Subiectele si baremul de corectare pentru proba de Limba romana din cadrul Evaluarii Nationale 2026 sunt disponibile integral, atat in format text, cat si in varianta PDF.
Documentele oficiale pot fi consultate mai jos si reprezinta un reper important pentru profesori, elevi si parinti in analiza primei probe scrise.
Subiecte Evaluare Nationala 2026 Limba romana
SUBIECTUL I
Citeste fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea raspunde la cerintele formulate.
Textul 1
Testoasa o adusese la redactie seful tipografilor, intr-o seara de toamna. Zicea ca o gasise pe aleea din fata tipografiei, cand dadea sa se suie in masina si sa vina dupa ultimele pagini ale ziarului. Cum broasca parea derutata si nu se clintea nici indemnata cu varful pantofului, tipograful o luase si-o adusese aici. [...]
Vreo doi reporteri, ultimii ramasi atat de tarziu la serviciu, i-au adus de afara, din rondurile de la marginea drumului, iarba si frunze, ba chiar si petale portocalii, de craita. Broasca i-a refuzat, tragandu-si in carapace capul pestrit. Reporterii s-au plictisit repede, seful tipografieia disparut si el. Cand sa stinga lumina si sa plece acasa, Vladimir s-a aplecat si a apucat cu doua degete carapacea rece in care se ghemuia un trup viu. A dus testoasa acasa si asa a inceput totul.
In zilele urmatoare, broasca a refuzat orice fel de legume si fructe si a stat tot mai retrasa. Vladimir si-a dat seama ca, de fapt, erao testoasa de apa si, prin urmare, carnivora. A umplut o cadita de plastic, a lasat-o sa plonjeze acolo si i-a dat carne proaspata, atent maruntita. Testoasa a prins viata. O vreme l-a mers bine asa. Apoi, cand s-a facut tot mai frig, s-a retras intr-un colt al sufrageriei si a intrat in hibernare. Din cand in cand, Vladimir ridica perna imbracata in plus rosu cu care o acoperise si o privea. Cand a venit primavara si testoasa a facut iarasi ochi, i-a servit cateva mese zdravene, din bucatele de carne de pui si chiar de curcan, apoi a eliberat-o in padure, pe malul iazului unde putea sa traiasca o suta de ani fara sa o mai deranjeze vreodata vreun om.
Vladimir locuia aproape de padure. [...]
Cum lucra doar dupa-amiezile, Vladimir isi petrecea diminetile fie in gradina, ascultand pasarile, rasfoind vreo carte asezat pe treptele casei, fie hoinarind prin acest petic verde din preajma casei. Stia si cu ochii inchisi harta nescrisa a acestui tinut, asa cum altii stiu strazile si cele mai intortocheate alei din cartierul in care-au crescut. Poteci batatorite, dizolvandu-se dupa o vreme pe sub tufe inalte, disparand cu totul si reaparand preschimbate mai departe, mult dincolo de locurile strabatute de cei cativa rataciti, subtiate acum, niste poteci fragile, greu de zarit, marcate deo singura pereche de pasi, ai lui, dus si intors, primavara, vara si toamna. Povarnisuri si vai, luminisuri, buturugi innegrite de ploi, albite de timp, acoperite pe-o parte de muschi, pe toate le stia nu ca un om nascut in ultima casa de la marginea orasului, ci ca o salbaticiune, ca o jivina venita pe lume aici, in maruntaiele padurii, desprinsa direct din contorsiunile vreunei radacini acum patru decenii, o prelungire insulletita a unui lemn viu sau uscat, crescand si hranindu-se cu aceste forme, miresme, nuante si fosnete. Uneori poposea intr-un asemenea loc, se aseza pe un ciot sau se culca direct pe pamant printre arbori, privind cerul printre ramuri inalte, minute in sir sau chiar ceasuri, contempland jadul" coroanelor vara, hasurile in carbune ale crengilor iarna.
