Nu uitati: Probele orale ale examenului de Bacalaureat vor avea loc in urmatoarele zile
6 – 8 iunie 2022 - Evaluarea competentelor lingvistice de comunicare orala in limba romana — proba A
8 – 9 iunie 2022 - Evaluarea competentelor lingvistice de comunicare orala in limba materna — proba B
13 – 15 iunie 2022 - Evaluarea competentelor lingvistice intr-o limba de circulatie internationala — proba C
Modele BAC 2022. Teste rezolvate Limba si Literatura romana - proba orala
Biletul 1
Citeste textul cu voce tare:
In ceea ce priveste conceptia cromatica, saltul este si el evident – de la simbolismul suplu al procedeelor expresioniste, care inregistreaza culoarea lucrurilor ca poarta spre adevarul lor, la exactitatea absoluta si rece a culorii, invelis superficial si iluzoriu etans, despartit de adancimea lucrurilor. Se dovedeste, astfel, ca – paradoxal – adevarata valorificare spectaculoasa a unor concepte expresioniste, cu ample perspective de integrare a artei in cotidian, se va produce in arta constructivista si a formelor figurative [...] . Existenta unui „real” al profunzimilor si tendinta de a-i acorda dimensiunea absolutului, sarcina de a-l cunoaste si de a-l face activ prin expresie, se converteau pentru artistul expresionist intr-o a doua natura. Se contura, astfel, un nou „mod de a fi“ al artistului, in raport cu realitatea, in care arta se reafirma drept o valoare a vietii, valoarea organica si constitutiva, cu infinite implicatii. Era o atitudine care sublinia voit legaturile artei moderne cu valorile vietii in general, ceea ce implicit insemna
depasirea individualului si, sub o forma sau alta, cuprinderea dimensiunii sociale.” (Amelia Pavel, Expresionismul si premisele sale)
1. Formuleaza raspunsuri la intrebarile de mai jos, referitoare la situatia de comunicare din textul citat:
a) Cine ar putea fi receptorul textului dat, avand in vedere scopul comunicarii?
b) Carui stil functional ii apartine textul de mai sus? Ilustreaza doua caracteristici ale stilului identificat cu exemple din textul dat.
c) Ce elemente importante de continut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici in textul dat?
2. Care este opinia ta despre rolul artei? Sustine cu argumente opinia pe care o enunti.
Biletul 2
Citeste textul cu voce tare:
„Puternicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, sa-ti daruiasca, dupa aceste cumplite vremi anilor nostri, canduva si mai slobode veacuri, intru care, pe langa alte trebi, sa aibi vreme si cu cetitul cartilor a face iscusita zabava, ca nu ieste alta si mai frumoasa, si mai folos in toata viata omului zabava decatu cetitul cartilor. Cu cetitul cartilor cunoastem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul lauda ii facem pentru toate ale lui catra noi bunatati, cu cetitul pentru gresalele noastre milostiv il aflam. Din Scriptura intelegem minunate si vecinice fapte puterii lui, facem fericita viata, agonisim nemuritoriu nume. Sangur Mantuitoriul nostru, Domnul si Dumnezeu Hristos, ne invata, zicandu: adeca
«Cercati Scripturile». Scriptura departe lucruri de ochii nostri ne invata, cu acele trecute vremi sa pricepem cele viitoare. Citeste cu sanatate aceasta a noastra cu dragoste osteneala. De toate fericii si daruri de la Dumnezeu voitoriu, Miron Costin, care am fost logofat mare in Moldova.“ (Miron Costin, Opere alese. Letopisetul Tarii Moldovei. De neamul moldovenilor)
1. Formuleaza raspunsuri la intrebarile care urmeaza, referitoare la situatia de comunicare din textul citat:
a) Cine ar putea fi receptorul textului dat, avand in vedere scopul comunicarii?
b) Carui tip de text ii apartine fragmentul citat (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ, memorialistic etc.)? Mentioneaza doua caracteristici formale/de continut. Ce particularitati de limbaj se pot identifica in text?
c) Ce elemente importante de continut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici in textul dat?
2. Exprima o opinie argumentata despre rolul lecturii in formarea unui adolescent.
Biletul 3
Citeste textul cu voce tare:
Viena 4/16 februarie 1884
Stimabile domnule Maiorescu,
Astazi, iesind din casa de sanatate pentru vreo doua ore, ma folosesc de vizita ce o fac nepotului d-voastra, d-lui Popasu, pentru a va adresa aceste siruri. Sunt mai bine de trei saptamani de cand au incetat toate simptomele boalei de care am suferit, incat, daca ar fi stat in putinta mea, as fi parasit institutul, fie pentru a schimba mediul in care ma aflu, fie pentru a ma intoarce in tara. Amintirea starii mele trecute e foarte slaba, incat pe mine insumi ma mira lungimea timpului in decursul caruia nu mi-am putut da seama de nimic. Punand in socoteala toate neajunsurile si supararile pe care le-am putut cauza atat d-voastra, cat si altor amici binevoitori, cutez a solicita din nou ingaduinta d-voastra si a va cere ca, prin cateva siruri, sa ma lamuriti daca am perspectiva de a ma intoarce curand in tara. In asteptarea unui raspuns, raman al d-voastra cu toata supunerea si stima,
M. Eminescu
1. Formuleaza raspunsuri la intrebarile care urmeaza, referitoare la situatia de comunicare din textul citat:
a) Cine ar putea fi receptorul textului dat, avand in vedere scopul comunicarii?
