate, interactive, care sa sporeasca implicarea copilului mic in activitate;
- valorizarea, din punct de vedere educativ, a experientelor copiilor mici si a interventiilor acestora;
- centrare pe formarea personalitatii copilului mic, in ansamblu, prin individualizarea continuturilor si a metodelor educative;
- manifestarea unei atitudini empatice si de sprijin/suport fata de nevoile individuale, generale si de moment ale anteprescolarilor;
- proiectarea eficienta a formelor de evaluare si adaptarea continuturilor de predare in functie de rezultatele evaluarii;
- selectarea strategiilor adecvate de evaluare individuala/de grup;
- utilizarea autoevaluarii pentru imbunatatirea procesului didactic;
- realizarea unor proiecte de parteneriat gradinita-familie-comunitate pe probleme educative (educatie nonformala/ informala);
- operarea cu metode si tehnici eficiente de cunoastere a naturii umane, in vederea unei comunicari eficiente cu toti partenerii.
3. TEMATICA PENTRU LIMBA SI LITERATURA ROMANA
A. LIMBA ROMANA
Elemente fonetica si de ortografie, ortoepie si ortografie
- Alfabetul limbii romane
- Alfabetul fonetic international
- Tipuri de sunete-vocale, semivocale, consoane
- Corespondenta litera-sunet
- Silaba si despartirea cuvintelor in silabe (principiul fonetic)
- Accentul. Utilizarea corecta a accentului. Variante accentuate admise/neadmise de norma
- Structura fonologica a cuvintelor: diftong, triftong, hiat
- Scrierea si pronuntia corecta a cuvintelor de origine straina
- Semne de punctuatie si de ortografie
Elemente de vocabular
- Cuvantul - unitatea de baza a vocabularului
- Sensul cuvintelor (sens propriu de baza; sens secundar; sens figurat)
- Mijloace de imbogatire a vocabularului (interne: derivarea, compunerea, conversiunea; externe: imprumuturile)
- Familia de cuvinte; campul lexical
- Relatii semantice:
sinonime
antonime
omonime
cuvinte polisemantice
paronime
Partile de vorbire
- Verbul – modurile verbale (indicativ, conditional-optativ, conjunctiv, imperativ) si timpurile verbale; forme verbale nepersonale (infinitiv, participiu, gerunziu, supin); ortografie si ortoepie.
- Substantivul si articolul – substantive comune si substantive proprii; genul si numarul; substantive colective; cazul substantivelor; functii sintactice; categoria determinarii: articolul hotarat si nehotarat; ortografie si ortoepie.
- Adjectivul – tipuri; acordul adjectivului cu substantivul; gradele de comparatie; functii sintactice; ortografie si ortoepie.
- Pronumele si adjectivul pronominal – tipuri (pronumele personal propriu-zis; pronumele reflexiv; adjectivul de intarire; pronumele de politete; pronumele si adjectivul posesiv; pronumele si adjectivul demonstrativ; pronumele si adjectivul interogativ; pronumele si adjectivul relativ; pronumele si adjectivul nehotarat; pronumele si adjectivul negativ); cazuri si functii sintactice; ortografie si ortoepie.
- Numeralul – tipuri de numeral (cardinal si ordinal), categoria numarului, genului; valoarea adjectivala, substantivala si pronominala; cazul; functii sintactice; ortografie si ortoepie.
- Adverbul, prepozitia, conjunctia, interjectia – tipuri/clasificare; recunoastere; ortografie, ortoepie si punctuatie.
