Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie

Bacalaureat 2019. Model de Subiecte si Rezolvari la Limba Romana, Profil Real

de portalInvatamant.ro la 16 Mai. 2019
0 comentarii
Fii primul care comenteaza

Bacalaureat 2019. Model de Subiecte si Rezolvari la Limba Romana, Profil Real16Mai.2019

Examenul de Bacalaureat bate la usa! Este extrem de important ca elevii sa fie familiarizati cu tipul de subiecte pe care le vor primi la examen. Chiar daca au inclinatii catre stiintele exacte, cu putina pregatire, nota de la Limba Romana le poate ridica media.

Va prezentam un model de Model de Subiecte si Rezolvari la Limba Romana, pentru elevii de la Profil Real.
 
 
SUBIECTUL I (50 de puncte)
 
Citeste cu atentie textul urmator:
 
"Cartile ne seamana. Uneori faima le precede, iar atunci cand le cunoastem indeaproape ne dezamagesc. Alteori descoperim ca gura lumii le nedreptateste ingrozitor. Ne enerveaza de la un capat la altul, le socotim proaste, ticaloase sau sunt o bucurie repetata la fiecare dintre intalnirile pe care le avem cu ele. Descoperim, contrariati, ca, la fel ca oamenii, se schimba, fac riduri. Sau par sa fi descoperit un elixir al tineretii si noi suntem cei care imbatranim mult inaintea lor. Au urmasi, unul sau mai multi. N-au urmasi. Daca exista, urmasii sunt neaparat asa cum i-ar fi dorit ele, cum te-ai asteptat sa fie din asa parinti de seama."
 
(Ioana Parvulescu – Intoarcere in secolul XXI)
 
A. Scrie pe foaia de examen raspunsul la fiecare dintre urmatoarele cerinte cu privire la text:
1. Explica, intr-un enunt, sensul expresiei „gura lumii” din text. 6 puncte
2. Indica motivul pentru care autoarea considera ca, la fel ca oamenii, "cartile
se schimba." 6 puncte
3. Mentioneaza doua epitete pe care autoarea le acorda cartilor. 6 puncte
4. Precizeaza sensul afirmatiei „… par sa fi descoperit un elixir al tineretii.” 6 puncte
5. Prezinta, in 30-50 de cuvinte, ideea continuta in secventa "Daca exista, urmasii sunt neaparat asa cum i-ar fi dorit ele, cum te-ai asteptat sa fie din asa parinti de seama." 6 puncte

Nota: Raspunsurile vor fi formulate in enunturi.
 
B. Redacteaza un text de minimum 150 de cuvinte, in care sa argumentezi ideea ca lectura cartilor ne poate transforma existenta, valorificand informatiile din fragmentul extras din intoarcere in secolul XXI de Ioana Parvulescu. 20 de puncte

In redactarea textului vei avea in vedere urmatoarele repere:
– formularea unei opinii fata de problematica pusa in discutie, enuntarea si
dezvoltarea corespunzatoare a doua argumente adecvate opiniei si formularea
unei concluzii pertinente; 14 puncte
– utilizarea corecta a conectorilor in argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de ortografie si de punctuatie), asezarea in pagina, lizibilitatea. 6 puncte
 
Nota! In elaborarea raspunsului te vei raporta la informatiile din fragmentul dat. Folosirea altor informatii este facultativa.
 
SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)
 
Prezinta, intr-un text de minimum 50 de cuvinte, semnificatiile textului urmator, evidentiind doua trasaturi ale ideologiei pasoptiste:
 
"Voi ce stati in adormire, voi ce stati in nemiscare,
N-auziti prin somnul vostru acel glas triumfator,
Ce se-nalta pan’ la ceruri din a lumii desteptare,
Ca o lunga salutare
Catr-un falnic viitor?
Nu simtiti inima voastra ca tresare si se bate?
Nu simtiti in pieptul vostru un dor sfant si romanesc
La cel glas de inviere, la cel glas de libertate
Ce patrunde si razbate
Orice suflet omenesc?"
 