Iata ce nu stia nimeni despre corectorul de ziar Vladimir Parvulescu.
Insa nu din padure, ci din redactie au ajuns la el animalele urmatoare, cele pe care avea sa le tina scurta vreme acasa, pana s-au intremat, pentru ca apoi sa le elibereze. Un uliu pasarar adus chiar de patron dintr-o excursie. Biata pasare se electrocutase cand poposise pe niste sarme, avea aripile arse. L-au dus la cabinetul veterinarului de langa ziar, i-au oblojit ranile si, dupa un timp, cand uliului i-au crescut pene noi, l-au eliberat pe malul raulul Arges, in uralele celor prezenti.
Apoi a fost un starc cenusiu, adus la redactie cu o Dacie visinie de [...] un omulet altminteri nesuferit, care-l gasise cu picioarele prinse in apele inghetate ale raului, la un inceput de iarna. Cu starcul a fost nebunie, se zbatea in masina si putea sa scoata ochii unui om dintr-o singura miscare cu ciocul sau lung. Insa acasa, pasaroiul se linistise; li placea sa se plimbe pe veranda ca un domn imbracat in frac care-si tine mainile adunate la spate, manca aproape orice li dadea Vladimir - era innebunit mai ales dupa oua - si se culca extraordinar de devreme, astfel incat nu producea niciun deranj cat timp corectorul era la serviciu. Si el a fost eliberat pe rau, primavara, iar fotografia lui a ocupat prima pagina a unui ziar facut intr-o duminica.
Veronica D. Niculescu, Mesteceni de hartie
jad - piatra semipretioasa de culoare verde
Textul 2
Satul este asezat pe nisip, cu casele insiruite de o parte si de alla a unui spatiu larg unde se desfasoara, probabil, ceremonile. De jur imprejur, cocotieri, palmieri de tot felul, arbori si arbusti plini de flori sau de fructe. Toate casele sunt inaltate pe stalpi de lemn, ca niste locuinte lacustre*, peretii si acoperisurile sunt facute din impletituri de frunze de palmier, iar podeaua, din trunchiuri de bambus. [...]
Ma uit la plante si ascult zgomotele padurii, incercand, in acelasi timp sa nu-i fac pe ceilalti sa ma astepte (prea mult). La un moment dat, un tanar se opreste in dreptul unui cocotier, imbratiseaza cu bratele si pulpele trunchiul si, din cateva miscari, este sus, in varf, rasucind coada nucii-de-cocos care cade cu un zgomot infundat la picioarele noastre. Mai rupe inca patru bucati, sa avem toti ce bea, si apoi coboara de parca ar fi fost in ascensor.
Ia o nuca si o infige in varful unui bat gros si ascutit la varf, care exact asta asteapta, proptit cum este in pamant. Repeta miscarea rasucind nuca si, din cateva miscari precise, o descojeste, iar la sfarsit li da cep" cu maceta. Prima nuca-de-cocos de la mama ei de-acasa sta in mainile mele, cu miezul alb inecat in peste un litru de lichid transparent si tentant. Wulf imi atrage pe un ton serios atentia ca trebuie sa beau tot dintr-o suflare, fara nicio pauza. Ceilalti rad, dar mie mi-e atat de sete, incat aproape ca m-am executat. In timp ce inghit, realizez ca are un gust aproape imposibil (poate unde il numim lapte de cocos, dar eu ma asteptam la altceva). Nu e nici dulce, nici acru, ci mai curand salciu-sarat, plus inca ceva greu de definit. Incep sa ma intreb in sinea mea cum voi rezista toata luna numai cu asemenea delicatese, prea sanatoase pentru stomacul meu, dar am uitat sa pun la socoteala si apa de ploaie.