Organizarea propozitiei si a frazei
- Enuntul. Tipuri de enunt - propozitii, fraze; enunturi asertive, interogative, imperative, exclamative
- Propozitii afirmative si negative
- Relatii sintactice la nivelul enuntului: coordonarea si subordonarea – modalitati/mijloace de realizare
Functii sintactice
- Predicatul – verbal si nominal-realizari ale predicatului verbal; predicatul nominal: verb copulativ si nume predicativ-realizari; propozitia predicativa, realizare a numelui predicativ-recunoastere, constructie/exemplificare
- Subiectul – exprimat: simplu si multiplu; acordul predicatului cu subiectul; subiect neexprimat-subinteles si inclus; realizari ale subiectului
- Complemente
complementul direct – recunoastere; realizari ale complementului direct; aspecte
normative
complementul indirect – recunoastere; realizari ale complementului indirect; aspecte normative
complementul prepozitional – recunoastere; realizari ale complementului prepozitional; aspecte normative
- Circumstantiale: de loc, de timp, de mod – recunoastere; realizari ale circumstantialelor de loc, de timp, de mod
- Atributul – recunoastere, realizari ale atributului
Elemente de stilistica
- Limba standard
- Limba vorbita. Limba scrisa
- Limbaj popular. Varianta regionala a limbii
- Limbaj colocvial
B. LITERATURA ROMANA
Genul epic - specii literare: balada populara si culta, basmul popular si cult, fabula, legenda populara, romanul, schita
a) Concepte operationale asociate:
- instantele comunicarii narative: autor, narator, personaj, cititor
- constructia discursului narativ: specie literara, actiune, tema, momentele subiectului, conflict, incipit, final, tipare textuale, repere spatiale si temporale, personaje - tipologie, modalitati de caracterizare, limbajul naratorului, stilul direct, stilul indirect si stilul indirect liber
b) Continuturi:
- balada populara: Miorita, Monastirea Argesului
- balada culta: Andrii Popa de Vasile Alecsandri, Pasa Hassan de George Cosbuc
- basmul popular: Greuceanu, Praslea cel voinic si merele de aur
- basmul cult: Fat-Frumos din lacrima de Mihai Eminescu, Povestea lui Harap-Alb de
Ion Creanga
- fabula: Cainele si catelul de Grigore Alexandrescu, Soarecele si pisica de Grigore Alexandrescu
- legenda populara: Legenda ciocarliei, Legenda lacramioarelor
- romanul: Baltagul de Mihail Sadoveanu, Fram, ursul polar de Cezar Petrescu
- schita: D-l Goe... de I. L. Caragiale, Vizita... de I. L. Caragiale
Genul liric - specii literare: pastelul
a) Concepte operationale asociate:
- elemente de compozitie: titlu, motiv literar, idee poetica
- elemente de prozodie: figuri semantice (aliteratia, antiteza, comparatia, epitetul, hiperbola, metafora, personificarea, enumeratia, repetitia, interogatia retorica etc.)
b) Continuturi: se studiaza cate doua texte poetice apartinand urmatorilor autori: Vasile Alecsandri, Tudor Arghezi, Ana Blandiana, George Cosbuc, Mihai Eminescu, Nichita Stanescu
Genul dramatic - specii literare: comedia
a) Concepte operationale asociate: acte, scene, tablouri, didascalii, conflict dramatic, personaj, dialog, monolog, replica, tema, categorii estetice - comicul
b) Continuturi:
- comedia: O scrisoare pierduta de I. L. Caragiale
Nota: Componenta Limba si literatura romana din structura probei de concurs va fi dimensionata pe doua module:
- aplicarea elementelor de limba romana pe un text la prima vedere, care poate fi selectat atat din opera scriitorilor studiati, cat si din cea a altor autori;
BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVA PENTRU LIMBA SI LITERATURA ROMANA
Bibliografie orientativa - Limba romana
Bidu-Vranceanu, A., Forascu, N., Limba romana contemporana. Lexicul, Editura Humanitas Educational, Bucuresti, 2005.
Dragomirescu Adina (coord.), Gramatica limbii romane pentru elevi si profesori – Sinteze si exercitii, Editura Corint Educational, Bucuresti, 2022.
Pana-Dindelegan, G. (coord.), Gramatica limbii romane pentru gimnaziu, Editura Univers Enciclopedic Gold, Bucuresti, 2019.
***Academia Romana, Institutul de Lingvistica ,,Iorgu Iordan-Al. Rosetti”, Gramatica limbii romane, I, II, Editura Academiei Romane, Bucuresti, 2005.