(Vasile Alecsandri, Desteptarea Romaniei)
 
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
 
Redacteaza un eseu de minimum 400 de cuvinte, in care sa prezinti particularitatile de constructie a unui personaj dintr-un text narativ, apartinand lui Ioan Slavici.
 
In elaborarea eseului vei avea in vedere urmatoarele repere:
– prezentarea statutului social, psihologic, moral al personajului din textul narativ ales;
– evidentierea a doua trasaturi ale personajului ales prin cate o scena/secventa comentata;
– analiza, la alegere, a doua componente de structura si de limbaj ale textului narativ ales, semnificative
pentru constructia personajului, din seria: actiune, conflicte, modalitati de caracterizare, limbaj.
 
Nota!
 
Ordinea integrarii reperelor in cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru continutul eseului, vei primi 18 puncte (cate 6 puncte pentru fiecare cerinta/reper).
Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existenta partilor componente – introducere, cuprins,
incheiere – 1 punct; logica inlantuirii ideilor – 1 punct; abilitati de analiza si de argumentare – 3 puncte;
utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuatia – 2 puncte; asezarea in pagina,
lizibilitatea – 1 punct).
 
In vederea acordarii punctajului pentru organizarea discursului, eseul trebuie sa aiba minimum
400 de cuvinte si sa dezvolte subiectul propus.
 
Rezolvari test
 
SUBIECTUL I
 
A.
1. Expresia "Gura lumii" se refera la opinia generala si la prejudecatile comune, in legatura cu un subiect.
2. In viziunea autoarei, cartile isi pierd prospetimea, se demodeaza si nu mai prezinta niciun interes pentru cititori.
3. "Le socotim proaste, ticaloase…"
4. Textul dezvolta o personificare ampla, in cadrul careia cartile obtin insusiri umane; in acest context, cartile care isi mentin tineretea sunt cele care se dovedesc incitante pentru cititori, devenind repere clasice, odata cu trecerea timpului.
5. Pledoaria ludica a autoarei construieste ideea analogiei dintre oameni si carti; cartile sunt insufletite,se comporta si reactioneaza asemenea oamenilor; cartile au urmasi, dezvolta o dinastie.

Afirmatia, usor glumeata, sustine ideea ca operele valoroase au continuari, fie prin multiplicarea numarului de volume, fie prin reluarea temelor, personajelor, ideilor in cartile aceluiasi autor. O carte valoroasa nu poate avea decat un urmas de aceeasi factura, dupa modelul omului cu insusiri alese care-si doreste ca urmasii sai sa-l intreaca in calitati.
 
B.
Lectura cartilor se dovedeste benefica pentru existenta noastra. Eu consider ca lectura reprezinta o activitate care ne face viata mai frumoasa. Cartile se dovedesc insotitori si prieteni statornici de-a lungul existentei noastre. Ele ne devin atat de familiare, incat obtin atribute umane si apropierea lor de fiintele vii nu pare o analogie exagerata. Autoarea textului sustine intr-o pledoarie emotionanta in favoarea cartilor, umanizarea lor. Cartile pot fi demodate sau proaspete, amuzante sau enervante, unele au urmasi, altele fac riduri etc. Autoarea conchide ca operele au o viata a lor, limitata sau de durata, dar care se interfereaza cu existenta umana.
 
In primul rand, cartile au o valoare documentara. Ele transmit, in avangarda sau in descendenta izvoarelor istorice, informatii despre epoci, ani sau popoare disparate. Imaginea Troiei invinse de ahei se pastreaza in memorie datorita, in primul rand, epopeii lui Homer, dupa cum Odiseea, care relateaza peripetiile interpretului Ulisem ramane mai viu in memorie, decat din documentele istorice.
 