Nu pornim bine mai departe, ca Harry se opreste din nou si ma trezesc fata in fata cu un arbore-de-cacao, cu fructele rasarite direct din trunchi. [...] Arborii-de-cadao cresc foarte bine aici, dar nu exista un sistem de prelucrare a fructelor, asa ca, dupa cum ne spune razand, astea sunt „florile noastre" si nimic mai mult. Simt tristetea si resemnarea din spatele cuvintelor lui.
OK, daca tot nu fac nimic cu ele, vreau si eu unul, gandesc, Incercand sa-l desprind de copaс. Wulf, care se pare ca are mai multe perechi de ochi, ma vede si striga la mine sa nu-l rup, ca imi vor da ei unul. Pai, nu-i acelasi lucru? gandesc. Nu, sigur ca nu. Primesc, intr-adevar, nu unu, ci doua fructe de cacao galben-portocalii si cateva frunze pe care vreau sa le presez.
Carmen Strungaru. Agutoki. Impresii de calatorie in Papua Noua Guinee
*locuinta lacustra-locuinta construita pe apа
*a da cep -a face o gaura
A
1. Completeaza spatiile punctate cu informatiile din textul 1.
Intr-o seara de .................. seful tipografilor aduce o .................... in redactie.
2. Incercuieste litera corespunzatoare raspunsului corect, valorificand informatiile din textul 1.
Vladimir are meseria de
a. biolog la un institut..
b. corector la un ziar.
c. medic veterinar.
d. paznic la tipografie.
3. Incercuieste litera corespunzatoare raspunsului corect, valorificand informatiile din textul 2.
In sat, podeaua caselor este facuta din
a. coaja de nuca-de-coCos.
b. frunze de palmier.
c. trunchiuri de bambus.
d. tulpini de portocal.
4. Incercuieste litera corespunzatoare raspunsului corect, valorificand informatiile din textul 2.
Autoarea considera neplacut gustul
a. florilor de portocal.
b. fructelor de cacao.
c. frunzelor de bambus.
d. laptelui de cocos.
5. Noteaza „X" in dreptul fiecarui enunt pentru a marca daca acesta este adevarat sau fals, bazandu-te pe informatiile din cele doua texte.
Textul 1
Vladimir locuieste in apropierea unei paduri.
Vladimir aduce in redactie un starc cenusiu electrocutat
Fotografia cu broasca-testoasa apare in ziarul de duminica.
Textul 2
Casele din sat sunt inaltate pe niste stalpi de lemn.
Tanarul culege doar patru nuci-de-cocos.
Wulf li da voie autoarei sa rupa fructe din arborele-de-cacao.
6. Precizeaza, in minimum doua enunturi, o trasatura a tiparului textual narativ, identificata in textul 1, ilustrand-o cu o secventa relevanta.
7. Prezinta, in minimum 30 de cuvinte, un element de continut comun celor doua texte, valorificand cate o secventa relevanta din fiecare text.
8. Crezi ca darurile primite trebuie pretuite, oricat de simple ar fi? Justifica-ti, in 50-100 de cuvinte, raspunsul la intrebarea data, valorificand textul 2.
9. Asociaza fragmentul din opera literara "Mesteceni de hartie" de Veronica D. Niculescu cu un alt text literar studiat la clasa sau citit ca lectura suplimentara, prezentand, in 50-100 de cuvinte, o valoare (morala sau culturala) comuna, prin referire la cate o secventa relevanta din fiecare text.
B.
1. Incercuieste litera corespunzatoare raspunsului corect.
Contin diftong ambele cuvinte din seria:
a. cenusiu, serios
b. ciocul, placea
c. pasaroiul, iarna
d. subtiate, cocotieri.
2. Incercuieste litera corespunzatoare raspunsului corect.
Cuvintele subliniate in fragmentul "Nu e nici dulce, nici acru, ci mai curand salciu-sarat, plus inca ceva (1) greu de definit. Incep sa ma intreb in sinea (2) mea cum voi rezista toata luna" s-au format prin:
a. derivare (1), derivare (2).
b. derivare (1). conversiune (2).
c. compunere (1), derivare (2).
d. compunere (1), conversiune (2).