***Academia Romana, Dictionarul ortografic, ortoepic si morfologic al limbii romane, Editia a III-a, Editura Univers Enciclopedic, Bucuresti, 2022.
***Manualele de Limba romana, cls. a IX-a, a X-a, a XI-a, a XII-a pentru Scolile
Normale/Liceele pedagogice/Colegiile pedagogice (in vigoare).
www.subiecte.edu.ro
Bibliografie orientativa - Literatura romana
Calinescu, G., Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent, Editura Semne, Bucuresti, 2003.
Crohmalniceanu, Ov., S, Cinci prozatori in cinci feluri de lectura, Editura Cartea Romaneasca, Bucuresti, 1984.
Manolescu, N, Istoria critica a literaturii romane, 5 secole de literatura, Editura Paralela 45, Pitesti, 2008.
Papadima, Liviu, Limba si literatura romana. Hermeneutica literara, MEC, Bucuresti, 2006.
Petras, Irina, Teoria literaturii: curente literare, figuri de stil, genuri si specii literare, metrica si prozodie, Biblioteca Apostrof, Cluj-Napoca, 2002.
Simion, E., Scriitori romani de azi, Editura Cartea Romaneasca, Bucuresti, 1987.
Vianu, T., Arta prozatorilor romani, Editura 100+1 GRAMAR, Bucuresti, 2002.
***Dictionarul scriitorilor romani. (coord. Mircea Zaciu), Editura Albatros, Bucuresti, 2002.
***Operele literare mentionate in capitolul Continuturi.
www.subiecte.edu.ro
4. TEMATICA PENTRU INTRODUCERE IN PEDAGOGIE – EDUCATIE TIMPURIE SI CURRICULUMUL PENTRU EDUCATIA TIMPURIE A COPIILOR SUB 3 ANI
Educatie, inovatie si reforma
- Educatia si provocarile lumii contemporane. Noile educatii
- Educatia timpurie - dimensiune a invatarii pe tot parcursul vietii
- Alternative educationale in educatia timpurie
- Tranzitia copilului mic din familie la cresa si/sau gradinita
Educabilitatea. Factorii dezvoltarii personalitatii umane – interactiuni si dominante
- Conceptul de dezvoltare si conceptul de educabilitate
- Ereditatea, factor intern al dezvoltarii personalitatii
- Mediul, factor extern al dezvoltarii personalitatii
- Educatia – factor hotarator al dezvoltarii psihice; specificul influentelor educative la varstele timpurii
- Metode, tehnici si instrumente de cunoastere a specificului dezvoltarii psihice la varstele timpurii. Repere ale dezvoltarii la varstele timpurii. Domeniile de dezvoltare (Dezvoltarea fizica, sanatate si igiena personala; Dezvoltarea socio-emotionala; Capacitati si atitudini in invatare; Dezvoltarea limbajului, a comunicarii si premisele citirii si scrierii; Dezvoltarea cognitiva si cunoasterea lumii)
Proiectarea didactica in invatamantul anteprescolar
- Conceptul de proiectare didactica; functiile proiectarii didactice; etapele proiectarii didactice
- Produsele curriculare fundamentale: plan de invatamant, programa scolara,
planificare tematica anuala, planificare calendaristica saptamanala, proiectul didactic
Joc si invatare in educatia timpurie
- Joc si invatare – delimitari conceptuale
- Jocul ca activitate fundamentala a copilului: evolutia comportamentului de joc la copilul de 0-3 ani - rolul educator-puericultorului in activitatile ludice; cerinte generale privind organizarea spatiului fizic pentru educatia si dezvoltarea copilului de la nastere la 3 ani
- Tipuri de jocuri specifice varstei timpurii: jocuri de manipulare, jocuri imitative, jocuri senzoriale, jocuri de constructii, jocuri-mima, jocuri muzicale, jocuri de rol
- Jucaria si rolul ei psihopedagogic: semnificatia jucariei pentru copil, rolul jucariei in dezvoltarea psihica a copilului
- Jocul ca mijloc de explorare si experimentare
- Aspecte psihopedagogice ale invatarii de la 0-3 ani