b) Carui stil functional ii apartine textul de mai sus? Ilustreaza doua caracteristici ale stilului identificat cu exemple din textul dat.
c) Ce elemente importante de continut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici in textul dat?
2. Care este opinia ta despre lectura corespondentei private a artistilor? Motiveaza-ti raspunsul
REZOLVARI
Biletul 1:
1.a. Textul se adreseaza unui receptor avizat, un cititor care este interesat de fenomenele artistice din arta picturala, cum este expresionismul. Un cititor obisnuit poate fi, de asemenea, interesat de acest text, de informatiile stiintifice pe care le contine.
b. Textul de mai sus este de tip argumentativ, un indiciu fiind termenul premise din titlu care conduce la ideea ca autoarea studiului expune, in mod argumentat, o teorie asupra expresionismului in pictura.
c. In textul de mai sus identific opinii si argumente, de exemplu: in expresionism se schimba statutul culorii, „de la simbolismul suplu la exactitatea rece a culorii”, arta este vazuta, de artistul expresionist, drept o valoare a vietii, „valoarea organica si constitutiva” etc.
2. Conceptul de arta se refera la totalitatea creatiilor artistice individuale sau colective, anonime sau faimoase ale oamenilor, realizate pe parcursul evolutiei istorice a umanitatii. Expresie a constiintei si a sensibilitatii artistului, arta prezinta viziunea particulara a acestuia asupra realitatii percepute. Arta, mai ales in expresia ei vizuala, a picturii, este un martor tacut sau revoltat al istoriei umanitatii. Arta serveste mai multor scopuri. In primul rand, arta, si, mai ales, pictura, este un pandant al istoriei. Creatiile artistice prezinta perspectiva artistului asupra evenimentelor istorice carora le este contemporan sau pe care alege sa le fixeze pe canava, pentru conservarea memoriei. Nu putine sunt portretele care prezinta imaginea unei personalitati monarhice, istorice etc. Realizate, de regula, la comanda autoritatii statale, aceste picturi prezinta, dincolo de amanuntele portretului, elemente de vestimentatie, de mediu de viata, toate acestea oferindu-ne o imagine asupra momentului istoric surprins. Ororile provocate de violenta se reflecta, de asemenea, in pictura si este suficient sa amintim de opera plastica a lui Pablo Picasso, Guernica, pentru a ne demonstra teoria. In al doilea rand, creatiile artistice servesc unui scop mai nobil, ele fiind forme de revelare si de educare a spiritului artistic al consumatorilor de arta. Arta are, asemenea literaturii, o finalitate estetica si un sens cathartic, ea fiind cea care vindeca, conduce la expurgarea gandurilor negative si la apropierea
de idealul de frumusete si de adevar pe care-l cauta oamenii.
Biletul 2:
1.a. Receptorul textului este un cititor obisnuit, interesat de opera lui Miron Costin. Scopul textului este informativ. Se observa, insa, si intentia persuasiva a scriitorului, care aduce in discutie pasiunea sa pentru lectura.
b. Consider ca textul citat – un fragment din prefata operei istorice a lui Miron Costin – este informativ. Data fiind, insa, pledoaria emotionanta a autorului pentru lectura, textul are o valenta argumentativa. Originalitatea textului se construieste prin utilizarea formulelor protocolare in adresarea catre cititor si prin recursul la fraze lungi: „Puternicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, sa-ti daruiasca, dupa aceste cumplite vremi anilor nostri, canduva si mai slobode veacuri, intru care, pe langa alte trebi, sa aibi vreme si cu cetitul cartilor a face iscusita zabava, ca nu ieste alta si mai frumoasa, si mai folos in toata viata omului zabava decat cetitul cartilor”. Autorul face referire la credinta „Cu cetitul cartilor cunoastem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul lauda ii facem pentru toate ale lui catra noi bunatati, cu cetitul pentru gresalele noastre milostiv il aflam.”, si insereaza, in finalul textului, o dedicatie ceremonioasa: „Citeste cu sanatate aceasta a noastra cu dragoste osteneala. De toate fericii si daruri de la Dumnezeu voitoriu, Miron Costin, care am fost logofat mare in Moldova.” Desi limbajul este arhaic, specific secolului al XVII-lea, textul este accesibil la lectura.
