Va prezentam mai jos doua modele de subiecte pentru proba orala a Bacalaureatului la Limba Romana, impreuna cu modele de rezolvari.
Pentru proba orala de limba romana de la BAC 2023, candidatii vor extrage un bilet cu un subiect si cu doua intrebari. Ei se vor retrage apoi in banca, unde au la dispozitie un timp de gandire, aproximativ 15 de minute, pentru a rezolva cerintele. Isi pot nota ideile pe o ciorna, pusa la dispozitie de organizatorii examenului de
Bacalaureat. Apoi, candidatii se vor prezenta in fata profesorilor din comisia de examinare, pentru a sustine proba.
Subiecte Bacalaureat 2023 proba orala la Limba romana
Bilet nr.1 Romana oral Bac 2023
Citeste textul cu voce tare:
In ceea ce priveste conceptia cromatica, saltul este si el evident de la simbolismul suplu al procedeelor expresioniste, care inregistreaza culoarea lucrurilor ca poarta spre adevarul lor, la exactitatea absoluta si rece a culorii, invelis superficial si iluzoriu etans, despartit de adancimea lucrurilor. Se dovedeste, astfel, ca paradoxal adevarata valorificare spectaculoasa a unor concepte expresioniste, cu ample perspective de integrare a artei in cotidian, se va produce in arta constructivista si a formelor figurative […]. Existenta unui „real” al profunzimilor si tendinta de a-i acorda dimensiunea absolutului, sarcina de a-l cunoaste si de a-l face activ prin expresie, se converteau pentru artistul expresionist intr-o a doua natura. Se contura, astfel, un nou „mod de a fi“ al artistului, in raport cu realitatea, in care arta se reafirma drept o valoare a vietii, valoarea organica si constitutiva, cu infinite implicatii. Era o atitudine care sublinia voit legaturile artei moderne cu valorile vietii in general, ceea ce implicit insemna depasirea individualului si, sub o forma sau alta, cuprinderea dimensiunii sociale.”
(Amelia Pavel, Expresionismul si premisele sale)
1. Formuleaza raspunsuri la intrebarile de mai jos, referitoare la situatia de comunicare din textul citat:
a) Cine ar putea fi receptorul textului dat, avand in vedere scopul comunicarii?
b) Carui stil functional ii apartine textul de mai sus? Ilustreaza doua caracteristici ale stilului identificat cu exemple din textul dat.
c) Ce elemente importante de continut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici in textul dat?
2. Care este opinia ta despre rolul artei? Sustine cu argumente opinia pe care o enunti.
Bilet nr.2 R​omana oral Bac 2023
Citeste textul cu voce tare:
Mult zgomot pentru nimic este o piesa care se preteaza la numeroase interpretari, fiind una dintre operele nemuritoare ale literaturii universale. Andrei serban o aduce pe scena Teatrului de Comedie intr-o adaptare inovatoare si amuzanta, imbogatind piesa prin numeroase schimbari in relatie cu vremurile contemporane si prin care propune trimiteri catre societatea romaneasca actuala.
Mult zgomot pentru nimic a fost scrisa intre 1598 si 1599 si este una dintre celebrele tragicomedii ale lui William Shakespeare. Piesa originala urmareste procesul de curtare a lui Hero, o tanara nobila, de catre Claudio, un lord florentin. Claudio starnise gelozia fratelui bastard al printului Don Pedro, prin actele sale de eroism dintr-o recenta campanie militara. Astfel, Don John, fratele bastard al lui Don Pedro, le intinde o capcana lui Don Pedro si Claudio pentru a ii face sa creada ca Hero i-a fost infidela lui Claudio in noaptea de dinaintea casatoriei. Claudio o „demasca“ pe Hero in ziua nuntii, iar ea lesina de rusine. Tatal si verisoara ei decid sa propage minciuna ca Hero a murit, pentru a-i face pe Don Pedro si Claudio sa regrete umilirea lui Hero. Intre timp, doi dintre complicii lui Don John sunt auziti vorbind de catre niste jandarmi, iar calomnia lansata la adresa lui Hero este demascata. Leonato, tatal lui Hero, nu ii spune lui Claudio despre inocenta fiicei lui, facandu-l sa creada ca o va lua de sotie pe verisoara lui Hero (Beatrice), si ca Hero este in continuare moarta. La nunta, Beatrice si Hero intra in scena mascate, iar toate cele intamplate sunt scoase la iveala.
Piesa se termina cu nunta dubla dintre Hero si Claudio si dintre Beatrice si Benedick. Povestea de dragoste dintre orgoliosul Benedick si apriga Beatrice este un subplot care oglindeste in revers relatia dintre Hero si Claudio, deoarece, pe masura ce aceasta se deterioreaza din cauza planurilor lui Don John, relatia dintre Benedick si Beatrice infloreste.
Adaptarea lui Andrei Serban a acestei comedii shakespeariene are ca rezultat un text revigorant si actual. Schimbarile sunt minime, dar cruciale, pastrand esenta originalului shakespearean, dar adaptandu-l la vremurile noastre.
Una dintre inovarile majore tine de folosirea elementelor multimedia. Andrei Serban adauga scenelor shakespeariene ascultari pe ascuns, aparté-uri si monologuri, folosind sapte camere video plasate pe scena. Au fost adaugate, in spectacol, cateva dansuri si momente muzicale ce animeaza atmosfera, care, de altfel, impleteste sobrul cu comedia.