In al doilea rand, ragazul cotidian al lecturii se dovedeste si poate fi un moment de sarbatoare, care eludeaza monotonia ritualului de activitati zilnice. Prin dorinta de lectura, confirmam spusele lui Miron Costin: "ca nu este zabava alta mai frumoasa decat cetitul cartilor". Lectura cartilor suspenda curgerea monotona a timpului, ele sunt "timp concentrat" si lectura lor reprezinta un izvor de regenerare sufleteasca si spirituala. Este un loc comun faptul ca cititorii pasionati devin mai inteligenti. Prin lectura avem acces la umanitatea personajelor, cu care ajungem sa empatizam.
 
Altruismul, perseverenta, curajul sunt continuturi caracteriale pe care ni le transmite lectura cartilor.
 
Cartile definesc trasaturile umane, prin lupta pe care o duc personajele. Moby Dick ne vorbeste despre provocarea ambitiei, care conduce personajul pana la sacrificiul de sine, in timp ce Robinson Crusoe confirma certitudinea curajului uman, in lupta cu vitregiile existentei; sunt doua dintre cartile care, parafrazand vorbele autoarei, "au descoperit un elixir al tineretii".
 
In concluzie, cartile sunt semnele spiritului uman care ne transforma si ne imbogatesc existenta.
 
 
 
SUBIECTUL al II-lea
 
Discursul poetic integreaza, in spiritul ideologiei pasoptiste, tema libertatii poporului si a mesianis-mului poetului. Functia retorica a textului este redata prin utilizarea interogatiei si a invocatiei retorice. Poetul isi cheama conationalii la lupta pentru castigarea libertatii si construirea unui viitor "falnic". Lupta pentru libertatea poporului este o tema frecventa in ideologia primei jumatati a secolului al XIX-lea si este sugerata prin intermediul versurilor: „Nu simtiti in pieptul vostru un dor sfant si romanesc/La cel glas de inviere, la cel glas de libertate…" din finalul textului. Versurile textului releva rolul mesianic al poetului, care recurge la strategii oratorice pentru a-si impresiona contemporanii si pentru a-i determina sa schimbe societatea.
 
SUBIECTUL al III-LEA
 
Ghita
 
Moara cu noroc de Ioan Slavici
 
Ioan Slavici este unul dintre cei patru scriitori clasici romani care s-au remarcat in secolul al XIXlea, prin inaugurarea romanului realist obiectiv, cu profil psihologic. Literatura lui Slavici descrie personaje complexe, dominate de conflicte puternice, pe fondul modificarilor pe care le aduce capitalismul in societatea traditionala rurala.
 
Nuvela Moara cu noroc este o creatie literara care se inscrie in formula realismului cu influente psihologice si este considerata o capodopera a speciei: "o nuvela solida, cu aspect de roman". (G. Calinescu). Nuvela a fost publicata in volumul Novele din popor din 1881.
 
Protagonistul nuvelei este Ghita, un personaj complex a carui personalitate se schimba, pe parcursul nuvelei, transformandu-se dintr-un om onest intr-un carciumar care traieste cu obsesia banilor si comite fapte grave, culminand cu crima, in numele acestei obsesii.
 
Initial, el este un tanar cizmar dintr-un sat ardelean, care este interesat sa progreseze pe plan social si isi propune sa ia in arenda carciuma de la moara cu noroc, urmand sa-si deschida, mai tarziu, cu banii obtinuti, un atelier de cizmarie cu cateva calfe. Planul pe care-l prezinta familiei o face pe batrana, soacra lui Ghita, sa fie rezervata, fiind credincioasa principiului ca omul trebuie sa fie multumit cu
saracia lui. Ghita se dovedeste, insa, hotarat si se muta cu familia la Moara cu noroc, un loc privilegiat, dar cu rezonanta negativa.
 
Ghita se dovedeste intreprinzator, harnic si priceput in ocupatia de carciumar, previziunile sale se adeveresc si el ajunge sa castige mai bine. Dar echilibrul sufletesc al personajului se ruineaza in momentul in care la carciuma isi face aparitia Lica Samadaul, seful porcarilor care ii impune sa-i fie partener in afaceri, devenindu-i iscoada. Intimidat de prezenta autoritara a lui Lica, Ghita accepta, mai ales ca vede in acest pact un prilej de a se imbogati mai repede. Ghita da dovada de caracter slab in confruntarea cu porcarul. Personajele sunt in opozitie: Lica este ferm si autoritar, Ghita se dovedeste slab si usor de stapanit.
 