c. Epicentrul fragmentului citat il constituie opinia autorului despre rolul formativ al cartii. Lectura, din nefericire, nu-i poate acorda suficient timp, date fiind conditiile istorice vitrege ale vremii sale: „Puternicul Dumnezeu, cinstite, iubite cetitoriule, sa-ti daruiasca, dupa aceste cumplite vremi anilor nostri, canduva si mai slobode veacuri, intru care, pe langa alte trebi, sa aibi vreme si cu cetitul cartilor a face iscusita zabava, ca nu ieste alta si mai frumoasa, si mai folos in toata viata omului zabava decat cetitul cartilor. Cu cetitul cartilor cunoastem pe ziditoriul nostru, Dumnezeu, cu cetitul lauda ii facem pentru toate ale lui catra noi bunatati, cu cetitul pentru gresalele noastre milostiv il aflam.”
2. Consider ca lectura are un rol major in formarea adolescentilor. In primul rand, lectura se dovedeste importanta pentru ca faciliteaza dezvoltarea limbajului si a gandirii, ea fiind, in acelasi timp, prin reflectia ulterioara, calea spre dezvoltarea inteligentei unui tanar. In plus, acesta isi demonstreaza nivelul de educatie prin competentele de comunicare adecvate varstei si statutului sau social. Lectura presupune si capacitatea fiecarui cititor de a-si reprezenta si de a retrai in maniera personala evenimentele despre care citeste. Mai mult decat atat, cititorul pasionat ajunge sa se identifice, sa se recunoasca in personajul simpatizat pe care ajunge sa-l vada ca model de existenta. Nu putine sunt cazurile in care eroii literari au influentat existenta cititorilor, Werther sau tinerii rebeli din proza lui Mircea Eliade fiind doar doua exemple. In al doilea rand, functia educativa a lecturii este evidenta in potentialul ei formativ. Cititorul pasionat dezvolta calitati sufletesti precum toleranta, empatia, apetenta pentru prietenie, omenia etc. Totodata, cartile pot oferi, mai ales tinerilor, ca oameni care se descopera identitar, unele raspunsuri la intrebarile majore ale existentei. Scrierile memorialistice, de pilda, prin prezentarea tribulatiilor biografice ale autorilor, servesc de modele existentiale. In consecinta, lectura este un factor major in formarea intelectuala si morala a tinerilor, dat fiind ca este o reflexie a cuvintelor in realitate.
Biletul 3:
1.a. Receptorul textului dat poate fi un cititor obisnuit, interesat de biografia poetului Mihai Eminescu. Textul aduce la cunostinta informatii inedite despre viata poetului.
b. Textul citat se inscrie in stilul epistolar. Dovezile sunt: utilizarea formulelor specifice, de adresare si de incheiere, mentionarea datei si locului, adresarea la persoana a II-a plural, ca marca a politetii, utilizarea functiilor fatica si referentiala. Poetul se adreseaza formal prietenului si sustinatorului sau, criticul Titu Maiorescu, ca semn al relatiei reciproc admirative, dar ceremonioase dintre ei doi.
c. In text identific fapte. In scrisoarea adresata lui Titu Maiorescu, poetul il instiinteaza ca se simte mai bine, ca „au incetat toate simptomele boalei de care am suferit”. In consecinta, poetul isi exprima dorinta intoarcerii in tara.
2. Prin insasi denumirea ei, corespondenta privata exclude lectura indiscreta a publicului, pasionat, de regula, de elementele scandaloase din viata artistilor. Cu exceptia acelor autori care isi exprima dorinta ca epistolarul sa devina public, scrisorile sunt, de regula, scoase la lumina dupa disparitia fizica a expeditorului, fiind o completare a operei sale. Continutul scrisorilor se dovedeste captivant pentru ca dezvaluie aspecte mai putin cunoscute din existenta semnatarilor, pentru ca demitizeaza fiinta interioara a artistului semnatar, dezvaluindu-i si vulnerabilitatea, asteptarile, sperantele etc. Lectura corespondentei este, astfel, utila din mai multe ratiuni. In primul rand, scrisorile particulare prezinta aspecte legate de contextul, geneza, variantele unei opere; putem afla din ele despre dificultatile inerente actului creatiei, despre demersul de publicare, despre receptivitatea publicului etc. Aceste infomatii conduc la o imagine completa, globala asupra unui artist si la o mai buna intelegere a operei sale. In al doilea rand, corespondenta privata expune detalii despre epoca in care a fost scrisa, functionand, prin punctul de vedere subiectiv al artistului, ca o descriere realista a perioadei si completand, astfel, mai bine si mai expresiv izvoarele istorice. Prin urmare, lectura corespondentei private a artistilor ne dezvaluie aspecte nebanuite ale personalitatii semnatarilor si ne explica esenta operei acestora.
Portalinvatamant
Actualizat in urma cu 5 minute
22Mar.2022