3. Incercuieste litera corespunzatoare raspunsului corect.
Secventa subliniata in fragmentul "un tanar se opreste in dreptul unui cocotier, imbratiseaza cu bratele si pulpele trunchiul si, din cateva miscari este sus" indica faptul ca tanarul ajunge in varf:
a. cu mare atentie.
b. foarte calm.
c. foarte lent.
d. foarte repede.
4. Incercuieste litera corespunzatoare raspunsului corect.
Sunt antonime cuvintele subliniate in secventele din seria:
a. apoi coboara de parca ar fi fost in ascensor; Turistii urca in masina de teren.
b. broasca parea derutata si nu se clintea"; Am schimbat broasca usii de la intrare.
c. voi rezista toata luna numai cu asemenea delicatese": Ma trateaza cu delicatete.
d. s-a retras intr-un colt al sufrageriei"; Am mancat un colt de paine proaspat coapta.
5. Mentioneaza valoarea morfologica a fiecarui cuvant subliniat in secventele: "Ia o nuca si o infige in varful unui bat gros si ascutit la varf, care exact asta asteapta, proptit cum este in pamant" si „Prima nuca-de-cocos de la mama ei de-acasa sta in mainile mele, cu miezul alb inecat in peste un litru de lichid transparent si tentant".
6. Alcatuieste o propozitie negativa in care verbul predicativ "a spune" sa fie utilizat la timpul mai-mult-ca-perfect, persoana a II-a, numarul singular (1) si o propozitie afirmativa in care substantivul comun broasca sa fie in cazul genitiv (2).
7. Transcrie trei propozitii subordonate din secventa urmatoare, precizand felul acestora: "Cand a venit primavara si testoasa a facut iarasi ochi, i-a servit cateva mese zdravene, din bucatele de carne de pui si chiar de curcan, apoi a eliberat-o in padure, pe malul iazului unde putea sa tralasca o suta de ani fara sa o mai deranjeze vreodata vreun om" .
8. Scrie, pe spatile punctate, forma corecta a cuvintelor subliniate in urmatorul enunt, reprezentand mesajul unui parinte.
Mi-ar place /placea (1) sa-i spun lui Maria /Mariei(2) ca am decat /doar (3) mare dorinta, acela /aceea (4) de a calatori/calatorii (5) impreuna cu fica/fiica (6) mea.
Mi-ar .............. sa-i spun lui ............ ca am............ o mare dorinta, ........... de a ................ impreuna cu .......mea.
SUBIECTUL AL II-LEA 20 de puncte
Scrie, in 100-150 de cuvinte, rezumatul textului 1.
Punctajul pentru rezumat se acorda astfel:
- continutul rezumatului-12 puncte;
- redactarea rezumatului-8 puncte (marcarea corecta a paragrafelor-1 punct; coerenta textului-1 punct:
proprietatea termenilor folositi -1 punct corectitudinea gramaticala - 1 punct, claritatea exprimarii ideilor1 punct; ortografia -1 punct; respectarea normelor de punctuatie -1 punct, lizibilitatea -1 punct).
Nota! Rezumatul nu va fi precedat de titlu sau de motto. Punctajul pentru redactare se acorda doar in cazul in care rezumatul are minimum 100 de cuvinte si dezvolta subiectul propus.
BAREM Subiect Romana Evaluarea Nationala 2026 clasa a VIII-a
Subiectele la Romana Evaluare Nationala 2026 pentru minoritatea maghiara
Barem Romana EN 2026 minoritatea maghiara
![Evaluare Nationala 2026: Subiecte si barem la Romana (inclusiv pentru minoritatea maghiara) [DESCARCA in format text si PDF]](https://www.portalinvatamant.ro/dbimg/articole/14481_600x315_2.jpg)