Ghita traieste un puternic conflict interior, fiind scindat intre dorinta de a redeveni om cinstit si obsesia pentru bani, cea din urma implinindu-se numai prin tovarasia cu Lica. Lupta interioara se rasfrange in exterior, prin faptul ca traieste stari sufletesti contradictorii si prin reactiile agresive fata de cei dragi. Macinat de obsesia pecuniara, Ghita se transforma dintr-un om optimist si vesel intr-o persoana ursuza, irascibila, care trece rapid de la o stare sufleteasca la alta: „se aprindea pentru orisice lucru din nimic, nu mai zambea ca mai nainte, ci radea cu hohot, incat iti venea sa te sperii de el”. 
 
Curand, personajul ajunge sa regrete ca are familie, care il impiedica in planurile sale. El se dezumanizeaza treptat si comite gesturi care ies din sfera rationalului. De exemplu, isi indeamna sotia sa joace cu Lica, folosindu-se de ea, in scop egoist, ca sa pastreze prietenia cu Lica. Ghita se lasa si mai mult influentat de Lica atunci cand depune marturie in favoarea lui si se face vinovat de sperjur. in incercarea de a se reabilita moral, se imprieteneste cu jandarmul Pintea caruia intentioneaza sa i-l predea pe Lica. Este si aici duplicitar, pentru ca nu vrea sa piarda avantajul tovarasiei cu Lica.
 
Personajul constientizeaza ca se supune unui instinct care-l domina si traieste remuscarile faptelor sale, mai ales cand se gandeste la soarta copiilor sai, care nu vor avea amintirea unui parinte cinstit, moral.
 
Dezumanizarea personajului este definitiva in momentul in care isi ucide sotia, care-l inselase. Este la randul lui ucis si moartea lui este vazuta ca o pedeapsa pentru abaterea de la codul moral.
 
Personajul este caracterizat indirect, prin intermediul faptelor, vorbelor, atitudinlor sale. La inceput naratorul il prezinta drept un "om harnic si sarguitor", pentru ca mai tarziu sa devina "ursuz” si "pus pe ganduri”. Personajul se dovedeste lacom: "Vedea banii gramada inaintea sa si i se impainjeneau, parca ochii.”
 
In relatia cu Lica, Ghita se dovedeste vulnerabil si lipsit de curaj cu atat mai mult cu cat celalalt ii observa slabiciunea pentru bani. Ana, sotia lui, de care el se instraineaza pentru ca este incapabil sa-i marturiseasca framantarile sufletesti, ajunge sa-l dispretuiasca, numindu-l „muiere in haine barbatesti”.

Prin incercarea sa de a-si schimba destinul, fiind nemultumit cu ce avea deja, prin actul sau de hybris, care are consecinte dramatice, Ghita devine un personaj tragic.
 

Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite prin WhatsApp si Email!

Va place acest articol ?
Dati o nota de la 1 la 5 !
Rating:
Nota: 5 din 1 voturi

x

Lasa un raspuns




37 de Teste pentru Evaluarea Nationala si Bacalaureat 2020
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentului UE 679/2016
eNews Portal INVATAMANT
37 de Teste pentru Evaluarea Nationala si Bacalaureat 2020


37 de Teste pentru Evaluarea Nationala si Bacalaureat 2020
Da, doresc să descarc GRATUIT cadoul si să primesc informaţii despre produsele, serviciile, evenimentele etc. oferite de Rentrop & Straton
Termeni si conditii de utilizare a site-ului Nota de informare

37 de Teste pentru Evaluarea Nationala si Bacalaureat 2020
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
Atentie: veti primi in fiecare zi un newsletter gratuit cu ultimele noutati din invatamantul gimnazial si liceal!