- Relatia dezvoltare-invatare: teorii ale invatarii (J. Piaget, L.S. Vigotski, Maria Montessori etc.) si tipuri de invatare
- Invatarea centrata pe copil
- Directii ale diferentierii interventiilor educationale/experientelor de invatare: diferentierea din perspectiva educatorului: adaptarea modalitatilor de comunicare, a sarcinilor, a mediului fizic si psihologic, diferentierea experientelor de invatare si dezvoltare din perspectiva copilului, specificul diferentierii interventiilor de ingrijire si educatie la copiii mici
- Fisa de apreciere a progresului copilului inainte de intrarea in gradinita
Managementul grupurilor de copii
- Dinamica relatiilor in grupul de copii (relatia copil – copil, relatia copil – educatorpuericultor)
- Relatia unitate de invatamant – familie. Aspecte specifice ale comunicarii cu parintii (contexte de comunicare, modalitati de comunicare, etape, atributii, drepturi)
- Rolul cadrului didactic in proiectarea, monitorizarea si evaluarea activitatilor ludice si de invatare: includerea activitatilor ludice alese in programul grupei, pregatirea activitatilor ludice si de invatare, modalitati de evaluare si monitorizare a activitatilor
- Colaborarea cu parintii, colegii, cu alte categorii profesionale si comunitatea
Copiii cu cerinte educative speciale (CES) in cresa
- Servicii integrate si incluzive in educatia timpurie
- Colaborarea cu parintii si cu alte categorii profesionale de sprijin
Nota: Pentru componenta Introducere in pedagogie – educatie timpurie si curriculumul pentru educatia timpurie a copiilor sub 3 ani, din structura probei de concurs, se va solicita elaborarea unui eseu structurat/eseu argumentativ.
5. TEMATICA PENTRU METODICA DESFASURARII ACTIVITATILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE IN CRESA
Curriculum pentru educatia timpurie
- activitati ludice si de invatare pentru copiii sub 3 ani (rutine si tranzitii, activitati
tematice, jocuri si activitati liber-alese)
Proiectarea didactica – elaborarea documentelor de proiectare didactica
- planificare calendaristica saptamanala, proiect de activitate didactica (tema, scop, obiective, evenimente didactice)
Organizarea si amenajarea spatiului educational si rolul centrelor de interes/ariilor de stimulare:
- ambianta psiho-relationala
- modalitati de organizare a grupei
- modele de aranjare spatiala a grupei
- activitati ludice si de invatare cu grupa
Organizarea si realizarea activitatilor ludice si de invatare in educatia timpurie
- jocuri si activitati liber-alese
- rutine si tranzitii
- activitati tematice (activitati de creatie si comunicare, activitati de cunoastere, activitati de muzica si miscare, activitati artistice si de indemanare, activitati in aer liber, jocul)
- activitati extrascolare
Evaluarea in educatia timpurie
- functii ale evaluarii (constatativa, predictiva, diagnostica)
- forme de evaluare (evaluare initiala, evaluare formativa/ continua, evaluare
sumativa/ cumulativa)
- metode si instrumente de evaluare - traditionale si moderne (analiza produselor
activitatii, observarea sistematica, convorbirea cu scop evaluativ, portofoliul
BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVA PENTRU INTRODUCERE IN PEDAGOGIE – EDUCATIE TIMPURIE SI CURRICULUMUL PENTRU EDUCATIA TIMPURIE A COPIILOR SUB 3 ANI SI PENTRU METODICA DESFASURARII ACTIVITATILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE IN CRESA
Bocos, M., Didactica disciplinelor pedagogice. Un cadru constructivist, Editura Paralela 45, Pitesti, 2008.
Bocos, M., Jucan, D., Fundamentele pedagogiei. Teoria si metodologia curriculum-ului, Editura Paralela 45, Pitesti, 2008.