(Mara Ciuntu, Andrei Serban inoveaza in amor, Observator cultural nr. 940/2018)
1. Formuleaza raspunsuri la intrebarile de mai jos, referitoare la situatia de comunicare din textul citat:
a) Cine ar putea fi receptorul textului dat, avand in vedere scopul comunicarii?
b) Carui stil functional ii apartine textul de mai sus? Ilustreaza doua caracteristici ale stilului identificat cu exemple din textul dat.
c) Ce elemente importante de continut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici in textul dat?
2. Care este opinia ta despre rolul teatrului in educarea tinerilor? Motiveaza-ti raspunsul.
Sugestii de rezolvare la subiectele de Bac pentru proba orala la Limba romana
Bilet nr.1 Romana oral Bac 2023
1.a. Textul se adreseaza unui receptor avizat, un cititor care este interesat de fenomenele artistice din arta picturala, cum este expresionismul. Un cititor obisnuit poate fi, de asemenea, interesat de acest text, de informatiile stiintifice pe care le contine.
b. Textul de mai sus este de tip argumentativ, un indiciu fiind termenul premise din titlu care conduce la ideea ca autoarea studiului expune, in mod argumentat, o teorie asupra expresionismului in pictura.
c. In textul de mai sus identific opinii si argumente, de exemplu: in expresionism se schimba statutul culorii, „de la simbolismul suplu la exactitatea rece a culorii”, arta este vazuta, de artistul expresionist, drept o valoare a vietii, „valoarea organica si constitutiva” etc.
2. Conceptul de arta se refera la totalitatea creatiilor artistice individuale sau colective, anonime sau faimoase ale oamenilor, realizate pe parcursul evolutiei istorice a umanitatii. Expresie a constiintei si a sensibilitatii artistului, arta prezinta viziunea particulara a acestuia asupra realitatii percepute. Arta, mai ales in expresia ei vizuala, a picturii, este un martor tacut sau revoltat al istoriei umanitatii. Arta serveste
mai multor scopuri.
In primul rand, arta, si, mai ales, pictura, este un pandant al istoriei. Creatiile artistice prezinta perspectiva artistului asupra evenimentelor istorice carora le este contemporan sau pe care alege sa le fixeze pe canava, pentru conservarea memoriei. Nu putine sunt portretele care prezinta imaginea unei perso nalitati monarhice, istorice etc. Realizate, de regula, la comanda autoritatii statale, aceste picturi prezinta, dincolo de amanuntele portretului, elemente de vestimentatie, de mediu de viata, toate acestea oferindu-ne o imagine asupra momentului istoric surprins.
Ororile provocate de violenta se reflecta, de asemenea, in pictura si este suficient sa amintim de opera plastica a lui Pablo Picasso, Guernica, pentru a ne demonstra teoria.
In al doilea rand, creatiile artistice servesc unui scop mai nobil, ele fiind forme de revelare si de educare a spiritului artistic al consumatorilor de arta. Arta are, asemenea literaturii, o finalitate estetica si un sens cathartic, ea fiind cea care vindeca, conduce la expurgarea gandurilor negative si la apropierea de idealul de frumusete si de adevar pe care-l cauta oamenii.
Bilet nr.2 Romana oral Bac 2023
1.a. Receptorul textului dat este un cititor obisnuit, care este interesat de actualitatea culturala si de fenomenul teatral. Textul citat are un scop informativ pentru ca prezinta informatii despre spectacolul teatral Mult zgomot pentru nimic, realizat de Andrei Serban.
b. Textul citat apartine stilului jurnalistic (publicistic), dat fiind ca prezinta informatii din realitatea contemporana, detalii privind locul, data, amanuntele de continut ale spectacolului teatral, iar limbajul este accesibil. Referentul este real. Fiind un text cu valoare de cronica teatrala, el contine impresiile de spectatoare a autoarei textului. Autoarea este de parere ca spectacolul la care a asistat este unul de valoare.
c. In textul citat se etaleaza opinia autoarei textului, jurnalista Mara Ciuntu, fata de piesa de teatru vazuta. Se prezinta si fapte: jocul actorilor, interventiile media etc. Jurnalista considera ca regizorul roman Andrei Serban a respectat textul piesei, dar a adus si inovatii, care au fost inspirat alese, respectiv elementele media, muzicale, coregrafice. Acestea au dat spectacolului specific de modernitate.
2. Consider ca teatrul are un rol major in educarea tinerilor, din mai multe motive.
In primul rand, teatrul are o functie educativa, prin etalarea spectacolului slabiciunilor si defectelor umane. Principiul antic potrivit caruia „Ridendo castigat mores” (Prin ras se indreapta moravurile) se regaseste si astazi, in teatrul modern, care propune o versiune subiectiva si edulcorata a realitatii moderne. Spectacolul sentimentelor umane, etalat pe scena de teatru, este un prilej fascinant de educare si de infrumusetare a sufletului uman, care, eliberat de emotiile negative, se purifica si se innobileaza. in al doilea rand, teatrul, asemenea filmului, reprezinta o modalitate agreabila de petrecere a timpului liber. Spre deosebire de film, care, zgomotos si excesiv vizual, nu lasa loc pentru reflexie, teatrul reprezinta ocazia de a medita asupra slabiciunilor umane, asupra avatarurilor dragostei, asupra dramatismului existentei umane etc.
Dincolo de contextul informativ, cred ca teatrul are si potential formativ, functionand asemenea unei oglinzi care prezinta defectele umane. Teatrul conduce la un proces de autocunoastere, prin relevarea defectelor si a viciilor, care sunt comun umane. Teatrul se poate dovedi o sursa de inspiratie pentru alegerea unei viitoare profesii sau cariere, cu atat mai mult cu cat spectacolul modern presupune, adesea, participarea activa a spectatorului, care devine ad-hoc, actor, participant direct la actul artistic.
Succes la BAC!