Botis, A., Mihalca, L., Despre dezvoltarea abilitatilor emotionale si sociale ale copiilor, fete si baieti, cu varsta pana la 7 ani, Editura Alpha MDN, UNICEF, Buzau, 2007.
Branisteanu, R., Chira, E., Florescu, D., Preda, V., Ghid practic pentru Educatia Timpurie Anteprescolara, Editura Trend, Pitesti, 2023.
Breben, S., Gongea, E., Mitrulescu, V., Invatarea bazata pe proiecte, Editura Arves, Craiova, 2009.
Breben, S., Gongea, E., Ruiu, G., Fulga, M., Metode interactive si de grup, ghid metodic, Editura Arves, Craiova, 2006.
Catalano, H., Albulescu, I., Didactica jocului, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2019.
Catalano. H., Albulescu. I., (coord.), Educatia timpurie anteprescolara. Ghidul cadrului didactic, Didactica Publishing House, Bucuresti, 2023.
Catalano, H., Albulescu, I., Pedagogia jocului si a activitatilor ludice, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2018.
Chis, V., Pedagogia contemporana - Pedagogia pentru competente, Editura Casa Cartii de Stiinta, Cluj-Napoca, 2005.
Ciolan, L., Invatarea integrata. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar, Editura Polirom, Iasi, 2008.
Cristea, S., Studii de pedagogie generala, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2009.
Cucos, C., Pedagogie generala, Editura Polirom, Iasi, 2000.
Dumitrana, M., Evaluarea limbajului. Probe de screening educational, Editura V & I Integral, Bucuresti, 2009.
Dumitrana, M., Introducere in pedagogie, Editura Reprograph, Craiova, 2004.
Dumitrana, M., Invatarea bazata pe cooperare, Editura V & I Integral, Bucuresti, 2008.
Farca, S., Cum intampinam copilul ca parinti, bunici, medici si educatori, Editura Trei, Bucuresti, 2010.
Frumos, Fl., Didactica. Fundamente si dezvoltari cognitiviste, Editura Polirom, Iasi, 2008.
Manolescu, M., Activitatea evaluativa intre cognitie si metacognitie, Editura Meteor Press, Bucuresti, 2004.
Manolescu, M., Teoria si metodologia evaluarii, Editura Universitara, Bucuresti, 2010.
Marin, T., Teoriile invatarii si didactica in schimbare vazute din perspectiva constructivista, Bucuresti, Editura V & I Integral, 2009.
Neacsu, I., Instruire si invatare, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1999.
Norel, M., Bota, O. A., Didactica domeniului experiential limba si comunicare, Asociatia de Stiinte Cognitive din Romania, Cluj-Napoca, 2013.
Paun, E., Potolea, D. (coord.), Pedagogie. Fundamentari teoretice si demersuri aplicative, Editura Polirom, Iasi, 2002.
Stefan, M., Lexicon pedagogic, Editura Aramis, Bucuresti, 2006.
Vrasmas, A. E., Consilierea si educatia parintilor, Editura Aramis, Bucuresti, 2002.
Vranceanu M. (coord.), Educatia si Dezvoltarea Timpurie a Copilului. Ghidul educatorului, UNESCO-UNICEF. Editat cu concursul CNETIF, Chisinau, 2005.
***Curriculum pentru educatia timpurie (in vigoare).
***Educatia – spre un pact pentru un oras care educa – document realizat de Biroul Educativ, Centrul International „Loris Malaguzzi”, USR Ministerul Educatiei, al Universitatilor si al Cercetarii, Oficiul Scolar Regional din Emilia Romagna - traducere Sanziana Sterghiu (in suportul de curs elaborat in cadrul Proiectului Dezvoltarea resurselor umane in invatamantul prescolar POSDRU ID 61130).
***Barcelona Objectives. The development of childcare facilities for young children in Europe with a view to sustainable and inclusive growth, European Commission, 2013.
***Metoda proiectelor la varstele timpurii, Editura Miniped, Bucuresti, 2002/2005/2016.
www.subiecte.edu.ro
Portalinvatamant
Actualizat in urma cu 6 minute
26Sep.2024
